ACTUALITATE
Avocat Ciprian Iacob: Taxa de salubritate impusă firmelor din Dâmbovița este nelegală!
Avocatul târgoviștean Ciprian Iacob a publicat, pe pagina sa de Facebook, o analiză pe marginea hotărârilor prin care s-a instituit o taxă de salubritate pentru toate firmele din județul Dâmbovița, inclusiv II, PFA etc.
Aprecieri asupra HCL Targoviste nr.142/22.12.2023 privind aprobarea taxei de salubrizare la nivelul Municipiului Târgoviște
În primul rând această hotărâre, dată în aplicarea Hotararii ADI Dambovita nr.415/26.10.2023, a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art 7 alin 2 din Legea nr 52/2003 republicată privind transparența decizională în administrația publică.
În acest sens, având în vedere că a fost supusă dezbaterii publice la data de 21.11.2023 potrivit anuntului nr.38321/21.11.2023 publicat pe site-ul Primariei Târgoviște, proiectul de hotărâre mai sus menționat nu putea fi supus aprobarii CL Târgoviște mai devreme de 08.01.2024 (30 de zile LUCRATOARE de la data supunerii dezbaterii publice), el fiind aprobat contrar legii la data de 22.12.2023.
Art. 7 din L -52/2003 prevede în mod explicită că:
(1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune pe site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.
(2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenul limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
În altă ordine de idei, această hotărâre a Consiliului Local Târgoviște ca și Hotararea ADI nr.415/2023 în baza careia a fost aprobată, sunt vadit nelegale fiind adoptate cu încălcarea Legii nr 101/2006 republicată privind desfășurarea serviciului de salubrizare a localităților, atat în litera cât și în spiritul acesteia.
Exemplificam doar cateva texte legale care sunt încălcate prin adoptarea celor doua hotărâri (cea a CL Tgv si cea a ADI Dâmbovița):
1. Art 3 litera “g” din Legea 101/2006 – f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;
Se poate vorbi oare de o tarifare echitabilă prin instituirea unei taxe adoptate prin corelarea unei cantități de gunoi pentru utilizatorii noncasnici, cu numarul de salariați dupa regulile instituite în Anexa nr 3 a celor doua hotarari?
Analizand Anexa nr 3 , rezultă că o societate cu un salariat ar trebui să plateasca 50 lei /luna (echivalentul unei cantitati de 0.07 tone deseuri) iar o societate cu doi salariati în loc să plătească dublu cum ar fi normal și echitabil plătește de trei ori mai mult ( 150 lei/luna, echivalentul a 0,22 to deseuri/luna). Potrivit aceleiași anexe, două societăți cu cate un angajat plătesc împreună 100 lei iar o societate cu doi angajati plătește “echitabil” 150 lei !!!, adica cu 50 % mai mult decât plătesc cele doua societăți.
La fel de inechitabil este și că o societate care are doi angajați să plătească în mod egal cu o societate care are de 5 ori mai mulți angajați, așa cum se prevede în aceeași anexă nr 3 la HCL nr.142/22.12.2023 privind aprobarea taxei de salubrizare la nivelul Municipiului Târgoviște.
Sumele impuse la plata ar trebui să reflecte cantitățile EFECTIV COLECTATE de operatorul economic desemnat să colecteze și să neutralizeze aceste deșeuri și nu CANTITĂȚILE ESTIMATE a fi colectate de la aceștia (și după cum am arătat mai sus această estimare este inechitabilă)
Nu este clar specificat în Anexa nr.3 nici modalitatea cum a fost estimată cantitatea de deșeuri pe care o produce estimativ un salariat al agentului economic noncasnic.
2. Art 11 alin 5 litera “b” tarifele activității/activităților de salubrizare desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale și/sau tarifele distincte pentru gestionarea fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, prevăzute în hotărârile de dare în administrare sau, după caz, în contractele de delegare a gestiunii, să fie fundamentate, obligatoriu, în lei/tonă și în lei/persoană/lună;
În Municipiul Targoviste, ca de altfel în tot judetul Dâmbovița , nici gunoiul menajer colectat de la populatie, instituit tot prin taxa (și nu prin tarif, adică prin contract cum ar fi normal) nu se calculeaza în lei/ persona ci in lei/gospodărie . O veritabilă inechitate câtă vreme într-o gospodarie pot locui chiar și doua familii cu până la 10 persoane și ei vor plăti aceeasi taxă de salubrizare de 32 lei pe luna pe care o plătește o gospodarie formata dintr-o familie cu doua persoane.
Hotararea ADI nr.419/09.11.2023 să “repare“ această nelegalitate, modificand Hotararea nr.390/21.11.2022 prin care se detaliaza modul de determinare a taxei de salubrizare /luna/gospodarie, explicând că a luat în calcul o medie a numarului de persoane care compun o gospodarie de 2,9 persoane /gospodarie. Au pornit de la suma pe gospodarie pentru a ne justifica calculul nivelul taxei /persoana si nu invers.
3. Articolul 35(1): În funcție de modalitatea de plată stabilită și de natura activităților prestate, atât în cazul gestiunii directe, cât și în cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea finanțării serviciului de salubrizare, utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin:
a) tarife, în cazul prestațiilor de care beneficiază individual, pe bază de contract de prestare a serviciului de salubrizare;
b) taxe de salubrizare, în cazul prestațiilor de care beneficiază individual fără contract;
2) Tarifele și taxele de salubrizare pentru utilizatori se calculează și se aprobă:
a) în lei/persoană/lună, în cazul utilizatorilor casnici, persoane fizice și asociații de proprietari/locatari;
b) în lei/tonă și în lei/mc, în cazul utilizatorilor noncasnici, persoane juridice, altele decât asociațiile de proprietari.
(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația să implementeze instrumentul economic „plătește pentru cât arunci“ în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (5) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023.
Ori din continutul Anexei nr 3 a celor doua hotarari contestate , rezulta in mod clar ca instrumentul economic “plateste pentru cat arunci “ nu numai ca nu este implementat ci este incalcat cata vreme cantitatea de gunoi pentru utilizatorii noncasnici este estimata ca fiind aceeasi pentru doi agenti economici din care unul are si de 5 sau 10 ori mai multi salariati.
Obligativitatea existentei unui contract încheiat între utilizatori (atât persoană fizică cât și juridica) și operatorul de salubrizare rezulta fără echivoc din dispozitiile art 33 din Legea nr 101/2006 unde la litera b se arată că “persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe activități specifice serviciului de salubrizare, în cazul activităților a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licențiat pentru prestarea serviciului în unitatea administrativ-teritorială/sectoarele municipiului București respectivă/respective”.
Astfel regula ar trebui sa fie prestarea pe bază de tarif (contract), iar excepția ar trebui să fie prestarea serviciului în baza unei taxe de salubrizare, care ar trebui instituită doar pentru persoanele fizice și/sau juridice care refuza încheierea contractelor de prestări servicii de salubrizare.
O astfel de interpretare rezultă fără echivoc si din corelarea art 33 cu dispozitiile art 62 alin 1 litera “e” pct 3 si pct 5 din acelasi act normativ.
Articolul 62(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr.51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
a) prestarea de către operator a uneia dintre activitățile reglementate de prezenta lege fără aprobarea autorităților administrației publice locale prin hotărârea de dare în administrare, respectiv hotărârea de atribuire a contractului de delegare a gestiunii;
b) atribuirea de către autoritatea administrației publice locale/asociația de dezvoltare intercomunitară a contractelor de delegare a gestiunii pentru activitățile de salubrizare a localităților prevăzute la art. 2 alin. (3), fără respectarea procedurilor legale în vigoare specifice fiecărui tip de contract;
c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităților prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licență;
d) nerespectarea strategiei locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare, aprobată de Consiliul General al Municipiului București, de către autoritățile executive ale sectoarelor municipiului București;
e) nerespectarea prevederilor art. 5 alin.1
(2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei neurmărirea de către primar a întocmirii proiectului de regulament și a caietului de sarcini propriu al serviciului.
(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei nerespectarea de către autoritățile administrației publice locale a obligației de a institui taxe de salubrizare pentru utilizatorii care refuză încheierea contractelor de prestări servicii cu operatorii de salubrizare.
(4) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere și/sau ardere a deșeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deșeurilor vegetale rezultate de la operațiunile de curățare a spațiilor verzi, arbuștilor, arborilor etc.
