Connect with us

POLITIC

Comisia de politică externă a Senatului României sprijină aderarea la NATO a Suediei și Finlandei

Publicat

pe

Pe 14 iunie 2022, s-a consumat la București reuniunea extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului, condusă de Titus Corlățean – președintele acestei importante entități a Parlamentului României. Au fost invitați la eveniment ambasadorii Republicii Finlanda și Regatului Suediei și reprezentanți ai Ministerului român al Afacerilor Externe.

În cadrul acestei întâlniri la nivel înalt, a fost adoptată în unanimitate, cu acordul tuturor grupurilor politice din Senat, o declarație prin care Comisia de politică externă a Senatului își exprimă sprijinul clar pentru aderarea celor două țări europene partenere ale României, Suedia și Finlanda, la NATO. Totodată, este susținută și accelerarea procedurii de ratificare în Parlamentul Românei, după semnare, a Protocolului de aderare.

„Un lucru este cert, atunci când ai de a face cu un actor internațional agresiv din punct de vedere politic și militar, statutul de neutralitate nu te pune la adăpost și, pe cale de consecință, e dreptul suveran al oricărui stat de a-și alege garanțiile de securitate și apărare colectivă.

Pe de altă parte, susținem găsirea unei soluții mai rapide de compromis prin discuții constructive ale celor două state menționate cu Turcia, pentru acomodarea ambelor puncte de vedere și interese și pentru a evita încetinirea procedurii de aderare la Alianță a Finlandei și Suediei.

Este necesar să fim solidari cu partenerii europeni care se simt amenințați, dar suntem interesați și de o Alianță mai puternică, prin alăturarea altor noi membrii care îmbrățișează aceleași principii și valori democratice”, a menționat senatorul Titus Corlățean.

În declarația semnată de președintele Comisiei de politică externă și de secretarul acestei structuri, senatorul Cristian Bordei, se precizează clar atașamentul României pentru valorile democratice ale Europei, pentru susținerea constantă și fermă a politicii de extindere a NATO.

„Politica <Ușilor Deschise> reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizației, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate și valori comune în zona euroatlantică.

De-a lungul istoriei sale, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea sa remarcabilă de a se adapta la evoluțiile mediului de securitate. În timpul și după sfârșitul Războiului Rece, extinderile sale succesive atestă relevanța și soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin prevederile Tratatului Atlanticului de Nord.

Dobândirea calității de stat membru NATO reprezintă o decizie suverană a statelor care împărtășesc valorile și principiile care au stat la baza înființării acestei organizații și îndeplinesc criteriile și exigențele acestui statut. În același timp, aderarea la NATO este expresia exercitării, de către statele care îndeplinesc condițiile de aderare, a dreptului de a-și apăra interesele strategice, de a-și îndeplini obiectivele de politică externă și de securitate, în susținerea integrității teritoriale și a protecției propriilor cetățeni.

Depunerea de către Regatul Suediei și Republica Finlanda, la 18 mai 2022, a cererilor de aderare, reprezintă un moment istoric, atât pentru aceste state, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică fiind, totodată, o confirmare suplimentară a relevanței politicii aliate de extindere.

Contribuția acestor state la consolidarea securității Alianței are o semnificație specială în condițiile evoluțiilor critice din imediata vecinătate a granițelor NATO și UE.

România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său.

De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda și NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, și ca Parteneri cu Oportunități Sporite, prin prezența celor două state în misiunile și exercițiile Alianței Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic și interacțiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calității de stat membru NATO.

În acest context, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuția cu forțe și capabilități relevante pe care aceste state le dețin.

Beneficiile concrete ale accederii Finlandei și Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic și a Alianței în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea și viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securității și apărării statelor membre.

Parlamentul României / Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autoritățile politice din Suedia și Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective și susține ferm obiectivul celor două țări de a deveni membri ai NATO.

Expresie a sprijinului constant acordat politicii de extindere a NATO, Comisia pentru politică externă a Senatului României reafirmă dreptul suveran al statelor de a-și alege liber modul de îndeplinire a obiectivelor de securitate națională și sprijină finalizarea cât mai rapidă a procedurilor de ratificare a accederii Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO”, se arată în declarația adoptată de Comisia de Politică Externă a Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

Titus Corlățean, întâlniri la nivel înalt la Forumul de Securitate de la Washington DC

Publicat

pe

Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, participă zilele acestea, alături de alți parlamentari români, la Forumul de Securitate desfășurat la Washington DC, la sediul Congresului American. Fostul ministru de Externe al României a avut o serie de dialoguri cu reprezentanți de seamă ai Înaltului For Legislativ american.

Titus Corlățean a primit din partea Amiralului în retragere James Foggo, senior Fellow CNAS și Decan al Centrului pentru Strategie Maritimă, ca semn de prețuire și prietenie, efigia „Navy League of the United States”.

A precizat senatorul român că s-a simțit extrem de onorat de gestul făcut de demnitarul american. James Foggo i-a vorbit senatorului Corlățean și despre colaborarea excelentă pe care a avut-o anterior cu militarii români și cu generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României.

Titus Corlățean a abordat, în intervenția sa la Forumul de Securitate, două teme deosebit de importante pentru securitatea și politica europeană.

„Rolul și contribuția României, alături de SUA și Aliați, în gestionarea crizei din regiunea noastră generată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei” și „Problema răspunderii în relațiile internaționale pentru crima de agresiune comisă de Rusia” care, așa după cum a subliniat senatorul PSD, „creează un precedent periculos pentru întreaga Umanitate. A mai spus Titus Corlățean că este necesară înființarea unei curți penale internaționale ad-hoc, care să sancționeze crima de agresiune.

„Conferința cu „think tank”-urile americane, „laboratoarele” neguvernamentale de analiză și elaborare de strategii pentru instituțiile și decidenții politici și din administrația americană a fost o provocare și, în același timp, o reușită. În calitate de „keynote speaker”, alături de alți colegi din delegația României deplasată la Washington, am putut transmite direct evaluările și interesele României în regiunea Mării Negre și în relația bilaterală cu SUA, iar reacțiile, comentariile și întrebările americane au fost numeroase și extrem de interesante. Ca dovadă a interesului american pentru ceea ce reprezintă țară noastră și pentru rolul său în regiune”, a mai adăugat Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

Dâmboviţa

Radu Popa, deputat: Rolul unor lideri este să îndrume, prin comportament și poziționare, mersul corect, etic și moral al societății

Publicat

pe

Deputatul Radu Popa a scris, pe pagina sa de Facebook, un text foarte inspirat despre ceea ce se întâmplă acum în România, despre corupția care și-a întins tentaculele peste instituțiile de bază ale statului român, despre joaca unora, pentru bani mulți, cu sănătatea românilor. Mai înfierează deputatul Popa extremismul care înmugurește tolerat și susținut tocmai de bubele din societate. Extremism care, spune parlamentarul, încearcă să se ascundă sub mantia unui fals patriotism. A mai vorbit Radu Popa și despre indiferența manifestată de unii de la vârf, pentru care problematica națională și subiectele care ard sunt vax. Sunt interesați mai mult de propriul confort. Nu sunt deranjați și nu deranjează!

„În ultimele zile, România a traversat câteva situații cu impact major asupra societății: corupția mascată de la Romarm și apariția unei liste publice a așa-zișilor filoruși, unde apar nume importante din spațiul public, personalități marcante ale vieții publice, lideri de opinie, parlamentari etc. În primul caz, detonarea încrederii în sistemul sanitar prin sabotarea echipării cu materiale medicale în plină criză sanitară este extrem de grav. Dăunează grav sănătății publice, dacă îmi permiteți.

În al doilea caz, asistăm la escaladarea discursului extremist pentru că apariția unei astfel de liste oferă prilej de amplificare și de exacerbare a discursului extremist și naționalist. Patriotismul nu e naționalist. E o pânză făcută din gloria trecutului peste care se sudează mătasea ideilor prezentului și este apanajul omului inteligent. Mătasea nu e un element contodent, ci poate să fie un bun pretext de bună-dispoziție psihică. La noi, însă mulți tac. Putem bănui de ce.

Am făcut un tur de orizont printre personalitățile publice care populează viața noastră județeană și am văzut cum pentru mulți, subiectele de mai sus pur și simplu nu există! Probabil, sub greutatea funcțiilor și sub asediul mai multor idei luminoase ei au fost acaparați de alte realități. Dar rolul unor lideri tocmai acesta este: să îndrume-prin comportament și poziționare-mersul corect, etic și moral al sociețății care le-a dat prima scenă. Altfel, unii semeni pot cădea ușor în capcana de a confunda civilizația cu confortul și, în final, asta să ducă la construirea și promovarea unor modele false. Însă, o astfel de eroare ar avea ca rezultat promovarea unor oameni care nu numai că nu știu ce să facă cu propria lor existență dar au tendința să impună-prin acceptare tacită-alte modele greșite.

Sociologul francez Bourdieu a studiat aceste comportamente și a construit un tipar. El a denumit acest comportament ”violența simbolică” și reprezintă un cadru în care cetățenii dintr-o anume categorie sunt dominați de alții dintr-o categorie dominantă. Puterea celor care domină ”se exercită cu consimțământul inconștient al persoanei care o suferă și care ascunde relațiile de putere care stau la baza relației în care este configurată” după cum spune Bourdieu.

Pe baza cercetării, el apreciază că ”strâns legate de violența simbolică sunt, prin urmare, conceptele de habitus, procesul prin care are loc reproducerea culturală și naturalizarea anumitor comportamente și valori, și de încorporare, procesul prin care relațiile simbolice au efecte directe asupra corpului subiecților sociali”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats