Agricultura este un sector important al economiei naționale, un domeniu ce ar trebui să țină de strategia națională. Nu te joci cu siguranța alimentară, cu problemele pe care le-ar putea crea în societate lipsa pâinii cea de toate zilele!

Deocamdată, fermierii români, cei cu tradiție, cu dedicație, dar și cei care au văzut în acest sector o oportunitate de a prospera, de a trăi îndestulat, se descurcă. Merg înainte.

În sprijinul lor, au apărut fondurile europene, diferite programe guvernamentale sau comunitare de finanțare a unor activități agricole, atât pentru cei care pornesc pentru prima dată pe acest drum, dar și pentru cei care vor să își dezvolte exploatațiile existente, să se doteze cu utilaje performante, cu tehnică de prelucrare a fructelor și legumelor, să-și modernizeze capacitățile de producție, să introducă tehnologii și culturi noi.

Dar, obținerea unor fonduri nerambursabile nu este deloc o misiune ușoară! Sunt o mulțime de pași ce trebuie parcurși, o întreagă junglă birocratică. Trebuie să știi cu adevărat ce vrei, pentru a te putea apropia de țelul propus! Pentru a-ți ușura această etapă deosebit de dificilă în vederea accesării unei finanțări europene, ai nevoie de consultanți, de acei oameni care sunt pregătiți profesional și înzestrați cu multă răbdare și pricepere pentru a te scoate din impas, pentru a te duce la succes sau, tot ei, o să îți spună, înainte de a te înhăma la un efort dificil, că nu va fi rost să duci totul la capăt și este mai bine să te reorientezi…

În județul Dâmbovița ființează, de foarte mulți ani, Cooperativa Agricolă „Valea Râului”, o entitate care se ocupă de problemele agricultorilor dâmbovițeni, dar și ale celor din județele limitrofe, respectiv: Argeș, Giurgiu, Prahova și Teleorman. În afară de consultanță de specialitate și elaborarea de proiecte, Cooperativa „Valea Râului” oferă și cursuri de pregătire, de calificare în diferite meserii și profesiuni cu specific agricol, de management, toate necesare în actualul context european.

Inițiatorii acestui proiect care s-a dovedit până acum a fi unul de succes, ținând cont de faptul că agricultura județului s-a putut dezvolta și datorită acestei componente importante care este consultanța, sunt Mihai și Florin Istrate, oameni dedicați agriculturii, cunoscători ai realității, ai satului românesc, ai resurselor și potențialului uman și material existent. Cei doi specialiști în descifrarea și traducerea în practică a tuturor măsurilor de finanțare apărute se implică total alături de fermierii care vor să dezvolte o afacere în agricultură, apelând la proiectele cu finanțare europeană. Merg până la capăt lângă ei, până când se intră în pâine, până când proiectul aduce plus valoare, produce.

„În prima etapă, doritorul trebuie să vină la sediul nostru, să stăm de vorbă, să ne lămurim. Să vedem ce gen de activitate agricolă vrea să desfășoare. Un proiect elaborat este depus apoi în sistemul online. AFIR verifică documentația, solicită clarificări. Noi ne dorim ca toată lumea să ajungă la finanțare. Cu cât un proiect are un punctaj mai mare, cu atât are șanse mai multe de a primi finanțare. Trecem de evaluarea de la AFIR, se face raport de selecție, iar după aceea, tuturor proiectelor selectate li se va face vizita pe teren. Cele care nu au fost selectate nu mai au nevoie de vizita în teren. Un proiect aprobat durează 8 ani. Sunt trei ani de implementare și 5 ani de monitorizare

În etapa de început, pe Măsură DR30, se plătește prima tranșă din valoarea proiectului, în cuantum de 75%. Investițiile se realizează din acești bani. Toată activitatea pornește din momentul semnării contractului de finanțare. După tranșa întâi, urmează implementarea proiectelor”.

Mihai Istrate

Ne-a spus consultantul Mihai Istrate că, în 2023 (am luat ca reper acest ultim an), împreună cu echipa pe care o coordonează împreună cu fratele său, Florin Istrate, au dus la capăt 253 de proiecte care au depășit toate etapele impuse de normative, urmând acum să intre în pâine, cum zice românul. Ne-a mai precizat reprezentantul Cooperativei Agricole „Valea Râului” că au existat, în anul care s-a scurs, peste 600 de fermieri care au vrut să înființeze sau să-și dezvolte exploatațiile apelând la finanțări nerambursabile, dar, din diferite motive ce au ținut de norme, organizare și alte componente, doar 253 de proiecte au fost duse până la capăt.

„Trebuie să înțeleagă opinia publică că, pentru a elabora și a concepe un proiect, ne trebuie doar o zi. Dacă avem, bineînțeles, toate documentele puse la punct! Îl îndrumăm pe fermier, îl ascultăm. Urmează apoi 6-7 luni în care discuți cu el, îl pregătești, îl sfătuiești. Ghidurile se schimba în fiecare an. Trebuie să fim foarte atenți. Am avut patru versiuni de ghiduri. Dar, un ghid prost este mai bun decât unul care nu există! Faptul că avem un ghid prost, într-adevăr, nu ne convine, dar ne obligă să ne adaptăm la el. Este perfectibil, dar măcar avem după ce lucra.

Acum, vedem cu toții, nu mai poți cultiva ceea ce cultivai după tradiție, ceea ce vrei tu. Trebuie să te încadrezi în cerințele europene, în cele ale normelor în domeniu. Am depus, din 2023 până astăzi, 253 de proiecte, cu o valoare de aproximativ 18 milioane de euro. Avem depuse proiecte pe toate ramurile agricole. Pe creșterea animalelor, apicultură, pomicultură și cultivarea legumelor în spații protejate, cultura mare, legume în câmp. Cele mai multe proiecte au venit de la fermieri din zona Lungulețu, Slobozia Moară, Băleni. Am elaborat foarte multe proiecte și pe Valea Dâmboviței.

Au fost 600 de proiecte și au rămas numai 253 pentru exact ceea ce am spus. Tergiversarea apariției ghidului solicitantului. Au fost peste 80 de persoane care împlineau doi ani de tânăr fermier la 1 septembrie. Ei știau că normele vor apărea pe 15 iulie. Au fost eligibili s-au pregătit, au făcut tot ceea ce trebuie. Depășindu-se data de 2 noiembrie, s-au dus cei doi ani. Au pierdut eligibilitatea! Jumătate din ei, când au venit la noi, nu împlinise 41 de ani. I-au împlinit în septembrie, octombrie, noiembrie. Ei nu au avut nicio vină. Au pierdut din cauza altora”, ne-a declarat Florin Istrate.

La rândul său, Mihai Istrate ne-a mărturisit că nu le alimentează oamenilor inutil speranțele în materializarea unui proiect. După ce sunt analizate documentele, situațiile, oportunitățile posibile și imposibile, le comunică foarte clar și deschis agriculturilor dacă au șansa să meargă mai departe sau nu. Nu are rost să te avânți, să te implici și să îți consumi rezervele dacă nu sunt șanse de reușită!

„Noi lucrăm doar la succes. Dacă se finanțează proiectul, câștigăm cu toții, dacă nu, pierdem cu toți. Mergem la succes. Nu amăgim fermierii, nu le dăm speranțe deșarte dacă proiectul ales nu are sorți de izbândă, de realizare”, a precizat Mihai Istrate.

Sunt și probleme cu nemiluita în accesarea fondurilor nerambursabile. Toate pleacă de la legislație, de la schimbările politice, de miniștri, de șefi ai unor agenții, de la întârzieri în demararea programelor, în realizarea ghidurilor de finanțare, la care se adaugă și hățișul birocratic prin care consultant și fermier trebuie să treacă cu răbdare și atenție.

„În anul 2023, în România a demarat Programul Național Strategic – Pilonul II. Fonduri Europene. Datorită faptului că, la mijlocul anului, s-a schimbat Guvernul, absolut toate ghidurile care erau în acel moment în aplicare au fost retrase și practic am luat-o de la capăt. Prima decizie pe care a luat-o noul ministru a fost să modifice Programul Național Strategic, care era aprobat din Decembrie 2022. Făcând toate astea, fiindcă lucrurile nu se pot schimba de azi pe mâine, s-a întârziat foarte mult, ceea ce nu este permis în activitatea unui fermier. Așa am ajuns în situația de a lansa măsurile de finanțare pe 2 noiembrie”, ne-a spus Mihai Istrate.

Când lansezi măsuri cu asemenea întârzieri nepermisibile, este clar că performanța, rezultatele vin la fel de greu sau se înregistrează pierderi.

„În primul rând, proiectele se pregătesc începând cu 1 martie. Se deschide în această perioadă etapa depunerii cererilor unice de plată. La începutul lunii iulie, a apărut un ghid în consultare publică. Am spus asta de fiecare dată, odată ce vorbim de un document emis de Guvern, toată lumea îl consideră un document oficial. Apărând ghidul în consultare publică, fermierii au început să se pregătească. Să urmeze pașii expuși în acel document. Aici includem și criteriile de eligibilitate și criteriile de selecție. O dată ce a fost retras acest ghid, următorul a schimbat condițiile de eligibilitate cu mai mult de jumătate și condițiile de selecție au fost modificate cu două treimi. Ideea este că, fiind schimbate, tot ceea ce s-a făcut pentru acele proiecte s-a pierdut”, a explicat consultantul Mihai Istrate.

Problemele au curs gârlă. Consultanții și fermierii au trebuit să se adapteze din mers și să restabilească echilibrul, să ducă mai departe proiectele în noile condiții apărute.

„Închizându-se perioada de depunere a cererilor unice de plată, fermieri și noi, de asemenea, am fost puși în situația de a opera modificări. A trebuit să ne adaptăm la noua situație, inclusiv cu costurile proiectelor. De fapt, noile modificări pe care le-a stabilit Ministerul cu Autoritatea de Management au fost acelea de a împărți banii între zona montană și zona națională, cu toate că, de-a lungul timpului, din 2007 și până în prezent, banii au fost împărțiți între zona montană și cea normală. Întotdeauna în zona montană au fost bani puțini și solicitări mai multe. În zona normală bani mulți și solicitări mai puține. Punctajele au fost întotdeauna în zona montană foarte mari, iar în zona normală au rămas banii necheltuiți.

Dimensiunea economică stabilită de toți partenerii care fac parte din CM-uri și din grupurile de lucru ale Ministerului, au stabilit că pentru zona montană, fiindcă sunt niște condiții mai grele de lucru, să fie de 8.000 de SO-uri (Nota redacției: coeficienții de calcul ai producției standard, o transpunere a suprafeței de teren sau a numărului de animale într-un calcul al rentabilității) și pe zona normală – 12.000 de SO-uri.

În urma analizării, noua măsură care s-a luat, cu modificări, inclusiv cu notificarea comisiei, fără prea mari consultări și fără prea mari decizii, doar s-a mimat cât de cât, așa un pic, îndeplinirea unor lucruri, pentru o anumită categorie, respectiv spații protejate în legumicultură, a fost scăzută dimensiunea economică de la 12.000 de SO-uri la 2.300. Adică, chiar dacă pentru zona montană a rămas 8.000, pentru național 12.000, a mai apărut o categorie mai mică, de 2.300 SO-uri. De cinci ori mai mică! Cam asta a fost miza. Ca unul care are un spațiu protejat să aibă o dimensiune mică, să poată să depună un proiect”, ne-a dezvăluit Florin Istrate – consultant în cadrul Cooperativei Agricole „Valea Râului”.

Florin Istrate

În completare, Mihai Istrate ne-a mărturisit că cea mai de succes măsură, aplicatăcu rezultate, a fost Intervenția DR 30, privind instalarea tinerilor fermieri. A fost accesată de foarte mulți tineri, a contribuit la dezvoltarea exploatațiilor, a adus plus valoare agriculturii românești. A fost vorba de o finanțare nerambursabilă 100%. Solicitantul nu trebuie să vină cu nicio contribuție. Lucrurile în demararea de proiecte, de obținerea de fonduri pentru agricultură, în loc să se simplifice, se complică.

„În fiecare an, la lansarea măsurii, s-au stabilit praguri lunare, praguri sub care nu poate intra la finanțare niciun proiect. Un punctaj. În luna noiembrie, măsura s-a lansat cu un prag de 85 de puncte. 85 de puncte nu poate să le facă niciun fermier care nu cultivă legume în spații protejate. Pentru zona montană au fost favorizați cei care se ocupă cu sectorul zootehnic” , a mai adăugat Mihai Istrate.

Așa cum fermierii care se ocupă cu cultivarea legumelor în solarii au primit punctaj suplimentar, pe zona montană au primit cei cu zootehnia.

Pe componenta normală, ne-a spus Florin Istrate, s-au depus în România 5 proiecte. Și așa s-a mai pierdut o lună!

Mihai Istrate nu ascunde problematica agriculturii, dificultățile pe care le întâmpină fermierii românii, consultanții care elaborează și manageriază proiectele. Spune lucrurilor pe nume, în intenția sinceră de a se schimba lucrurile, de a se reveni la normalitate.

„Toată lumea se aștepta ca în decembrie să vină solariile. Pentru că domnul ministru, de câte ori a vorbit despre instalarea tinerilor fermieri, niciodată, absolut niciodată, nu a spus că este o măsură națională care se adresează tinerilor fermieri din România. El a spus că avem măsura asta, cu solariile, și trebuie ca 175 de milioane de euro să îi dăm la solarii, să realizăm încălzirea solariilor. Noi nu am existat în ecuația asta. Oricum, proiectele pe DR 30, instalarea tinerilor fermieri, s-au întors împotriva ministrului, pentru că el sau cine l-a sfătuit să facă ghidul ăsta, a fost și contra celor cu spații protejate, întrucât a impus niște condiții pe care, când omul le-a văzut, a zis mai bine stau acasă, liniștit, că nu mor de foame. Nu și-a băgat copiii în metoda lui ciudată de a lucra proiectele privind cultivarea legumelor în spații protejate”, ne-a spus consultantul.

Am aflat că proiectele cu solarii, spații de cultură protejate, reprezintă sub 15% din totalul proiectelor depuse.

„Nu au venit oamenii să acceseze fonduri. Nu au venit fiindcă existau niște obligații greu de realizat. I-a obligat să facă încălzire pe toată suprafața de solar. Vă dați seama, sunt fermieri care au 1-2 hectare de solarii. Oameni și-au făcut socotelile și nu le-au ieșit la calcule. Fiindcă le-a pus și anumite condiții de mediu. Nu faci tu încălzirea cum vrei, faci cum vrea Guvernul. Și oamenii și-au dat seama că nu le ajung banii nici măcar pentru încălzire”, a explicat Mihai Istrate.

S-a ajuns în situația absurdă ca un fermier care deținea 1.000-2.000 mp de solarii a obținut proiectul, dar pentru a primi integral finanțarea a fost obligat ca, până la tranșa a doua de plată, să mărească spațiul de solarii până la 3.100 mp și, evident, să asigure sistemul de încălzire.

„Nimeni nu l-a întrebat pe omul ăla dacă mai are unde să le construiască, dacă are bani pentru a realiza extinderea”.

Ne-a spus consultantul agricol Florin Istrate că dacă fermele agricole s-ar dezvolta, dacă ar fi sprijinite așa cum trebuie, dacă ar exista în derulare cât mai multe proiecte, ar avea de câștigat și autoritățile locale, fiindcă aceste activități sunt generatoare de taxe și impozite, de venituri la bugetul local. Din păcate, spune Florin Istrate, sunt primari care țin oamenii la ușă câte o săptămână, două, trei, până le dau o copie după registrul agricol.

„Mai mult decât atât, avem primari care, cu de la ei putere, au instituit niște taxe peste cele din Codul Fiscal. Avem primari care pun taxă pentru registrul agricol, pentru contractele de arendă. Sunt taxe de câteva sute de lei. Primăriile cu care lucrăm cel mai greu sunt cele în care funcționarii au o impresie foarte bună despre ei. Mai sunt primăriile care nu au proiecte de nici un fel. Dacă ar avea, ar ști cum stau lucrurile și angajații s-ar comporta altfel”.

Lăsând la o parte toate dificultățile cu care se confruntă, cele mai multe cauzate de legislația instabilă și neadaptată la condițiile reale din agricultură românească, de birocrație și tarele de comportament ale unor funcționari, reprezentanții Cooperativei Agricole „Valea Râului” merg mai departe. Mihai și Florin Istrate și-au propus să rămână în continuare un suport indispensabil pentru fermieri, pentru cei care vor să se inițieze în tainele agriculturii, să performeze în acest domeniu apelând la consultanță și proiectele europene.

Cooperativa Agricolă „Valea Râului” își are sediul în Târgoviște, pe strada Lt. Stancu Ion, în zona Pietei 1 Mai, vizavi de Hiperclinica Medlife Polimed.

Urmărește Incomod Media și pe Google News