Connect with us

OPINII

9 Mai, între război și pace…

Publicat

pe

Europa se pregătește să sărbătorească ziua de 9 mai. Semnificații multiple care acum abia se văd de fumul războiului din Ucraina, pe care diplomația mondială nu a reușit să îl oprească. A dat rateuri. Discuții telefonice interminabile, vizite peste vizite în teatrele de operații, chiar și cu trenul, transmisii prin parlamentele lumii cu neînfricatul Zelenski… Solidaritate. Îmbărbătări. Sprijin cu arme, muniție. Refugiați primiți cu brațele deschise. Și toate astea se întâmplă în timp ce conducta de gaze a agresorului rus, care duce spre Occident, este plină, duduie și, culmea, în această crâncenă confruntare, nu a lovit-o nicio rachetă. Pentru unii pare un nonsens, ceva de neimaginat.

Condamnăm atrocitățile, invadarea unui stat suveran, dar cumpărăm în draci gaze și petrol. Am vrea ca rușii să fie puși la punct, dar nu trebuie perturbate echilibrul și prosperitatea Vestului. Ar fi o lovitură cumplită dată capitalismului întreruperea bruscă a achiziționării esenței de care depinde economia statelor dezvoltate, care nu prea s-au gândit că poate veni clipa când vor trebui să se desprindă de marele prieten rus. Au apărut doar mici seisme și totul a fost dat peste cap. Prețurile au luat-o razna. Nu mai există niciun soi de siguranță socială. Nici măcar analiștii nu mai știu să prevadă ce ne mai așteaptă. Trăim într-un total imprevizibil. Pare unul calculat. Poate istoria va dezlega vreodată enigmele acestor ultimi ani, începând cu pandemia, continuând cu explozia bruscă, ilogică, a prețurilor la energie, cu războiului din Ucraina și ce o mai veni.

Așa se va consuma și ziua de 9 mai – Ziua Europei, ziua unității și a păcii. Sub semnul războiului și al incertitudinii. Greu pentru politicieni să își caleze mesajele pentru această zi. Probabil laitmotivul va fi Ucraina.

Toată lumea așteaptă să vadă ce semnal va da Putin pe 9 mai. Cu ce va îmbina marea sărbătoare a victoriei împotriva fascismului? Va fi un moment al speranței, al încrederii în mai bine sau vom asista la o demonstrație de forță a mașinii de război? Comandantul suprem al Armatei Ruse, cu siguranță, va scoate pe marile artere ale Moscovei, pentru marea paradă, piesele de rezistență ale arsenalului său militar. Președintele marelui stat de la Răsărit va avea probabil un discurs menit să sperie întreaga planetă. Nu vor lipsi avertismentele cu tentă militară, atacurile împotriva Occidentului, în special împotriva Statelor Unite și a țărilor care sprijină Ucraina. În nici un caz, nu va fi Sfântul Putin blajinul.

Să sperăm că nu va profita de o astfel de zi solemnă pentru întreaga Europă, dar și pentru statul rus, pentru a declara oficial război Ucrainei. Ar fi primul pas spre al treilea Război Mondial. Pe 9 mai, Vladimir Putin poate încerca resetarea istoriei…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Starea de inerție…

Publicat

pe

Și, ca să ne revenim rapid după Sfintele Sărbători de Paște, adică să intrăm în viața obișnuită, nesulemenită, pentru cei mai mulți dintre muritori cu fardul discret și plăpând al unei false stări de bine și prosperitare, Institutul Național de Statistică ne anunță că inflația în luna martie s-a menținut la o cotă ridicată, ba chiar a mai urcat puțin, la 9,87%. Ce mare lucru! O ducem! Avem experiența supraviețuirii și a improvizației existențiale!

Și, cu siguranță, după tot ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, cu blocarea Strâmtorii Hurmuz, cu negocierile de pace eșuate, reluate, iar eșuate și spectacolul continuă în detrimentul omenirii, care intră total într-o vreme a incertitudinii planetare. Adică, orice s-ar mai putea întâmpla rău, nu ne va mai surprinde.

Pe la noi, este liniște deocamdată. Tipul ăla care nu aduce nimic bun. Politicienii nu s-au întors de pe la munte sau din variile oceaguri de lux unde au ciocnit ouă roșii, au mâncat drob și au încărcat pe rețelele de socializare stereotipele mesaje de Paște, puerile jocuri de imagine.

În Ungaria, Orban a devenit o amintire. Țara vecină, după 16 ani, intră într-un proces de resetare completă. Este de urmărit fenomenul.

Președintele Trump, după ce a dat de pământ, declarativ deocamdată, cu liderii europeni, l-a atacat și pe Papa Leon și, ca să fie tabloul stării de uimire complet, a postat pe rețelele de socializare o imagine realizată cu AI, prietenul nostru cel de toate zilele, unde apare în postura de salvator biblic. Un fel de Mesia universal. Ce-i drept, nu după multă vreme, în urma unui val de indignare, a șters postarea care a răvășit planeta și a lansat întrebarea: încotro ne îndreptăm? Este rost de bine? Nu prea pare. Suntem cuprinși de vârtejul inerției. Nu facem nimic să ne eliberăm din strânsoarea lui. Oare, mai putem? Căutăm doar să ne adaptăm direcției sale. Este mai simplu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Gustul amar care ne copleșește…

Publicat

pe

Suntem condamnați să trăim sub zodia gustului amar. Provine de la orice se întâmplă în jurul nostru. Ciudat. Instantaneu. Neașteptat. Vine de la societate, politică, rude, prieteni, amici, cunoscuți. Nu de la dușmani. La ei se aplică alte norme. Sunt constanți și deschiși.

Gust amar ne lasă Guvernul care ne-a vârât în austeritate. Politicienii incapabili, falși, nestatornici și fără vână. Puși doar pe căpătuială. Gust amar îmi lasă demnitarul care de dimineață votează, în Guvern, să taie sprijinul pentru veterani, mame și persoane cu dizabilități, iar seara apare și spune că nu este de acord cu ceea ce se întâmplă, că va iniția un pachet de măsuri.

Gust amar îmi lasă președintele țării, pe care eu nu l-am ales și care, în afară de a gesticula inerent, vădit pentru a-și căuta puncte de sprijin pentru neputința sa, nu duce și nu știe mai mult. Nici nu are nevoie. Trebuia doar musai ales!

Gust amar îmi lasă Bolojan Ilie, premierul pătimirii noastre, care lovește cu barda în tot ce mișcă, țintind aproape cu plăcere în nevoiași. Și zice că face reforme! Care?

Gust amar îmi lasă Uniunea Europeană care parcă și-a pierdut azimutul. Plutește în derivă. Ciudat. La Bruxelles, Strasbourg și aiurea, sunt gloate de politicieni și alte soiuri și roiuri de demnitari și funcționari care cică lucrează pentru prosperitatea Europei. Pentru cine?

Gust amar îmi lasă acum președintele Statelor Unite, Donald Trump, pe care l-am crezut într-adevăr un pacificator și el a dat planeta peste cap. Ar trebui să primească un premiu Nobel. Dar nu pentru pace. Trebuie inventat ceva nou. Momentele pe care le trăiește omenirea sunt unice!

Gustul amar mi-a năvălit în existență când am auzit că un fost șef de cabinet al celui de-al treilea om în stat a agonisit la cutii de pantofi sute de mii de euro. Ăștia probabil așa, de consum, la bucătărie. La noi, mama, în cutii de pantofi, ține florile de tei și mușețelul uscat pentru infuzie. Ce ironie!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite