Connect with us

ACTUALITATE

„Omul bun din Seciuan”, jocul dintre Bine și Rău

Publicat

pe

Aseară, Teatrul Tony Bulandra din Târgoviște. Avanpremieră cu piesa „Omul bun din Seciuan”, de Bertold Brecht, în regia lui Dumitru Acriș. Scenografia creată de maestrul Mc Ranin.

Sala, plină ochi de public. Scena, învăluită într-un fum misterios care, ușor, lin, dulce, pe nebăgate de seamă, conectase spectatorii la cele ce aveau să se întâmple în acel perimetru. Decorul minimalist. Panouri cu oglinzii, mult spațiu pentru dezlănțuirea jocului actoricesc.

Începe. În fundal o proiecție alb-negru. Pașii grei ai unui om desculț, care călca apăsat, pe un teren mlăștinos. De fapt, o orezărie. Vine de undeva, se duce undeva. Nedefinit. Importante, ca de obicei, în acest spectacol montat de Dumitru Acriș, muzica și luminile care intrau într-o simbioză plăcută cu coregrafia, cu gestul expresiv folosit din abundență de actori pentru a crea trăiri, caractere, stări, situații.

O piesă despre condiția umană, despre păcat și credință, despre răutate și bunătate. Despre dragoste și ură, sperență și deznădejde.

Pe parcursul a mai mult de două ore, actorii de la Tony Bulandra au fost parcă prinși într-un adevărat maraton al esteticului, creând un tablou viu al unei societăți, al unei existențe. Un amalgam de caractere și personaje aflate într-un ritual păgân, dar și divin.

O poveste de viață neîmplinită, împlinită prin implicarea imaginară a Divinului, prăbușită, până la urmă din prea multă iubire și încredere. Ca o crucificare.

Piesa începe cu o rugăciune și se încheie cu o rugăciune. Sacagiul cere celor din comunitate care își duceau viața în ignoranță, desfrâu, nepăsare, să-l găzduiască pe Dumnezeu, pe Salvatorul omenirii așteptat de peste 2000 de ani. Nu interesează pe nimeni rugile tânărului care vinde apă, speranță.

Regizorul a știut să arate excelent această stare de indiferență manifestată de comunitate prin gestul complex, printr-un dans conținând elemente ușor de decodificat de public.

Până la urmă, răspunde rugăminților sacagiului Vang o tânără prostituată, Shen Te , o fată îngenuncheată de destin, de viață, dar în care, se pare, mai licărea bunătatea, speranța, încrederea. Dumnezeu o răsplătește cu bani pentru faptul că și-a deschis porțile sărăciei sale și l-a primit să se odihnească. O îndeamnă să se schimbe, să ducă o altfel de viață.

Shen Te, prinsă în acest nou miraj, devine un alt om. Investește banii într-un magazin. O tutungerie. Comunitatea, fățarnică, profitoare, își schimbă atitudinea, căutând, după ce a ignorat-o și a detestat-o atâta vreme, să îi intre în grații celei recompensate de Dumnezeu, să profite de banii ei, de bunătatea revărsată, așa cum se întâmplă de obicei, necalculat, orbește, naiv.

O societatea a corupției, a profitorilor, a sfâșietorilor de inimi reflectată ingenios de concepția regizorală a lui Acriș. O intrigă complexă scrisă de Brecht, pusă în scenă și mai complex, ca într-un ritual, ca într-o poveste biblică.

Apare și aviatorul, legat printr-un cordon nevăzut de mama sa. Dependent. Un individ rămas parcă pradă copilăriei și naivității, interpretat impecabil de Liviu Cheloiu. Salvat de Shen Te când, cuprins de deznădejde, vrea să se spânzure, ulterior, pătrunde în inima sa naivă, deschisă și profită, își urmărește interesul, dorința aproape patologică de a zbura, de a deveni aviator. Influența vărului Shui Ta care, în prima fază, dorește să o ajute, să o sprijine în mica sa afacere, să o ferească de influența nefastă a celor din jur, dar, în final, și acesta este infestat de tarele societății, de fals, de corupție, de dorința de mărire. Shen Te, omul bun din Seciuan, devine o pradă ușoară. Un binefăcător într-o lume care vrea doar să profite…

Vânzătorul de apă, transformat parcă într-un vânzător de iluzii, este oprimat de comunitate. Bătut de frizer, cel mai prosper și influent om. Când este vorba de intervenția societății, de aflarea adevărului, de pedepsirea celui vinovat, toți dau înapoi. Nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea. Lașitatea este condiție existențială.

Binele, printr-un concurs de împrejurări creat de lumea coruptă, mincinoasă, se transformă în rău, în suferință. Gestionat de Shen Te doar cu iubirea și încredere devine falit. O roată care se învârte. Ajunge de unde a plecat. Un joc al vieții într-un cerc.

Obositor, epuizant jocul actorilor de a arăta publicului, folosind ca efecte doar gestul și muzica bine aleasă, degringolada unei societăți, calvarul unei iubiri înfrânte. Deznădejdea unei lumii care nu trăiește mai departe de prezent, care preferă să lase viitorul în incertitudine, la voia întâmplării.

Finalul unul original. Totul dispare. Neant. Nimic nu rămâne. Tânărul vânzător de apă încheie cu rugăciunea sa către Divinitate de data aceasta spusă dureros, dezamăgit parcă și el de cele întâmplate, de dragostea pe care o arăta către Shen Te, dar care rămăsese neîmpărtășită de aceasta. Proiecția. Pașii omului desculț prin mlaștina orezăriei. Și apoi liniștite. Încheiere ingenioasă. Simbolică.

Publicul aplaudă. Se așteaptă, ca de obicei, apariția actorilor pe scenă. Dar nu se mai întorc… Rămâne golul. Liniștea completă, profundă, ca după furtună.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Spectacol de teatru, gratuit la Casa de Cultură din Titu-Târg

Publicat

pe

Duminică – 26 mai 2024, locuitorii orașului Titu sunt invitați din nou la un spectacol de teatru oferit gratuit de Primărie, de la ora 17:30, la Casa de Cultură Titu-Târg. Reamintim faptul că administrația publică locală organizează periodic, de mai mulți ani, astfel de evenimente, cu scopul de dezvolta publicului din oraș gustul pentru arta dramatică.

De această dată, vine la Titu trupa de teatru AGIR-IMPACT ART, care prezintă spectacolul IUBIRE… ÎN ARMATĂ, compus din trei comedii scurte, trecerea de la o piesă la alta, făcându-se aproape natural, sub coordonarea scenică a lui Daniel Neguț.

“Garoafele lui Trandafir”, adaptare după Tudor Mușatescu, este o comedie în care se prezintă povestea unui colonel care, fiind bolnav, nu mai poate onora invitaţia la cină din partea mamei iubitei lui. De aceea, ofiţerul îşi trimite ordonanţa să cumpere un buchet de flori, pe care să-l ducă iubitei sale, plus un bilet în care se scuză că nu poate veni la masă. Ordonanţa, însă, îşi depăşeşte atribuţiunile şi ia decizii de capul său, provocând situaţii și dialoguri hazlii.

„Ce blestem”, adaptare după Marin Voican-Ghioroiu, prezintă povestea plină de umor a unui colonel nevoit să plece în delegație, timp în care ordonanța acestuia – un tip foarte spiritual – se… “ocupă” de soția lui, mult mai tânără.

”Reabilitarea faţadei”, adaptare după Jean-Michel Besson (traducerea din limba franceză – Virginia Udatu) este o comedie într-un act, în care un cuplu de pensionari (el fiind general în rezervă) vine la un medic estetician, colonel, pentru a o „întineri” pe doamna. Generalul este fascinat de frumuseţea asistentei doctorului, aşa că decide să schimbe totul la soţia lui, pentru a o aduce la nivelul de frumusețe al asistentei. Este exact ceea ce dorește și doctorul, care adaugă operații după operații, într-un dialog hazliu cu cei doi, pentru a crește cât mai mult costul intervenției estetice. În final, când află care este prețul, generalul dă din colț, în colț…

Cele trei piese, împreună, generează o comedie spumoasă, atât de situație, cât și de limbaj, comedie care are titlul generic: IUBIRE… ÎN ARMATĂ.

Interpretează: Mariana Anghel, Daniela Bădescu, Viki Chiorpec, Viorel Speteanu, George Vlaicu şi Daniel Neguţ, care asigură și regia spectacolului.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

PERPLEX. Ochelari gratis pentru bugetari. Să-i vadă cu ochi buni pe șefi?!

Publicat

pe

Am mai aflat una bună. Tot de astea din lumea bugetară. Că doar aici se întâmplă minuni pe bune! După atâtea ghișefturi, facilități de tot soiul, minivacanțe prelungite, înnădite, ocolite și sulemenite, sporuri pentru tot ce se poate, mai apărură una. Slujbașul la stat va primi câte 500 de lei pentru efectuarea unui control oftalmologic. Vederea contează la tot muritorul, nu numai la bugetari! Dar, în România, se pare că numai ei au noroc. Poate, în curând, guvernanții, și ei tot bugetari, dar din aia care adună vârful spicelor, o să se gândească să le ofere gratis prezervative, ciorapi, batiste de unică folosință, umbrele, periuțe de dinți și, eventual, gumă de mestecat.

Ar fi, cică, asta cu ochelarii, o cerință europeană. Bă, da voi, hoarda care ne conduceți spre înalte culmi ale prosperității voastre, vă gândiți numai la bugetari? Păi, ce, mă, românul care trudește în privat este considerat cetățean inferior, pleavă, el nu face parte din Europa asta care, cică, ne obligă? Nu vă pute totul a discriminare?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite