Se întâmplă ceva ciudat pe scena politică. După atâta liniște emanată parcă într-un procent ridicat spre patologic dinspre toate palatele, că și cum cuvântul lor nu prea ar mai fi contat, s-a iscat un val mititel. O undă de încercare, de dezmorțire. Cel care a aruncat, deocamdată, cu o pietricică în apă, este fostul director al SRI, liberalul Eduard Hellving.

Fostul șef al SRI a ieșit în spațiul public, dar nu oriunde și nu pentru orișicine, ci pe Twitter, cu un text în care critică actualele măsuri fiscale luate de Guvernul Coaliției PSD-PNL. Dacă este să ținem cont de faptul că tăcutul Iohannis nu a avut până acum niciun comentariu, cineva l-a ținut, putem crede că Hellving este scos pe baricade de echipa de la Cotroceni.

Mesajul transmis nu este unul dur. Doar de atras atenția. Probabil Eduard Helving, dacă nu cumva este purtătorul de voce al președintelui țării, vrea să îi aducă aminte lui Marcel Ciolacu, chiar și colegului Nicolae Ciucă, că el există, ba chiar a revenit în prim-planul politicii românești, atâta câtă este, și își vrea locul.

„Am auzit ieri pe cineva vorbind despre “România ordonată”. Încântat de preocupările carteziene ale vorbitorului, o imagine mi-a apărut brusc în fața ochilor: România ordonată, înălțându-se ca o rachetă la căpătâiul unei abscise plate și cuminți, uitate probabil din prea mult avânt. Problema politică este că fără abscisă (zisă și coordonată), nu se prea poate.

România ordonată nu poate produce puncte în spațiu fără o Românie coordonată. Sau, dacă le produce, vor tâșni doar din arbitrariul cuiva. România are nevoie de echilibru, de axe puternice care să îi definească un loc solid în spațiu. România ordonată, fără să fie și coordonată, riscă să se transforme într-un proiect cu nume frumos, dar cu un conținut… dezordonat. Precum niște covrigi fără o sârmă unificatoare”, a scris Eduard Hellving pe Twitter.

Semnalul lansat de fostul director al SRI ar trebui să îi pună în gardă pe social-democrați. Până la urmă este pentru prima dată când PSD, aflat la putere, invocând niște principii ce țin de salvarea de la dezastru a țării, lovește printr-un set de măsuri grăbite în toată lumea. De la vlădică la opincă. Au noroc social-democrații de la centru cu cele două războaie. Acum mai puțin cu cel din Ucraina și, mai pregnant, cu conflictul din Israel. Lumea, ocupată fiind cu tragismul situației, cu gândul la viitorul nesigur, nu prea mai analizează la rece ce se întâmplă în țară. Cum o să ne schimbe existența ordonanțele șoc al Guvernului.

Întreaga atenție este concentrată pe Orientul Mijlociu. La câteva posturi tv, parcă într-o totală concordie cu puterea, zi de zi, ni se transmit doar scene de război însoțite de titluri de genul „mai este un pas până la al treilea război mondial”, „vine apocalipsa”, „omenirea, la răscruce”, și alte texte de acest gen, care să ne inducă teama aceea primordială pentru plăpânda noastră existență, încât nici nu ne mai pasă cum ne va influența viețile dispariția banilor lichizi și limitarea tranzacțiilor care se pot efectua cu banii fizici. Nici atât prețul alimentelor care o ia razna sau factura la energie! Teama de bomba atomică, de Armachedon este mai intensă. Rade instant celelalte probleme.

Și peste toate acestea apărură Eduard Hellving care strică feng shui-ul puterii cu critica sa ironică, de tip avertisment. Nimic nu este întâmplător!

Urmărește Incomod Media și pe Google News