Pe 14 iunie 2022, s-a consumat la București reuniunea extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului, condusă de Titus Corlățean – președintele acestei importante entități a Parlamentului României. Au fost invitați la eveniment ambasadorii Republicii Finlanda și Regatului Suediei și reprezentanți ai Ministerului român al Afacerilor Externe.
În cadrul acestei întâlniri la nivel înalt, a fost adoptată în unanimitate, cu acordul tuturor grupurilor politice din Senat, o declarație prin care Comisia de politică externă a Senatului își exprimă sprijinul clar pentru aderarea celor două țări europene partenere ale României, Suedia și Finlanda, la NATO. Totodată, este susținută și accelerarea procedurii de ratificare în Parlamentul Românei, după semnare, a Protocolului de aderare.
„Un lucru este cert, atunci când ai de a face cu un actor internațional agresiv din punct de vedere politic și militar, statutul de neutralitate nu te pune la adăpost și, pe cale de consecință, e dreptul suveran al oricărui stat de a-și alege garanțiile de securitate și apărare colectivă.

Pe de altă parte, susținem găsirea unei soluții mai rapide de compromis prin discuții constructive ale celor două state menționate cu Turcia, pentru acomodarea ambelor puncte de vedere și interese și pentru a evita încetinirea procedurii de aderare la Alianță a Finlandei și Suediei.
Este necesar să fim solidari cu partenerii europeni care se simt amenințați, dar suntem interesați și de o Alianță mai puternică, prin alăturarea altor noi membrii care îmbrățișează aceleași principii și valori democratice”, a menționat senatorul Titus Corlățean.

În declarația semnată de președintele Comisiei de politică externă și de secretarul acestei structuri, senatorul Cristian Bordei, se precizează clar atașamentul României pentru valorile democratice ale Europei, pentru susținerea constantă și fermă a politicii de extindere a NATO.
„Politica <Ușilor Deschise> reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizației, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate și valori comune în zona euroatlantică.
De-a lungul istoriei sale, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea sa remarcabilă de a se adapta la evoluțiile mediului de securitate. În timpul și după sfârșitul Războiului Rece, extinderile sale succesive atestă relevanța și soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin prevederile Tratatului Atlanticului de Nord.
Dobândirea calității de stat membru NATO reprezintă o decizie suverană a statelor care împărtășesc valorile și principiile care au stat la baza înființării acestei organizații și îndeplinesc criteriile și exigențele acestui statut. În același timp, aderarea la NATO este expresia exercitării, de către statele care îndeplinesc condițiile de aderare, a dreptului de a-și apăra interesele strategice, de a-și îndeplini obiectivele de politică externă și de securitate, în susținerea integrității teritoriale și a protecției propriilor cetățeni.
Depunerea de către Regatul Suediei și Republica Finlanda, la 18 mai 2022, a cererilor de aderare, reprezintă un moment istoric, atât pentru aceste state, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică fiind, totodată, o confirmare suplimentară a relevanței politicii aliate de extindere.
Contribuția acestor state la consolidarea securității Alianței are o semnificație specială în condițiile evoluțiilor critice din imediata vecinătate a granițelor NATO și UE.
România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său.
De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda și NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, și ca Parteneri cu Oportunități Sporite, prin prezența celor două state în misiunile și exercițiile Alianței Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic și interacțiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calității de stat membru NATO.
În acest context, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuția cu forțe și capabilități relevante pe care aceste state le dețin.
Beneficiile concrete ale accederii Finlandei și Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic și a Alianței în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea și viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securității și apărării statelor membre.
Parlamentul României / Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autoritățile politice din Suedia și Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective și susține ferm obiectivul celor două țări de a deveni membri ai NATO.
Expresie a sprijinului constant acordat politicii de extindere a NATO, Comisia pentru politică externă a Senatului României reafirmă dreptul suveran al statelor de a-și alege liber modul de îndeplinire a obiectivelor de securitate națională și sprijină finalizarea cât mai rapidă a procedurilor de ratificare a accederii Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO”, se arată în declarația adoptată de Comisia de Politică Externă a Senatului României.
Urmărește Incomod Media și pe Google News