36 de tineri cercetași din cadrul Centrului Local „Aventura” Pitești, membri ai Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României”, au participat, săptămâna trecută, la activitățile derulate în Munții Bucegi, în cadrul proiectului „Tânărul ranger cercetaș”, implementat de Asociația Chindia Jurasic Park cu finanțare de la Consiliul Județean Dâmboviţa. Scopul principal al taberei a fost educația ecologică și prezentarea cât mai multor rezervații și monumente ale naturii din Parcul Natural Bucegi – spune Nicolae Posta, președintele Asociației și coordonatorul proiectului.

„Încă din prima zi (duminică, 3 iulie 2022), în după-amiaza sosirii la munte, a fost vizitată Peștera Ialomiței, bineînțeles, după studierea interesantelor imagini prezentate în cadrul expoziției fotodocumentare (sub formă de gravuri, fotografii și texte, despre începuturile turismului montan în Munții Bucegi), organizate în grota Mihnea Vodă.

Ziua a doua (luni, 4 iulie 2022) a debutat cu parcurgerea circuitului din rezervația Turbăria Lăptici, apoi au fost vizitate celebrele Chei ale Tătarului, loc unde legendele s-au îmbinat cu informații detaliate legate de geologia, de fauna și flora zonei sau despre traseele de alpinism amenajate, pe înalții pereți ai cheilor. Dar, greul etapei a început abia la urcarea, pe marcaj „triunghi galben”, pe spectaculoasa Vale a Tătarului, în pereții căreia se găsește adevărata Peșteră a Ursului, cel mai înalt (ca altitudine) loc din România, cu urme de locuire, încă din Paleolitic. Pajiștile cu floră termofilă (iubitoare de căldură) au încântat ochii viitorilor rangeri, iar explicațiile despre exocarstul zonei (chei, lapiezuri) sau despre endocarst (peșteri sau avene) au mai ostoit din efortul depus la urcare. Coborârea s-a făcut pe altă variantă, astfel încât programul a fost relativ diversificat. În condiții în care ploaia ne dădea târcoale, după- amiaza a fost alocată prezentării temelor legate de orientare turistică și de orientare sportivă. Un concurs antrenant a arătat că teoria a fost bine asimilată, iar forma sportivă a decis câștigătorii unui concurs organizat pe echipe.

După studierea prognozei meteo, „ziua cea mai lungă”, a ascensiunii spre vârful Omu, a fost aleasă ca fiind ziua de marți, iar obiectivul a fost „atacat” pe două variante: o primă grupă a urcat în zona Babele, prilej de a vedea cele două monumente ale naturii, Babele și Sfinxul şi de a asculta explicații științifice legate de fenomene de eroziune eoliană sau legende legate de tuneluri şi trasee energetice. Traseul pe Platoul Bucegi a permis frumoase tururi de orizont atât spre crestele Bucegilor, cât și spre vecinii acestuia, spre Leaota, Piatra Craiului, Piatra Mare sau munții Baiului. După două mici reprize de ploaie, s-a ajuns la vârful Omu, iar acolo am fost primiți, cu un ceai fierbinte, de personalul Stației Meteo (stația meteo este cea mai înaltă așezare permanentă din România). A doua echipă a urcat pe valea Sugărilor, a trecut pe sub Cerdac și a ajuns la cea mai înaltă cotă naturală din Bucegi, la 2507 m. După un lung șir de fotografii în fața cabanei (o parte din copii aveau 7-8 ani, iar momentul trebuia imortalizat!), a urmat coborârea, în comun, pe marcaj „bandă albastră”, cu trecere pe la Mecetul turcesc și Cascada Obârșiei. Pe acest traseu se află și un relict glaciar, un conifer mai rar (Zâmbrul – pinus cembra), iar informațiile primite despre el, ca și despre jnepeni, scoruși, ienuperi, conglomerate, calcare, morene glaciare etc. au încântat micii drumeți. Oboseala și-a spus cuvântul, iar somnul a fost o binecuvântare, după o ciorbă caldă și o friptură delicioasă.

Ziua a patra (miercuri, 6 iulie) a permis tinerilor să-și arate curajul, dar și abilitatea, în atelierele de cățărare (desigur, asigurată!) și de rapel, desfășurate pe o mică stâncă din apropierea pensiunii Gură de Rai, locul unde am beneficiat de servicii de cazare și masă. După- amiaza a fost alocată unor jocuri în poiana de lângă pensiune sau unei ture rapide spre Cascada Burlacului, aflată în porțiunea finală a celebrelor chei ale Horoabei. A fost o zi care s-a încheiat cu amenajarea clasicului foc de tabără. După ora 21, gazdele au aprins o piramidă de lemne, iar tinerii au cântat la chitară cântece de munte, după ce „au ras” cele 5-6 platouri cu gogoși calde, cu dulceață de afine, aduse de personalul pensiunii.

Desigur, și ultima zi a avut programul ei. Grație informațiilor primite de la rangerii Parcului Natural Bucegi (PNB), ne-am îndreptat spre o potecă tematică, deschisă de compania finlandeză Tornator, în zona Padina-Peștera, aproape de valea Lăptici. Poteca, botezată „The Flying Dragon” (Dragonul zburător), are o lungime de aproape 1 kilometru și include 10 panouri, cu informații, în limba română și engleză, despre floră, faună, soluri, oamenii din munte. Pe baza unui QR code se pot obține informații mai multe sau se pot vedea imagini din masivul Bucegi. La întoarcere, tinerii cercetași (viitori rangeri, sperăm noi) au participat și la clasica (dar, din păcate, necesara)  acțiune de ecologizare.

După cinci zile pline, de vizitare a principalelor rezervaţii şi monumente din Parcul Natural Bucegi, cercetașii au plecat profund impresionați de cele văzute și auzite și au promis că vor reveni în zona montană a județului Dâmbovița. Ultima vizită a fost la sediul Parcului Natural Bucegi acolo unde rangerul Vali Bălan ne-a prezentat, pe macheta masivului, traseele parcurse și ne-a dat detalii despre multele flori văzute de noi pe trasee”, se precizează într-un comunicat remis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News