Connect with us

ACTUALITATE

„M-au lăsat să mor, atât au putut face ei pentru mine…”. O tânără medic, răpusă de indiferență și neprofesionalism

Publicat

pe

Povestea care am expus-o mai jos am găsit-o pe Facebook. Acolo unde, de obicei, oamenii, ca o refulare a destinului, își răsfoiesc în fața tuturor crâmpeie din cărțile vieții, cu bune și rele, cu bucurii sau suferințe. Este un film scurt al dramei prin care a trecut o familie, un om, o tânără femeie, un medic. Lupta pe care a dus-o cu un sistem insensibil la durerile semenilor, cu cei care îl compun și care, de multe ori, chiar prea des, ne tratează ca pe niște nimeni, ca pe niște bieți pui de Avicola, selectați ochiometric cu mâinile și dați la rebuturi.

O poveste tragică despre lumea în care trăim. Și să știți. Cele relatate, care te răscolesc și pe undeva te determină să îți faci valiza și să pleci, să fugi de lumea aceasta nepăsătoare, se întâmplă peste tot. Molima aceasta socială a insensibilității și iresponsabilității bântuie din păcate în România. Poate nu o vedem și nu o simțim decât atunci când ne aflăm în situații limită. În rest, stă adiba și ne pândește. Așteaptă să ne prindă și să ne sugă vlaga, chiar și ultimele speranțe.

De ce am ajuns aici? De ce nu ne revenim? De ce sistemul medical, în ciuda salariilor destul de consistente pe care le primesc cei care prestează în domeniu, nu s-a schimbat? De ce nu suntem priviți ca semeni ai lor, cu înțelegere, compasiune, politețe, când ajungem în situații limită, ci doar ca niște biete ființe ce parcă cerșesc câteva zile de viață în plus? Fiindcă ăștia suntem! Analizele sociologice și psihologice profunde nu ajută la nimic. Doar constatări despre un organism care nu vrea să se schimbe. Îi este bine așa.

Postarea dramatică are mii de vizualizări și de comentarii. Medicul Ioana Săndulescu nu mai este. S-a dus la ceruri. „M-au lăsat să mor, atât au putut ei face pentru mine, m-au lăsat cu toții să mor, cu superficialitate, mediocritate, delăsare, neştiință, dezinteres şi tăcere”…

„Aceasta este ultima imagine făcute mie de către soțul meu, Bogdan, pe 24 martie anul acesta… Țin minte ziua de ca şi cum a fost ieri: Bogdan făcea fotografii în apropierea spitalului unde lucram, iar când am ieşit, m-am dus pe la el să-l iau, i-am zâmbit şi apoi am mers să mâncam fericiți în Piața Unirii, la Romeo şi Julieta; Bogdan paste iar eu pizza, mâncarea mea preferată. Apoi, mi s-a descoperit un „guguloi”, a trebuit să fiu operată de urgență, fără să fi ştiut că „de urgență” nu înseamnă să mă taie a doua zi, pe repede înainte, ci cu totul altceva… Am vrut inițial să fiu operată în spitalul unde lucram, dar la recomandările insistente ale unor colege m-am dus la un altul, unde am fost operată chiar de cumnatul uneia dintre ele, care a şi fost la nunta mea. Apoi lucrurile au mers prost, foarte prost… Am făcut febră după operație, m-am întors de două ori la spital, iar a doua oară am luat clostridium. Aşa, cu febră şi cu clostridium, m-au externat, spuneau că e totul bine postoperatoriu. Primisesem rapoartele anatomo-patologice ale „guguloiului”, ambele îmi erau extrem de favorabile, cred că nici nu trebuia să mai fac chimioterapie. Unul fusese făcut acolo, iar celălalt la Bucureşti, se ocupase Bogdan de asta. Şi totuşi aşa, cu febră şi cu clostridium, m-au externat, deşi Bogdan făcuse chiar şi o cerere scrisă prin care se opunea categoric acestui lucru, are şi dovezi… Chirurgul care mă operase a fost de negăsit, nici măcar nu îmi spusese că nu îl va mai interesa de mine după operație. Am încercat şi eu şi Bogdan să aflăm numărul lui de telefon, dar colega mea, al cărui cumnat e şi cea pe care mi-l recomandase cu „prietenie”, a refuzat să ni-l dea, mi-a spus doar că îl va suna ea şi că se roagă pentru mine. Ştiam cumva că mâinile care fac sunt mult mai sfinte decât gurile care se roagă… Chiar mi-am cerut şi iertare de la ea, cu smerenie, pentru că Bogdan îi vorbise mai răspicat la telefon într-o seară, deşi a spus doar lucrurilor pe nume, fără să o jignească, doar voia numărul de telefon…

Aşa că am ajuns la al doilea spital, cu hemoglobina 6, unde am fost tratată de un medic mediocru şi delăsător, care se supunea unui altuia, la fel de mediocru şi de delăsător doar că era şi trufaş pe deasupra. Au refuzat cu mândrie ajutorul oferit de alți medici, cu care Bogdam vorbise şi care chiar voiau să facă ceva pentru mine. Mi-au dat albumină la un moment dat, pe care nu o aveau în spital, săracii, a trebuit să o cumpere Bogdan, care se uita mirat la sărăcia spitalului şi la maşinile scumpe ale medicilor. Cred că atunci au început şi primele semne că voi intra în anasarcă… Apoi m-au externat cu parşivenie şi ei, deşi făceam febră şi aveam în continuare clostridium. Am plecat din acel spital cu aceleaşi probleme, doar că acum slăbisem şi mai mult şi aveam şi lichid la plămâni, pe fond inflamatoriu şi al lipsei de proteine…

Apoi am ajuns acasă, adusă de Bogdan, cu febră, clostridium, lichid la plămâni, hemoglobina 6,5 şi abia mai puteam respira. M-am uitat la Pepsi şi Gyuri şi nu am avut putere să le zâmbesc, m-am aşezat cu greu în pat, aşteptând nu ştiu nici eu ce… Bogdan se dădea în ceasul morții să facă ceva să mă fac bine, vorbea cu alți medici, la alte spitale, orice numai să mă pun pe picioare. I-am spus mamei mele, cu un pic de speranță: „Vezi mamă, bibit mă va duce într-un loc unde am să mă fac bine!”… Eram atât de deshidratată, mă simțeam atât de slăbită şi de pierdută, aşa de bine mi-ar fi prins măcar atunci să fiu dusă la ATI, dar nimeni nu mi-a sugerat asta, nu ştiam nici eu cât de gravă era starea mea…

Şi aşa am ajuns la al treilea spital… Medicii de acolo se uitau la mine din capul uşii, nu aveau cum să vadă cât de larg ajunsese să-mi stea pe deget verigheta. Au fost la fel de mediocri, delăsători şi trufaşi. Slăbeam în continuare, fizic şi psihic, nu mai ştiam de nimeni şi de nimic. La un moment dat, la insistențele lui Bogdan, un doctor de la spitalul unde lucram şi unde am vrut să fiu operată de la început, a luat legătura cu medicul meu curant de aici şi i-a spus să vină de urgență la spital, la mine, că nu sunt bine deloc şi să mă transfere la el, la ATI, unde trebuia să fiu de la început, imediat ce am făcut febră după operație… Dar a fost prea târziu, mult, mult prea târziu, nu am mai avut resurse… M-am luptat cât am putut, mi-am dat toată silința, chiar le-am spus clar că nu vreau să fiu cumva intubată dar nu a contat; una din colegele mele a preferat să ia ea singură această decizie fără să țină cont de dorința mea ori să îl întrebe pe Bogdan, soțul meu, care era jos ori la un telefon distanţă…

Aşa că am plecat la Domnul pe 16 Iunie, la 39 de ani abia împliniți pe 9 Iunie, după 6 internări în 4 spitale timp de 7 săptămâni… Nu am vrut să fac asta, nu, mi-am dat toată silința, cât am putut eu cu inimioara mea, la fel cum făceam şi acasă şi la serviciu şi peste tot. Atât de multe lucruri aş mai fi făcut, atât de multe locuri mai aveam de văzut, atât de multe bunătați mai aveam de gustat şi aşa de rău îmi pare… Am fost ucisă de medici, prieteni, rude, oameni care nu au făcut, nu s-au interesat, au tăcut, nu s-au urcat în maşină să vină să se uite la mine 5 minute să mă vadă în ce hal ajunsesem… Fiecare credea că face altcineva ceva, că lucrurile merg şi aşa dar nu, nu au mers. Bogdan chiar făcuse de la început un fişier online, cu toate datele mele medicale, pentru ca cei ce ar fi putut să mă ajute să o facă, dar nu a fost nimeni care să îşi asume responsabilitatea… M-au lăsat să mor, atât au putut ei face pentru mine, m-au lăsat cu toții să mor, cu superficialitate, mediocritate, delăsare, neştiință, dezinteres şi tăcere, în anasarcă… Am murit cu nişte ochi mari, larg deschişi şi mirați, foarte mirați, pentru că mi-au spus cu toții că le sunt dragă, că le place de mine, că sunt frumoasă şi finuță, harnică, ambițioasă, silitoare, iubitoare şi smerită, dar cu toate astea m-au lăsat să mor şi nu am să înțeleg niciodată de ce, de ce m-au mințit, de ce au tăcut, de ce s-au descotorosit de mine, de ce… Păcat, aşa e de păcat că m-au părăsit cu toții exact când aveam mai multă nevoie de ei, păcat… Cândva, ne vom privi cu toții în ochi şi voi căpăta toate răspunsurile acestui păcat, cândva, acuşi… Până atunci însă am să mă mai gândesc şi dacă îl las pe Bogdan să depună la Parchet plângerea pentru ucidere din culpă care aşteaptă revoltată în rucsacul cu care mergeam la serviciu când eram de gardă, încă mai am multe, multe lucruri de vorbit cu el, cu Bogdan al meu”…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Informare CNAS privind obligațiile furnizorilor de servicii medicale în raport cu sistemul e-Factura

Publicat

pe

De

Conform prevederilor legislației referitoare la sistemul naţional privind factura electronică [1], intrate în vigoare la începutul acestui an, în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024, operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA – au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu instituţiile publice.

Această prevedere se aplică și furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate, pentru facturile emise în baza acestor relații contractuale.

Pentru utilizarea și accesarea sistemului RO e-Factura, operatorii economici trebuie să fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV). Informațiile referitoare la înregistrarea în SPV sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), linkul direct fiind: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/inreg_inrol_pf_pj_spv .

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise în sistemul RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România. De la 1 aprilie 2024, nerespectarea acestui termen se va sancționa cu amendă.

Într-o a doua etapă, începând cu data de 1 iulie 2024, transmiterea facturilor electronice de la emitenți către destinatari se va face obligatoriu prin intermediul sistemului RO e-Factura.

Casele de asigurări de sănătate nu vor accepta la plată facturile netransmise prin intermediul sistemului menționat. Totodată, atenționăm furnizorii că netransmiterea de către emitent a facturii în sistemul RO e-Factura, precum și primirea și înregistrarea de către destinatar a unei facturi netransmise prin acest sistem, în relațiile dintre ei sau cu alți operatori economici constituie contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii.

Accesul la aplicația de generare a facturii în format XML, pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, nu necesită autentificare, aceasta putând fi astfel utilizată la scară largă. Aplicația menționată se găsește pe portalul Ministerului Finanțelor, linkul direct fiind: https://mfinante.gov.ro/ro/web/efactura/aplicatii-web-ro-efactura .

În situaţia în care sistemul RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere a facturii se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.

Pe perioada în care sistemul RO e-Factura nu este funcțional, emitentul facturii aplică în mod corespunzător prevederile art. 319 din Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiția transmiterii ulterioare în sistem a facturilor electronice emise.

Perioadele de nefuncţionare a sistemului RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de Internet ale ANAF şi Ministerului Finanţelor.

Informații detaliate pe această temă se pot afla accesând Ghidul privind utilizarea sistemului naţional de facturare electronică RO e-factura de pe site-ul Ministerului Finanțelor, linkul direct către acest document fiind: https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/ghidE-FACTURA.pdf .

Biroul de presă

[1] Ordonanţa de Urgenţă nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, cu modificările și completările ulterioare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul firmelor cu cel puțin 10 angajați

Publicat

pe

Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, a desfășurat, pe parcursul lunii februarie 2024, o campanie națională de promovare a negocierii colective, în întreprinderile mici și mijlocii. Inițiativa reprezentanților instituției a avut ca scop atragerea atenției angajatorilor, dar și a angajaților privind beneficiile negocierii colective, un instrument esențial pentru asigurarea unui mediu de lucru stabil și echitabil.

Angajații beneficiază de mai multă stabilitate la locul de muncă, de salarii echitabile, condiții îmbunătățite de lucru, egalitate de șanse și un echilibru între viața profesională și cea personală. Există avantaje și pentru angajatori, printre acestea numărându-se un climat de muncă propice performanței, implicare și responsabilități sporite din partea personalului, dar și soluționarea timpurie a eventualelor litigii apărute.

„În conformitate cu dispozițiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 367/2022, privind dialogul social, negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați și, potrivit dispozițiilor alin. (2) ale aceluiași articol, inițiativa negocierii colective aparține oricăruia dintre partenerii sociali. Astfel, legea dialogului social prevede că, în cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă (CCM), angajatorul sau orice altă parte îndreptățită, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment”, se precizează într-un comunicat transmis de ITM Dâmbovița.

În această suită de campanii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița a avut întâlniri informative cu reprezentanții a 157 de întreprinderi mici și mijlocii din județ, pentru a asigura „o înțelegere corectă a legislației și a avantajelor negocierii colective”.

Au fost identificate 1.358 de societăți, care au numărul de salariați cuprins între 10 și 250. Conducerea ITM a dorit ca informațiile prezentate să ajungă la cât mai mulți dintre antreprenori. Inspectorii de muncă au distribuit pliante informative, pe tema negocierii colective, a etapelor legale pe care aceasta procedură le impune, dar și a beneficiilor pe care le prezintă. Informațiile au fost afișate și la avizierul instituției și pe pagina web a ITM Dâmbovița.

„Pe lângă sesiunile de informare, campania a inclus și controale la angajatori, pentru a verifica respectarea legislației și pentru a oferi sprijin în procesul de negociere. În acest fel, se încurajează încheierea și înregistrarea CCM, care devin practic instrumente juridice cu aplicabilitate generală în unitate, asigurând că niciun contract individual de muncă nu va oferi condiții inferioare celor stabilite colectiv. Inspectorii de muncă dâmbovițeni au verificat 32 de unități și, acolo unde a fost cazul, au dispus măsuri de remediere a neconformităților depistate. ITM Dâmbovița a transmis și notificări către 10 unități ale căror CCM expiră în următoarele 90 de zile, pentru a le reaminti importanța încheierii unora noi”, precizează Marius Lixandru – inspector șef ITM Dâmbovița.

A mai spus Marius Lixandru că, la nivelul instituției pe care o coordonează, există o persoană desemnată cu gestionarea contractelor colective de muncă. Funcționarul asigură consultanță, verificarea documentelor și mediere, în cazul în care apar litigii de muncă în unitățile care au încheiate contractele colective de muncă.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite