Connect with us

POLITIC

Senator Titus Corlățean: Guvernul Albaniei trebuie să retrocedeze statului român Casa Iorga de la Saranda

Publicat

pe

Senatorul PSD Titus Corlățean, membru al Delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a avut o intervenție, cu ocazia prezenței prim-ministrului Republicii Albania, Edi Rama, aflat în calitate de invitat special în plenul APCE, reunit în cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare, desfășurată în perioada 10-14 octombrie 2022.

Președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a reafirmat sprijinul țării noastre pentru parcursul european al Republicii Albania și a subliniat că România rămâne angajată în procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, o regiune de o importanță strategică atât pentru Europa Centrală și de Est, cât și pentru întregul continent european.

Titus Corlățean a mai precizat în discursul său că statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și respectarea hotărârilor judecătorești fac parte din condiționalitățile procesului de aderare la Uniunea Europeană și a menționat, în acest context, preocuparea autorităților române pentru o temă încă nesoluționată, în relațiile bilaterale dintre România și Albania, respectiv implementarea deciziei judecătorești adoptate de instanța albaneză în anul 2007, privind retrocedarea către statul român a Casei Iorga din localitatea albaneză Saranda. A mai menționat senatorul dialogul politic bilateral, desfășurat de-a lungul timpului pe această temă, extrem de importantă pentru statul român.

„A reamintit, din perspectivă istorică, faptul că, în semn de profundă recunoștință față de sprijinul acordat de România și de renumitul istoric și om politic român Nicolae Iorga – cel care a scris prima istorie a Albaniei, volum ce a servit ca argumentație la promovarea recunoașterii internaționale, în anul 1919, în cadrul Conferinței pentru Pace de la Londra, a independenței statului albanez – regele Zog I al Albaniei a donat această proprietate din Saranda, Albania, fostului prim-ministru al României din perioada interbelică. Imobilul a intrat ulterior în proprietatea statului român.

Senatorul român a subliniat că autoritățile române vor continua dialogul cu oficialii albanezi, în vederea soluționării acestei situații și restituirii acestei proprietăți a statului român, potrivit deciziei judecătorești definitive pronunțate de instanța albaneză”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Parlamentarul Titus Corlățean i-a cerut lui Edi Rama, primul ministru al Albaniei, țară cu care România are legături istorice importante și care este susținută în traseul său european, să își onoreze promisiunile politice făcute de-a lungul anilor autorităților române, inclusiv față de senatorul social-democrat în perioada în care acesta îndeplinea funcția de ministru de externe, să retrocedeze către statul român Casa Iorga de la Saranda.

„Mi-am permis să avertizez guvernul albanez (e pentru prima oară când procedăm așa), după ani lungi de promisiuni neonorate, că retrocedarea a fost obținută de România inclusiv printr-o decizie a unei Curți de Apel din Albania, rămasă definitivă în 2015, hotărâre care nu a fost încă executată și că neexecutarea hotărârilor judecătorești este o problemă majoră pentru capitolul „Justiție și stat de drept” , care ar urma sa fie deschis spre negocieri în viitor de Albania, ca stat candidat la Uniunea Europeană.

Nu voi ezita, cu toată prietenia pentru țara a cărei independență a plecat în 1913 din București, a cărei recunoaștere ca stat independent s-a realizat în conferința de pace de la Londra tot în 1913, în baza argumentelor prezentate de Nicolae Iorga în prima Istorie scrisă a Albaniei, care i-a aparținut și care are în prezent Imnul de stat, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, să acționez pentru temperarea negocierilor de aderarare la capitolul „Justiție”, dacă guvernul albanez nu va realiza această reparație istorică în favoarea României.

Dacă cineva crede că privatizarea frauduloasă a proprietății din Saranda, care a aparținut lui Nicolae Iorga și statului român, în favoarea unui dubios individ local (rog apreciați faptul că nu folosesc termenul de „mafiot” local, care are… priză la justiția și autoritățile locale…) va fi acceptată la nesfârșit, se înșală”, a declarat președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României – Titus Corlăţean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

8 februarie, termenul-limită pentru ca România să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a UE

Publicat

pe

Neacceptarea României în spațiul Schengen a rămas o problemă deschisă, dar parcă trecută la diverse de actualul guvern. Nu se mai simte deloc verva și spiritul de interes necesare pentru rezolvarea acestei situații nefavorabile în care am fost puși de Austria.

Senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru de Externe al României, a spus că acest blocaj generat de guvernul austriac este discriminatoriu și imoral. Totuși, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a mai constatat că Guvernul României, din rațiuni pe care nu le înțelege, evită să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parlamentarul social-democrat le oferă guvernanților o soluție…

„Cum actul de aderare a României la Uniunea Europeană obligă Consiliul Uniunii să admită aplicarea integrală a „acquis”-ului Schengen față de România din momentul în care aceasta îndeplinește integral condițiile, iar țara noastră demonstrează îndeplinirea acestor criterii, invocând în acest sens concluziile din comunicarea Comisiei Europene din 16 noiembrie 2022, CJUE va constata o „carență” a Consiliului de a-și îndeplini obligațiile potrivit Tratatelor, iar acesta din urmă va fi obligat să adopte măsuri de executare în baza articolului 266 al TFUE (nota redacției: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Există precedente favorabile în jurisprudența UE, așa cum este decizia favorabilă Suediei din decembrie 2015, dacă nu mă înșel. Așa că se poate… Iar calea jurisdicțională nu împiedică deloc negocierile și continuarea demersurilor la JAI (Nota redacției: Consiliul Justiție și Afaceri Interne), este complementară acestora și pune presiune suplimentară pe Austria, statele membre și pe Consiliu și poate fi retrasă oricând, dacă se ajunge la o soluție favorabilă la JAI. Atenție, însă: termenul de depunere este de 2 luni de la data actului JAI contestat, adică cel târziu la 8 februarie 2023! Mai este încă timp de a acționa”, a scris senatorul Titus Corlățean pe pagina sa de Facebook.

Parlamentarul îi îndeamnă pe reprezentanții Guvernului României să reflecteze rapid și să acționeze în consecință. Ba mai mult, a mai spus Corlățean, s-ar putea reflecta și asupra daunelor care ar putea fi cerute.

Citește în continuare

Dâmboviţa

Senatorul Titus Corlățean a cerut la APCE respect și drepturi pentru minoritățile naționale din Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean, aflat la Strasbourg, unde a participat la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), 23-27 ianuarie 2023, a ridicat în cadrul acestei întâlniri problemă situației minorităților din Ucraina.

De peste tot vin semnale că drepturile etnicilor români nu sunt respectate în conformitate cu normele europene europene. În acest sens, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a adresat o interpelare ministrului german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock.

„Răspunsul ministrului german a fost foarte clar: Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv standardele europene în materia drepturilor minorităților naționale, pentru ca perspectiva europeană să îi fie confirmată”, a precizat Titus Corlățean.

Parlamentarul român a vorbit, în cadrul intervenției sale, și despre sprijinul consistent pe care statele europene, inclusiv România, l-au acordat Ucrainei în aceste momente dificile în care autoritățile de la Kiev sunt nevoite să își apere suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Federației Ruse.

„Pe acest fundal, din păcate, s-a acumulat în țara noastră, în ultimii ani, inclusiv în 2022, o dezamăgire crescândă cu privire la tratamentul discriminatoriu la care sunt supuse minoritățile naționale din această țară, inclusiv minoritatea română, din cauza legislației restrictive din Ucraina în domeniul educației în limba maternă și în condițiile adoptării recente a legii minorităților naționale.

În acest context, senatorul Corlățean a solicitat șefei diplomației germane poziția autorităților de la Berlin cu privire la acest subiect, având în vedere că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană și este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei.

În răspunsul său, ministrul de externe german a arătat că respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina este un subiect care a fost ridicat de România, Ungaria și alte state membre în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Totodată, demnitarul german a relevat că vocația europeană a Ucrainei, validată anul trecut prin acordarea statutului de țară candidată la UE, presupune bineînțeles și asumarea și respectarea acquis-ul european, respectiv a criteriilor politice de aderare”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats