Connect with us

ACTUALITATE

Eveniment în premieră la Târgoviște: Gala asigurărilor sociale de sănătate

Publicat

pe

Târgoviște a fost, ieri – 20 mai 2022, gazda unui eveniment socio-profesional cu puternice accente culturale organizat de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Dâmbovița.

Cristina Sima, președintele director general al CJAS Dâmboviţa, inițiatoarea acestui demers comunicațional, a vrut să sărbătorească împlinirea a 23 de ani de existență a instituției într-un format inedit, în care alocuțiunile, prezentările, declarațiile gazdelor și invitaților au fost frumos croșetate cu momentele muzicale asigurate de micii muzicieni de la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” Târgoviște.

Amfitrionul acestui interesant intermezzo a fost Sorin Diaconescu, consilier în cadrul CJAS Dâmbovița, dar cunoscut cetățeanului mai mult ca om de televiziune și scriitor. Prin prestația sa elegantă și cu o retorică bine adecvată și stimulată de auditorul prezent și de ambient, Sorin Diaconescu a fost de un enorm sprijin președintei CJAS Dâmboviţa – Cristina Sima.

Celebrarea celor 23 de ani de existență a Casei de Sănătate Dâmbovița nu a fost doar o întâlnire desfășurată în șabloanele unei rutine cotidiene. Nu s-au prezentat cifre, nu s-au lansat programe sau proiecte. Nu a fost invocată în niciun fel componenta politică, nici măcar o simplă aluzie cu note electorale ascunse nu a perturbat evenimentul. Gala de Excelență a fost despre instituție, despre oamenii care își desfășoară activitatea aici, despre cei care au coordonat CJAS Dâmbovița și, nu în ultimul rând, despre măria sa, cetățeanul-pacient.

Abia spre finalul întâlnirii socio-culturale s-a ieșit un pic din cursul firesc al manifestării, dar temperat și, zic eu, necesar. Un pic de sare și piper turnat de sindicalistul dâmbovițean Ion Oproiu, reprezentantul societății civile a asiguraților în Consiliul de Administrație al CJAS Dâmboviţa. Omul care, de-a lungul timpului, a vegheat la respectarea unor drepturi ale pacientului, Oproiu a trecut un pic prin istoria CJAS Dâmbovița, alăturând existența instituției de anumite etape politice care au făcut bine sau rău Casei de Sănătate. Oricum, Ion Oproiu a fost moderat în aprecieri. A stat cu degetul pe trăgaci, dar nu a tras.

Reclama

„Fără sănătate, fără asigurarea unor servicii medicale de sănătate, orice proiect personal, cu atât mai mult de țară, este sortit eșecului”, a spus Sorin Diaconescu.

A fost proiectat pe ecranul de la Cinematograful Independența un scurt metraj despre CJAS Dâmbovița, despre oamenii care lucrează acolo și rolul pe care îl au în structura societății. Lectura filmulețului de prezentare a fost asigurată de președinta Casei – Cristina Sima. După consumarea acestui moment, șefa CJAS Dâmbovița a rostit o alocuțiune în care a alternat mesajul strict profesional cu note plăcute auzului.

„Suntem după o perioadă grea, după mai bine de doi ani de pandemie, cu un război aflat la granițele țării. Tragediile trăite până acum ne-au îndemnat pe toți să redescoperim adevărul. Iar pe cei mai mulți dintre noi să ținem seama de el. Viața este cel mai important dar de la Dumnezeu. Păstrarea sănătății este o condiție esențială și obligatorie. În acest context, serviciile de sănătate și-au recăpătat importanța. Conlucrarea celor care pot să dea consistență, calitate și eficacitate, vorbim aici de oameni, de instituții, de autorități, devine un deziderat. Suferințele trecute și actuale, ale noastre, dar și ale celor din jurul nostru pun în lumină adevărul despre fiecare dintre noi. Iar acest adevăr ne conduce pe toți către o singură direcție, nevoia de solidaritate a întregii societăți pentru sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate”, a spus Cristina Sima.

A mai vorbit președintele CJAS Dâmbovița despre colaborarea fructuoasă pe care a avut-o în acești ani cu toți factorii responsabili care gestionează domeniul public numit sănătate. De la Crucea Roșie la Direcția de Sănătate Publică, Consiliul Județean, Instituția Prefectului, Colegiul Medicilor, Asociația Medicilor de Familie, Spitalul Județean de Urgență, Arhiepiscopia Târgoviștei etc.

A urmat ceremonia de premiere a celor care au condus Casa Județeană de Sănătate în cei 23 de ani scurși de la înființare.

Reclama

Prima diplomă și plachetă au fost oferite de Cristina Sima medicului chirurg Jean Popescu – primul președinte al CJAS Dâmbovița. Au urmat Marius Nicolae Mărgărit, Cătălin Pascale, Georgeta Zaharia, Agnes Tatiana Dincă, Niculina Sandu și Cornel Crăciun.

După consumarea acestui moment de acordare a unor diplome foștilor directori ai Casei, cei prezenți au ascultat mesajul transmis cu ocazia acestui eveniment de IPS Nifon, arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei.

A urmat la cuvânt Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

„Vă mulțumesc mult pentru invitație. Este o deosebită onoare pentru mine și pentru instituția pe care o reprezent să fiu prezent aici. Cu siguranță, faceți parte din angrenajul domeniului sănătății și Consiliul Județean investește, în această perioadă, foarte mult în sănătatea dâmbovițenilor. Lucrăm intens la extinderea secției de primiri urgențe din cadrul Spitalului Județean. Lucrăm la un sediu nou de ambulatoriu. În luna iunie, vom semna, după o lungă perioadă de achiziție publică, contractul pentru secția nouă de cardiologie. Și, nu în ultimul rând, amintesc de cea mai importantă investiție care este cea în oameni. Într-un an de zile, avem 36 de colegi noi la Spitalul Județean. Medici tineri. În perioada următoare, vom mai aduce medici, fiindcă ne dorim cu toții un nivel al sănătății dâmbovițenilor cât mai ridicat. Îi felicit pe toți angajații Casei de Asigurări de Sănătate pentru tot ceea ce fac pentru dâmbovițeni”, a fost mesajului președintelui Corneliu Ștefan.

Șeful administrației județene a oferit directorului Cristina Sima placheta CJD, ca semn de prețuire pentru întreaga activitate depusă de întreg colectivul CJAS în slujba pacienților.

Reclama

Prefectul Claudia Gilia a vorbit despre anii plini de încercări ai sistemului medical, despre solidaritatea și efortul comun în perioada în care întreaga omenire a fost răvășită de pandemie.

Primarul municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan, a salutat organizarea acestei prime gale a Casei Județene de Asigurări de Sănătate. A spus edilul că sistemul de sănătate depinde nemijlocit de asigurați, de angajatori, de furnizorii de servicii medicale. Fără această colaborare nu am putea vorbi despre un sistem medical eficient.

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște, Claudiu Dumitrescu, a avut un discurs scurt, cu un pic de vână de umor. A spus că nu are veleități de clarvăzător „dar acest spiriduș, fluturaș cu aripi negre al Casei de Asigurări va scrie istorie și va ajunge mare”.

Au mai rostit alocuțiuni directorul Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița – Sorin Stoica și președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Prahova – Cătălin Măguleanu. Un cuvânt de felicitare a adresat angajaților CJAS și senatorul Virgil Guran – președintele PNL Dâmbovița.

Ultimul din pleiada vorbitorilor a fost Ion Oproiu, numit de Sorin Diaconescu „nemuritorul”. Liderul de sindicat a mărturisit că un asemenea eveniment trebuia organizat mai demult. A mai precizat Oproiu că CJAS Dâmbovița are personal de calitate, dar, de-a lungul timpului, s-a lovit de numeroase obstacole.

Reclama

După expunerea cu tentă proletară, dar corectă, de înfierare a unor comportamente politice care ar fi dezavantajat CJAS a lui Ion Oproiu, președinta Casei – Cristina Sima a reechilibrat atmosfera, iar gala s-a încheiat, așa cum a și început, în acordul suav al muzicii clasice, plăcut interpretată de elevii artiști de la Liceul „Bălașa Doamna”.

De precizat că, în sală, alături de vorbitorii prezentați mai sus s-au mai aflat vicepreședinții CJ Dâmboviţa – Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, viceprimarul Târgoviștei Monica Ilie, consilieri locali și județeni, șefi de instituții deconcentrate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Jurnal de călătorie. Andorra, principatul unde nu a pătruns sărăcia! FOTO

Publicat

pe

Uite că am ajuns și în Andorra, micuțul stat european situat în Munții Pirinei, între Franța și Spania. Ne-au adus niște prieteni. Români stabiliți de zeci de ani în Lleida, un oraș spaniol de circa 120 de mii de locuitori, aflat la jumătatea drumului dntre Zaragoza și Barcelona.

În Andorra nu poți ajunge decât pe cale terestră, fie dinspre Franța, fie dinspre Spania. Nu există aeroport în Andorra. Cel mai apropiat ar fi pe lângă un orășel din Spania, dar este unul mic, nedestinat aeronavelor mari. Ceva privat.

Drumurile sunt excelente. Din Lleida până în Andorra La Vella, capitala principatului întins între culmile Pirineilor pe o suprafață de puțin peste 400 km pătrați, am ajuns pe un drum la două benzi. Bun. Bine marcat. Am parcurs circa 150 km. Peisaje spectaculoase. Satele spaniole, până aproape de granița cu Andorra, sunt cocoțate pe stânci. De fapt, așezările pe care localnicii le numesc sate arată mai degrabă ca niște mici orășele. Cochete, bine îngrijite, în care noul se integrează perfect în arhitectura veche, în peisajul montan deosebit de pitoresc.

La vama dintre Spania și Andorra, control aleatoriu. Polițistul de frontieră, dintr-o cabină, te urmărește cu atenție și, dacă consideră, îți solicită documentele de călătorie, pașaport sau carte de identitate, dacă nu, ai liber să intri în principatul cu aproape 80.000 de locuitori și unde, am înțeles noi, nu prea există șomaj, iar nivelul de trai este între cele mai ridicate din lume Pe locul trei la nivel mondial într-un top realizat în 2026!

Andorra la Vella, capitala europeană situată la cea mai mare altitudine

Reclama

Andorra pare a fi într-o altă lume. Clădiri impetuoase, cocoțate pe versanți. Șantiere de construcții, cu zecile. Nu îți vine să crezi că giganticele macarale folosite la înălțarea blocurilor au putut fi montate pe marginea unor adevărate prăpastii. Dar, am văzut că se poate, acolo unde există forță financiară, voință, ingeniozitate și curaj. Capitala Andorrei seamănă mai degrabă cu un luxos și uriaș centru comercial. Kilometri întregi de magazine, supermarket-uri, malluri, cafenele, baruri, cazinouri. Străzi curate, inundate de luminile multicolore emanate de led-urile publicitare gigant.

Aici se vorbește catalana și franceza. Am aflat că spaniolii și francezii veneau în anii trecuți frecvent în Andorra pentru cumpărături. Prețuri mai mici, neîncărcate de taxe și alte tipuri de impozite. De când cu criza economică mondială, s-au mai stricat lucrurile și pe aici, dar tot parcă este mai bine ca la noi.

Să intri într-un supermarket și să cumperi pâinea multicereal de 500 g cu un euro, laptele Prezident – cu 1,1 euro, apa plată cu 2 euro baxul de 4 sticle, să bei o cafea bună, cu lapte, la 2 euro la o masă pe o terasă de pe malul unui râu fermecător parcă nu găsești pe la noi. Și, asta în condițiile în care salariul mediu este de circa 2.000 de euro lunar, iar venitul pe cap de locuitor este de circa 40.000 de euro. Este bine, nu?

Român fiind, bulversat de prețurile care la noi tot urcă și urcă, am vrut să văd cum stă treaba la acest capitol și în stațiile de benzină, coșmarul românilor în ultimul an! Atenție, foarte multe în Andorra. Ai impresia că de aici vin să își facă plinul jumătate din Franța și Spania. Dacă în 2023 un litru de benzină se vindea în medie cu 1,46 euro acum, am văzut era 1,59 – 1,65 euro. La noi, cât este? Apropo, și în Spania este mai mic prețul la combustibil ca în România. Dar, despre asta vom nara cu altă ocazie.

Andorra, un stat care trăiește din turism și comerț. Nu am văzut pe străzi cerșetori. Curățenie deplină. Liniște cât cuprinde. Transport public bine pus la punct. Prețuri mici sau cel mult ca la noi în toate tipurile de magazine. Este o încântare, dar te cuprinde și o uimire dusă spre groază dacă îți propui să faci comparații între cum stau lucrurile în România și în Andorra la capitolul costuri. Pierzi pe toată linia în ceea ce ne privește. Noi am ajuns de căruță. Țara noastră parcă nu mai face parte din Europa!

Reclama

În Andorra vin valuri de turiști. Cam zece milioane pe an! În special dinspre Franța, Germania, Marea Britanie Olanda și Spania. Bogații Europei descind aici în luxoasele hoteluri sau în vilele pe care le dețin prin locuri mai neumblate de omul de rând. Odihnă, afaceri și cumpărături.

Dar, să îmi fie cu iertat, să mănânci în Principatul Andorrei, într-un cadru deosebit, servit ireproșabil, de o vânzătoare zâmbitoare, o pizza excelentă cu doar 12 euro și să bei o bere San Miguel cu doar 3 euro, unde ți se întâmplă în România?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Expoziție a sculptorului dâmbovițean Liviu Brezeanu la Muzeul de Artă din Târgoviște

Publicat

pe

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită să vizitați expoziția de artă „VOLUM ȘI CULOARE” a artistului dâmbovițean Liviu Brezeanu, până duminică, 31 ianuarie 2027, organizată la parterul Muzeului de Artă, în sala de expoziții temporare.

Vernisajul expoziției va avea loc marți, 20 octombrie 2026, ora 1400, în prezența criticului Marius Tița, la Muzeul de Artă din Târgoviște.

Prin această expoziție itinerantă „Volum și culoare” dorim să prezentăm o mică parte din creația artistului dâmbovițean Liviu Brezeanu, destul de modest prin numărul de apariții pe simeze în evenimente expoziționale personale, debutul său fiind acum aproape 35 de ani la Galeria Albă din Târgoviște.

Liviu Brezeanu, de origine din Vârfuri (Dâmbovița), este un sculptor care preferă căldura și textura lemnului de nuc, dar căruia nu-i este străin nici bronzul ori marmura. Astfel, artistul și a terminat studiile universitare la București, în cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția Sculptură, promoția 1984, atelierul sculptoiței Geta Caragiu; în paralel, prin ductul pastelului pe hârtie, ca exercițiu de pregătire a ideilor pentru lucrările sculptate, folosește ca mijloc de expresie linia și culoarea. A ajuns să expună la muzeul din Târgoviște pentru întâia dată în cadrul Bienalei Naționale de Artă „Gheorghe Petrașcu”, secțiunea sculptură, care s-a materializat într-un premiu la ediția din anul 1998 cu lucrarea „Generații”. A participat, din studenție și până în prezent, la numeroase expoziții de grup, bienale, saloane de sculptură mică în muzeele și galeriile de artă din țară (București, Buzău, Giurgiu, Bușteni, Pucioasa, Târgoviște, Târgu Mureș), dar și din afara granițelor la Veneția și Changchun – China.

Expoziția reunește o selecție de lucrări de sculptură și grafică, care definesc portretul artistului dâmbovițean Liviu Brezeanu; aici, observăm consecvența stilistică a volumelor, în cazul sculpturii, și a liniei – pentru grafică – care urmează forme line, sinuoase specifice: zborului, corpului uman fragmentat (seriile de Torsuri, Siluete, Păpușari), al subiectelor ce reflectă iubirea (seriile: Familie, Inimi, Cupluri). În lucrările de sculptură se observă influența formelor lui Henry Moore – după cum amintea criticul Gheorghe Vida – dar expresia este mult mai caldă și apropiată, precum este și personalitatea artistului Liviu Brezeanu, lucru dat atât de dimensiunile mici și modeste ale sculpturilor, cât mai ales de materialul utilizat – lemnul care prezintă o textură, nuanță și dispoziție naturală, organică și firească.

Reclama

Vă așteptăm cu drag să vă bucurați pentru câteva momente la Muzeul de Artă (Calea Domnească 185) din Târgoviște, admirând lucrările pline de lirism ale artistui Liviu Brezeanu, care s-a afirmat în sculptura românească contemporană prin talent, constanță și dedicare!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite