Connect with us

POLITIC

Titus Corlățean, senator: Ungaria trebuie să realizeze o protecție reală a minorităților

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean, membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat la dezbaterile proiectului de raport privind evaluarea periodică a îndeplinirii de către Ungaria a obligațiilor sale de stat membru al Consiliului Europei, care au avut loc cu prilejul lucrărilor celei de-a patra părți a Sesiunii plenare a APCE (Strasbourg, 10-14 octombrie 2022).

Adunarea Parlamentară a aprobat reintroducerea procedurii de monitorizare a Ungariei, pe fondul evoluțiilor din ultimii ani privind funcționarea instituțiilor democratice și statului de drept în Ungaria. Totodată, în cadrul dezbaterii amendamentelor la proiectul de rezoluție al acestui raport, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a susținut un amendament prin care se solicită realizarea unei protecții reale a minorităților naționale din Ungaria, a etnicilor români, inclusiv prin asigurarea unei reprezentări reale a acestora în Parlamentul ungar.

„Prin votul majorității membrilor Adunării, în favoarea acestui amendament, propus de senatorul Titus Corlățean, Comisia de monitorizare a APCE va urmări îndeaproape, în cadrul procedurii de monitorizare reintroduse conform rezoluției adoptate, respectarea de către Ungaria a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv cea română, din acest stat”, se precizează într-un comunicat de presă transmis de Senatul României.

Sancțiunea aplicată Ungariei este una destul de gravă. Ea a fost generată de derapajele serioase ale guvernului ungar de la standardele de bază ale democrației europene.

„La propunerea mea, amendamentul care cere Ungariei să realizeze o protecție veritabilă a minorităților naționale din această țară, începând cu minoritatea română, care să includă realizarea în sfârșit a unei reprezentări reale a acestora în Parlamentul de la Budapesta (nu simulacrul „purtătorului de cuvânt” al minorităților, care e orice doriți dumneavoastră numai parlamentar nu), a fost adoptat prin vot cu o largă majoritate! Ungaria va fi obligată, în sfârșit, după atâția ani de manipulări și rea voință, să își modifice legislația, astfel încât să vedem și un deputat român în Parlamentul ungar! Nu va fi simplu, știm cum procedează puterea de dreapta de la Budapesta, dar vă asigur că o vom obliga să respecte standardele europene în materie! Ceea ce KWJ, „Președintele” României nu a cerut niciodată, vom realiza noi, cu organizația europeană de la Strasbourg”, a spus senatorul Titus Corlățean.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

POLITIC

8 februarie, termenul-limită pentru ca România să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a UE

Publicat

pe

Neacceptarea României în spațiul Schengen a rămas o problemă deschisă, dar parcă trecută la diverse de actualul guvern. Nu se mai simte deloc verva și spiritul de interes necesare pentru rezolvarea acestei situații nefavorabile în care am fost puși de Austria.

Senatorul PSD Titus Corlățean, fost ministru de Externe al României, a spus că acest blocaj generat de guvernul austriac este discriminatoriu și imoral. Totuși, președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României a mai constatat că Guvernul României, din rațiuni pe care nu le înțelege, evită să acționeze împotriva Austriei la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Parlamentarul social-democrat le oferă guvernanților o soluție…

„Cum actul de aderare a României la Uniunea Europeană obligă Consiliul Uniunii să admită aplicarea integrală a „acquis”-ului Schengen față de România din momentul în care aceasta îndeplinește integral condițiile, iar țara noastră demonstrează îndeplinirea acestor criterii, invocând în acest sens concluziile din comunicarea Comisiei Europene din 16 noiembrie 2022, CJUE va constata o „carență” a Consiliului de a-și îndeplini obligațiile potrivit Tratatelor, iar acesta din urmă va fi obligat să adopte măsuri de executare în baza articolului 266 al TFUE (nota redacției: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Există precedente favorabile în jurisprudența UE, așa cum este decizia favorabilă Suediei din decembrie 2015, dacă nu mă înșel. Așa că se poate… Iar calea jurisdicțională nu împiedică deloc negocierile și continuarea demersurilor la JAI (Nota redacției: Consiliul Justiție și Afaceri Interne), este complementară acestora și pune presiune suplimentară pe Austria, statele membre și pe Consiliu și poate fi retrasă oricând, dacă se ajunge la o soluție favorabilă la JAI. Atenție, însă: termenul de depunere este de 2 luni de la data actului JAI contestat, adică cel târziu la 8 februarie 2023! Mai este încă timp de a acționa”, a scris senatorul Titus Corlățean pe pagina sa de Facebook.

Parlamentarul îi îndeamnă pe reprezentanții Guvernului României să reflecteze rapid și să acționeze în consecință. Ba mai mult, a mai spus Corlățean, s-ar putea reflecta și asupra daunelor care ar putea fi cerute.

Citește în continuare

Dâmboviţa

Senatorul Titus Corlățean a cerut la APCE respect și drepturi pentru minoritățile naționale din Ucraina

Publicat

pe

Senatorul Titus Corlățean, aflat la Strasbourg, unde a participat la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), 23-27 ianuarie 2023, a ridicat în cadrul acestei întâlniri problemă situației minorităților din Ucraina.

De peste tot vin semnale că drepturile etnicilor români nu sunt respectate în conformitate cu normele europene europene. În acest sens, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României a adresat o interpelare ministrului german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock.

„Răspunsul ministrului german a fost foarte clar: Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv standardele europene în materia drepturilor minorităților naționale, pentru ca perspectiva europeană să îi fie confirmată”, a precizat Titus Corlățean.

Parlamentarul român a vorbit, în cadrul intervenției sale, și despre sprijinul consistent pe care statele europene, inclusiv România, l-au acordat Ucrainei în aceste momente dificile în care autoritățile de la Kiev sunt nevoite să își apere suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Federației Ruse.

„Pe acest fundal, din păcate, s-a acumulat în țara noastră, în ultimii ani, inclusiv în 2022, o dezamăgire crescândă cu privire la tratamentul discriminatoriu la care sunt supuse minoritățile naționale din această țară, inclusiv minoritatea română, din cauza legislației restrictive din Ucraina în domeniul educației în limba maternă și în condițiile adoptării recente a legii minorităților naționale.

În acest context, senatorul Corlățean a solicitat șefei diplomației germane poziția autorităților de la Berlin cu privire la acest subiect, având în vedere că respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale figurează printre criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană și este definită foarte clar prin standardele juridice europene ale Consiliului Europei.

În răspunsul său, ministrul de externe german a arătat că respectarea drepturilor minorităților naționale în Ucraina este un subiect care a fost ridicat de România, Ungaria și alte state membre în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Totodată, demnitarul german a relevat că vocația europeană a Ucrainei, validată anul trecut prin acordarea statutului de țară candidată la UE, presupune bineînțeles și asumarea și respectarea acquis-ul european, respectiv a criteriilor politice de aderare”, se precizează într-un comunicat transmis de Senatul României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats