POLITIC
Comisia de politică externă a Senatului României sprijină aderarea la NATO a Suediei și Finlandei
Pe 14 iunie 2022, s-a consumat la București reuniunea extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului, condusă de Titus Corlățean – președintele acestei importante entități a Parlamentului României. Au fost invitați la eveniment ambasadorii Republicii Finlanda și Regatului Suediei și reprezentanți ai Ministerului român al Afacerilor Externe.
În cadrul acestei întâlniri la nivel înalt, a fost adoptată în unanimitate, cu acordul tuturor grupurilor politice din Senat, o declarație prin care Comisia de politică externă a Senatului își exprimă sprijinul clar pentru aderarea celor două țări europene partenere ale României, Suedia și Finlanda, la NATO. Totodată, este susținută și accelerarea procedurii de ratificare în Parlamentul Românei, după semnare, a Protocolului de aderare.
„Un lucru este cert, atunci când ai de a face cu un actor internațional agresiv din punct de vedere politic și militar, statutul de neutralitate nu te pune la adăpost și, pe cale de consecință, e dreptul suveran al oricărui stat de a-și alege garanțiile de securitate și apărare colectivă.
Pe de altă parte, susținem găsirea unei soluții mai rapide de compromis prin discuții constructive ale celor două state menționate cu Turcia, pentru acomodarea ambelor puncte de vedere și interese și pentru a evita încetinirea procedurii de aderare la Alianță a Finlandei și Suediei.
Este necesar să fim solidari cu partenerii europeni care se simt amenințați, dar suntem interesați și de o Alianță mai puternică, prin alăturarea altor noi membrii care îmbrățișează aceleași principii și valori democratice”, a menționat senatorul Titus Corlățean.
În declarația semnată de președintele Comisiei de politică externă și de secretarul acestei structuri, senatorul Cristian Bordei, se precizează clar atașamentul României pentru valorile democratice ale Europei, pentru susținerea constantă și fermă a politicii de extindere a NATO.
„Politica <Ușilor Deschise> reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizației, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate și valori comune în zona euroatlantică.
De-a lungul istoriei sale, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea sa remarcabilă de a se adapta la evoluțiile mediului de securitate. În timpul și după sfârșitul Războiului Rece, extinderile sale succesive atestă relevanța și soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin prevederile Tratatului Atlanticului de Nord.
Dobândirea calității de stat membru NATO reprezintă o decizie suverană a statelor care împărtășesc valorile și principiile care au stat la baza înființării acestei organizații și îndeplinesc criteriile și exigențele acestui statut. În același timp, aderarea la NATO este expresia exercitării, de către statele care îndeplinesc condițiile de aderare, a dreptului de a-și apăra interesele strategice, de a-și îndeplini obiectivele de politică externă și de securitate, în susținerea integrității teritoriale și a protecției propriilor cetățeni.
Depunerea de către Regatul Suediei și Republica Finlanda, la 18 mai 2022, a cererilor de aderare, reprezintă un moment istoric, atât pentru aceste state, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică fiind, totodată, o confirmare suplimentară a relevanței politicii aliate de extindere.
Contribuția acestor state la consolidarea securității Alianței are o semnificație specială în condițiile evoluțiilor critice din imediata vecinătate a granițelor NATO și UE.
România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său.
De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda și NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, și ca Parteneri cu Oportunități Sporite, prin prezența celor două state în misiunile și exercițiile Alianței Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic și interacțiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calității de stat membru NATO.
În acest context, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuția cu forțe și capabilități relevante pe care aceste state le dețin.
Beneficiile concrete ale accederii Finlandei și Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic și a Alianței în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea și viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securității și apărării statelor membre.
Parlamentul României / Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autoritățile politice din Suedia și Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective și susține ferm obiectivul celor două țări de a deveni membri ai NATO.
Expresie a sprijinului constant acordat politicii de extindere a NATO, Comisia pentru politică externă a Senatului României reafirmă dreptul suveran al statelor de a-și alege liber modul de îndeplinire a obiectivelor de securitate națională și sprijină finalizarea cât mai rapidă a procedurilor de ratificare a accederii Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO”, se arată în declarația adoptată de Comisia de Politică Externă a Senatului României.
Dâmboviţa
Senator AUR Ciprian Iacob: Partidele de la guvernare s-au făcut că lucrează la Legea salarizării mai bine de 3 ani
Senatorul AUR Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob spune că Legea salarizării unitare a eșuat din cauza partidelor aflate la guvernare, care au avut la dispoziție mai bine de 3 ani să lucreze la acest act normativ și nu au făcut-o. Cât îi privește pe reprezentanții acestora care ies în spațiul public și acuză AUR pentru acest insucces, în special comunicatorii USR, senatorul Ciprian Iacob le transmite să le fie rușine!
„Partidului AUR, de la bun început, a spus că trebuie să ai o comunicare permanentă cu partenerii sociali. Aceștor neonarxiști să le fie rușine de atitudinea pe care o au față de Partidul AUR! Nu noi am fost la guvernare alături de PSD și PNL și UDMR. Nu noi am mințit românii, cum i-a mințit Nicușor Dan în 22 mai, când ne-a spus că ar avea deja un acord între aceste partide politice pe noua Lege a salarizării.
De mai bine de 3 ani, partidele aflate la guvernare s-au făcut că lucrează la această lege. În realitate, nu i-a interesat acești 770 de milioane de euro. Am spus-o de la început că această anvelopă va crește cu mult, an de an, dacă va fi să intre în vigoare această nouă Lege a salarizării fără să ai partenerii sociali la o eventuală discuție privind noua grilă a salarizării.
Noi, cei de la AUR, am vrut constant responsabilitate și dialog. Am insistat ca partenerii sociali să fie invitați la masa discuțiilor, lucru care nu s-au întâmplat sau s-a întâmplat mult prea târziu și doar pentru a arăta opiniei publice că aceștia într-adevăr sunt chemați și întrebați despre noua Lege a salarizării. Nu noi, cei de la AUR, am fost la guvernare. Să le fie rușine celor de la USR, care își trimit comunicatori în spațiul public să arunce vina asupra Partidului AUR”, a spus senatorul Ciprian Constantin Iacob într-o intervenție TV.
VIDEO
POLITIC
Deputat Valeriu Munteanu: Relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR
Sincer, mi se pare ciudat faptul că politicienii români se mută cu tot cu bagaje în Republica Moldova, introduși în structurile de conducere din acest stat aflat Dincolo de Prut. Și, ce este demn de urmărit, nimeresc la Chișinău numai reprezentanții USR-ului. Unii zic, poate pe bună dreptate, că acest lucru se datorează faptului că șeful statului, Nicușor Dan, care are rădăcini adânci în USR, este prieten bun cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și de aici apetitul pentru USR-iști. Altfel nu văd de unde interesul. În politica românească, acești tipi nu au excelat, cât privește reformele, zero barat.
Printre politicienii care sunt atenți la aceste mișcări de trupe se numără și deputatul AUR Dâmbovița Valeriu Munteanu. Bine a spus demnitarul într-o declarație publicată: „Maia Sandu confundă România cu USR”. Mai precizează Valeriu Munteanu că numirea deputatului USR Claudiu Năsui în funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, la foc automat, imediat după ce președintele Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, nu mai poate fi privită ca un eveniment izolat, care să nu nască întrebări. Anca Dragu, fost senator USR, a ajuns guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova. Ramona Strugariu, fost europarlamentar ales pe listele USR-PLUS, a ajuns la conducerea Institutului Național al Justiției. Acum, un deputat USR în funcție a fost chemat să coordoneze unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul Republicii Moldova.
„Nu contest dreptul Republicii Moldova de a atrage profesioniști din România și nici competențele individuale ale celor nominalizați. Problema este alta: de ce, dintre toate familiile politice și dintre miile de specialiști români, selecția politică a puterii de la Chișinău ajunge, din nou și din nou, în aceeași zonă politică? USR este un partid cu o doctrină sexo-marxistă, cu 8% în sondaje, aflat în competiție democratică directă cu PSD, PNL, AUR și celelalte formațiuni parlamentare și extra-parlamentare. USR nu reprezintă România și nici nu deține monopolul asupra competenței românești.
Sunt român basarabean și cunosc prea bine particularitățile politicii tumultoase din Republica Moldova. Diplomații străini când sunt trimiși la post la Chișinău sunt instruiți în felul următor: „Tot ce vezi și tot ce auzi la Chișinău nu este neapărat și adevărat”. Dincolo de declarațiile solemne despre relația specială a Republicii Moldova cu România, trebuie să privim, așadar, la fapte. Iar faptele ilustrează o apropiere politică preferențială între PAS și USR. Această situație este cu atât mai problematică după implicarea publică reprobabilă a doamnei Maia Sandu și a PAS în politica electorală din România. Președintele Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că relația cu Bucureștiul nu se construiește prin simpatii și antipatii pentru un candidat sau pentru un partid și nici prin importarea succesivă a oamenilor din aceeași zonă politică.
România nu este USR. Bucureștiul nu este USR. Iar relația dintre România și Republica Moldova nu poate deveni o anexă a relației PAS-USR”, a precizat deputatul Valeriu Munteanu.
Parlamentarul, care este președinte al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a mai spus că își dorește o relație sinceră, solidă și predictibilă între cele două țări, dar președintele Maia Sandu și PAS riscă să facă praf capitalul uriaș de încredere de care Republica Moldova are nevoie la București, transformând o relație națională într-una de partid.
„Republica Moldova are nevoie de întreaga Românie, nu doar de prietenii politici ai PAS”, a adăugat deputatul AUR de Dâmbovița Valeriu Munteanu.
ACTUALITATEacum o săptămânăTârgoviște. Două concerte de „Zilele Cetății” 2026. Vezi programul integral aici!
- Prahovaacum 6 zile
Casă de 200 mp a fost distrusă de foc
- ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Voinești. Așa da! Confort și civilizație până-n vârf de deal, lângă pădure
- ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Transport gratuit în Târgoviște, în fiecare zi de vineri, începând cu luna septembrie 2026
- ACTUALITATEacum o săptămână
Admitere septembrie 2026 Universitatea Valahia din Târgoviște, Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
- ACTUALITATEacum o săptămână
Mihai Istrate, consultant accesare fonduri nerambursabile: Fermierii români ar trebui sprijiniți, tratați și apreciați ca cei din Vest!
- Dâmboviţaacum 3 zile
Bărbat decedat într-un accident de circulație la Cornățelu
- Dâmboviţaacum o săptămână
Tânăr de 25 de ani din Târgoviște, arestat preventiv pentru violarea unei fete de 15 ani