(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.(6) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 300 lei încălcarea dispozițiilor art. 33 alin. (6) lit. d).(7) Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot stabili, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, și alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1)-(6) care constituie contravenții în domeniul serviciilor de salubrizare
Un alt aspect pe care îl supunem atenției CL Targoviste este imposibilitatea deducerii TVA din sumele ce ar urma să fie achitate ca taxă de salubrizare de catre agentii economici noncasnici. Deși la fundamentarea prețului pe tona de deseuri, de 700 lei /tona, a fost luat în calcul si TVA dupa cum se arata în Anexa nr 3 (în dreapta sus) , agentii economici nu își pot deduce acest TVA pentru că neavând un contract cu opreratorul nu platesc serviciul în baza unei facturi care să conțină TVA deductibil. Cu alte cuvinte ei platesc un TVA deductibil pe care însă nu și-l pot deduce.
Dacă legea salubrizarii ar fi fost respectată și se încheiau contracte cu fiecare agent economic în parte pentru cantitățile efectiv colectate, acestia ar fi beneficiat de drept de deducere a TVA.
ACTUALITATE
Gala Topul Firmelor din Dâmbovița, ediția 33. Inovația, rezistența și perseverența, premiate de Camera de Comerț
Restaurantul Del Ponte a fost, aseară, locul unde s-a desfășurat unul dintre evenimentele cu tradiție în județul Dâmbovița. Indiferent de contextul socio-economic și politic, de problemele întâmpinate, perseverența, reușita, inovația, rezistența și valoarea au fost apreciate și premiate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița. Această instituție este polul, zona de unde emană încredere, speranță, sprijin și profesionalism comunicațional, ingrediente necesare mediului de afaceri dâmbovițean, nu neapărat debusolat, dar prins în vâltoarea problematicii iscate de desele crize apărute în societate pe fondul creșterii de prețuri și al instabilității economice globale. Nu este ușor să reziști în momentele în care din toate părțile apar provocări, schimbări bruște în ordinea firească a lucrurilor. De câțiva ani, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița, Valentin Calcan, și echipa pe care o coordonează caută să mențină optimismul și încrederea la un nivel înalt. Gala Topul Firmelor din județul Dâmbovița, ajunsă la cea de-a 33-a ediție, tocmai rolul acesta benefic îl are, de a ține aproape, de a crea conexiuni singure, de a promova competiția, valoarea și ideea de conlucrare și comunicare.
Evenimentul a fost unul organizat profesionist, după toate regulile comunicării și socializării. S-a simțit în aer, așa cum se întâmplă de câțiva ani încoace, izul acela de familie reunită, de echilibru și unitate. Și asta chiar dacă, știm cu toții, ultimii ani nu au fost unii tocmai liniștiți pentru antreprenorii români, care sunt bombardați din toate părțile de neprevăzut. În calitate de prim amfitrion a fost, evident, președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița – Valentin Calcan, secondat de vicepreședintele Cristian Pușcaru, de directorul executiv Ștefania Stroică și, până la urmă, de întreaga echipă a instituției, oamenii care au vegheat ca manifestarea dedicată excelenței să se deruleze fără niciun fel de de sincopă. Să curgă șnur! Și chiar așa s-a întâmplat.
În sală, s-a produs o simbioză perfectă între toți reprezentanții mediului de afaceri dâmbovițean, care activează în varii domenii de activitate, creându-se, sub supravegherea plăcută și discretă a echipei Camerei de Comerț, o stare de relaționism și amiciție. Un alt element care a construit și întreținut conceptul de stabilitate, de încredere și perspectivă pozitivă a fost reprezentată de prezența la eveniment a celor care conduc din punct de vedere administrativ, politic și gospodărește municipiul Târgoviște și județul Dâmbovița. Îi numim aici pe președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, pe primarul Cristian Daniel Stan, prefectul Marian Tănase, vicepreședintele CJD Antonel Jîjîie și secretarul general Dan Popa. A fost de față și fostul șef al CJD, Gheorghe Ana. Nu a lipsit nici Adrian Țuțuianu, și el fost președinte al CJD. Chiar dacă a ajuns la București, în structurile de putere centrale, fiind acum președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu nu a uitat de Dâmbovița și de mediul de afaceri județean. Arhiepiscopia Târgoviștei a fost reprezentată la Gala Topul Firmelor de părintele vicar Ionuț Ghibanu, care a transmis celor de față mesajul de încredere și împlinire al Înalt Prea Sfinției Sale Nifon – Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei. Șefii instituțiilor publice deconcentrate, cei care, până la urmă, sunt într-o conexiune permanentă cu Camera de Comerț, cu antreprenoriatul dâmbovițean, au fost și ei prezenți la eveniment, ba chiar au fost invitați, ca semn al colaborării profesionale bine închegate, la unele secțiuni ale Galei, să acorde premiile celor laureați.
După cum a precizat omul de afaceri Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț Dâmboviţa, în spatele fiecărui companii de succes de află câte o poveste despre curaj, despre muncă, perseverență și decizii dificile. O poveste despre antreprenori, manageri și investitori, despre oameni care, indiferent de împrejurări și provocări, au ales să construiască.
„Dincolo de indicatorii economici, de cifrele de afaceri, profituri și clasamente, celebrăm inițiativa, responsabilitatea și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a spus Valentin Calcan.
A mai precizat președintele Camerei de Comerț că antreprenoriatul nu este un drum pe care să-l parcurgi simplu. Întâlnești la tot pasul riscuri, intervin sacrificiile, trebuie să fii mereu adaptat, ba chiar este nevoie și de o doză de nebunie pentru a depăși obstacolele care par de netrecut!
„Tocmai de aceea, cred că performanța economică merită nu doar recunoscută, ci și respectată. Dâmbovița are motive să fie mândră de antreprenorii săi. Avem companii care investesc, inovează, crează locuri de muncă și concurează cu succes pe piețele naționale și internaționale. Avem afaceri construite de la zero, companii cu tradiție și noi generații de antreprenori care duc mai departe spiritul inițiativei private”, a mai transmis celor de față președintele Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Dâmbovița.
Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, a precizat că această Gală Topul Firmelor a adus în prim-plan performanța și oamenii care, prin munca și investițiile lor, contribuie la dezvoltarea economiei județului.
‘Clasamentul din acest an a reunit peste 2.100 de firme din 240 de localități, cu peste 30.000 de angajați. M-am bucurat să văd că avem antreprenori care cred în Dâmbovița, investesc aici și creează locuri de muncă. Le apreciez munca și motivația și cred că merită tot sprijinul nostru. Este esențial să păstrăm un dialog deschis cu mediul de afaceri și să fim parteneri în dezvoltarea județului. Felicitări tuturor firmelor premiate și mult succes în activitate”, a fost mesajul președintelui Consiliului Județean – Corneliu Ștefan, către antreprenoriatul dâmbovițean.
A mai adăugat președintele CJD că Gala Topul Firmelor poate să reprezinte un moment zero pentru județul Dâmbovița.
„Pentru fiecare dâmbovițean, pentru a fi patrioți, pentru a ține cu județul nostru, pentru a atrage cât mai multe fonduri europene în vederea dezvoltării județului și, nu în ultimul rând, pentru un trai mai bun pentru toți”.
Primarul municipiului Târgoviște, Cristian Daniel Stan, a ținut să menționeze că evenimentul organizat de Camera de Comerț nu este numai un prilej de a acorda premii, ci și unul în care trebuie să ne arătăm recunoștința față de cei care, cu tenacitate, perseverență, curaj și profesionalism, au reușit să transforme provocările în oportunități, iar ideile de afaceri în realitate.
„Atunci când vorbim despre dezvoltarea unei comunități, vorbim, pe de o parte, despre investițiile publice în infrastructura de orice fel, dar, în același timp, vorbim și despre mediul de afaceri, despre capacitatea acestuia de a investi, de a crea locuri de muncă și de a asigura oamenilor un trai decent”, a precizat Cristian Daniel Stan.
Prefectul județului Dâmbovița, Marian Tănase, a spus că el crede cu tărie faptul că, în spatele fiecărei firme performante, al fiecărui antreprenor performant, implicat, există o poveste.
„O poveste despre investiții, despre decizii grele, dar asumate, de cele mai multe ori despre nopți nedormite, dar mai ales despre oameni care au ales să meargă înainte. Dâmbovița are potențial, are industrie, are antreprenori, are oameni dedicați, dar mai ales are companii care au demonstrat de-a lungul timpului că performanța se poate construi și aici, la noi, acasă”.
Marius Lixandru, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmbovița, deschis și cu un mod discursiv destins, a spus că, de obicei, când inspectorii ITM ajung la sediul societăților sau la punctele de lucru ale acestora nu reușesc să producă foarte mult entuziasm.
„Anul acesta m-am hotărât să fiu puțin mai tehnic și să vă spun cum văd eu mediul de afaceri. Aș vrea să abordez trei componente: în primul rând, relația dintre administrația județeană sau administrațiile locale și dumneavoastră, antreprenorii; apoi, relațiile contractuale dintre dumneavoastră, ca antreprenori; și, nu în ultimul rând, relațiile dintre dumneavoastră, ca antreprenori, și consumatori.
În această seară am să vă spun o mică poveste despre relația dintre administrația județeană și dumneavoastră. Acum câteva zile, înainte de ora 08:00, domnul președinte al Consiliului Județean îmi spunea că, doar cu o zi înainte, fusese la cinci-șase ministere din București, încercând să aducă alte câteva zeci de milioane de lei în județul nostru, pentru a-l dezvolta, așa cum vedem cu toții că o face zilnic. În acest demers, văd un parteneriat corect între administrația județeană, firme și Camera de Comerț și Industrie, un parteneriat care devine din ce în ce mai sănătos”, a menționat Marius Lixandru, adăugând, în finalul alocuțiunii sale, că în Dâmbovița avem înregistrate 88.777 de contracte de muncă. Teoretic, e de bine!
Au mai fost invitați să acorde premii Sandu Tolea – directorul Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița și Smaranda Brebeanu – directorul Registrului Comerțului Dâmbovița. Momentele de alucuțiuni, de înmânare a distincțiilor au fost alternate cu minuturi muzicale din repertoriul clasic.
ACTUALITATE
Târgovişte. „Bunuri tezaurizate la sfârșitul mileniului I”, o nouă expoziție temporară organizată la Muzeul de Istorie
Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul și reprezentanții mass-media luni, 16 noiembrie 2026, începând cu ora 11.00, la vernisajul expoziției temporare „Bunuri tezaurizate la sfârșitul mileniului I”. Evenimentul pune în valoare o descoperire arheologică de excepție expusă în premieră: piese unicat de harnașament, de paradă, arme și o diversitate remarcabilă de unelte din secolele IX-X.
Această expoziție nu reprezintă doar o oportunitate rară de a admira unelte, precum și arme și piese de echipament militar dintr-o epocă strâns legată de cristalizarea primelor comunități politice din regiune, ci este și o dovadă clară a modului în care descoperirile întâmplătoare pot îmbogăți patrimoniul național atunci când există responsabilitate. Fiecare dintre cele 40 de piese ascunde o poveste despre putere, prestigiu și meșteșug medieval. Printre piesele de rezistență ale expoziției se numără spade remarcabile prin starea de conservare, vârfuri de lance de steag — piese cu o puternică încărcătură simbolică și militară —, precum și elemente fine de harnașament de paradă, care reflectă statutul social înalt al posesorilor lor din acele vremuri tulburi de la sfârșitul primului mileniu.
Toate artefactele expuse au trecut printr-un proces minuțios de curățare, conservare și restaurare în laboratoarele de specialitate ale muzeului, iar din punct de vedere muzeotehnic expoziția propune câteva nouțăți, pe care vă invităm să le descoperiți. S-a vizat integrarea unei componente artistice accentuate în valorificarea artefactelor, precum și a unor elemente de interpretare contextuală multimedia care pun vizitatorii în fața unei reconstrucții vizuale a unui eveniment istoric întâmplat acum mai bine de o mie de ani.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 noiembrie 2026 – 1 martie 2027, la Muzeul de Istorie din Târgoviște, Calea Domnească nr. 189, de marți până duminică, între orele 09:00 și 16:00.
Dâmboviţaacum o săptămânăPatronii a trei firme din Dâmbovița au prejudiciat statul cu ajutorul unor cetățeni din Egipt și Bangladesh. VIDEO
- ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Târgovişte: Balcoanele închise fără autorizație nu aduc amenzi și nici impozit majorat. VIDEO
- ACTUALITATEacum o săptămână
Șase premii internaționale pentru o singură destinație: Hotel Peștera Wellness & Spa din Munții Bucegi!
- Argeșacum 4 zile
Cursă ilegală de off-road. Participanții au fost prinși și sancționați de jandarmi
- Dâmboviţaacum o săptămână
Accident rutier grav în Gheboieni. Două persoane încarcerate. VIDEO
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Primăria Titu a obținut fonduri PJDL pentru două proiecte de infrastructură
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Primăria Giurgiu modernizează Parcul Elevilor și Parcul Fabricii de Zahăr, cu fonduri europene
- ADMINISTRAŢIEacum o săptămână
Contract semnat. Primăria Găești modernizează integral zona de blocuri, cu sprijinul CJ Dâmbovița
