Connect with us

Dâmboviţa

Vlad Țepeș și George Simion, mână-n mână la Târgoviște, lansarea candidaților AUR

Publicat

pe

Încep acest reportaj de atmosferă parafrazând un concitadin, „Târgoviștea a fost pentru o zi orașul de AUR”. Adică? Duminică – 7 aprilie 2024, în Parcul Chindia, la umbra fostei Cetăți de Scaun a Țării Românești, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a purces la lansarea oficială a candidaților pentru alegerile europarlamentare, a primarilor marilor municipii și a președinților de consilii județene din România.

Cu câteva ore înainte de începerea adunării preelectorale, străzile Târgoviștei au fost inundate cu oameni veniți din toate colțurile țării, cu fulare galbene la gât, cu șepci de aceeași culoare pe cap, fluturând steaguri de aceleași nuanțe. Parcă doar de sărbătoarea Sfântului Nifon mai vezi în târgul nostru așa puzderie de oameni!

Am mai aflat că mulți proprietari de restaurante au zis bogdaproste și i-au mulțumit lui George Simion pentru că a ales Târgoviște pentru desfășurarea evenimentului politic. Toate terasele din oraș au fost luate cu asalt, iar ospătarii nu mai pridideau cu servitul. În special cârciumile din zona Parcului Chindia au avut mușterii cu duiumul!

Încă de pe la ora 12:00, în parc, în zona unde, de obicei, se țin spectacolele de „Zilele municipiului”, se adunaseră, rând pe rând, ciorchine de oameni. Până la ora 14:00, grupurile s-au compactizat, rezultând cam 3.000-3.500 de participanți. Le-am studiat puțin mimica, gestul, conduita. Oameni de cam toate categoriile sociale. Liniștiți. Ușor obosiți. I-am dibuit ușor după vorbă, accent pe cei veniți din județele din Ardeal și Moldova.

De reținut răbdarea Aur-iștilor! Mulți s-au mai plimbat pe aleile parcului. Le-a plăcut. Chiar se minunau. Am auzit pe cineva, spunând unui tovarăș: „Să știi că mie mi se pare că în Târgoviște este mai frumos ca în Timișoara”. Replica a venit scurt: „Ți se pare ție”.

Reclama

Cozi și la tonetele cu fițoșele, floricele, înghețată și sucuri. La clătite, nu se mai făcea față. Sucuri și apă vândute din belșug. Coșurile de gunoi, pline ochi. De observat la locul evenimentului. Curat. Nimeni nu a aruncat o hârtiuța pe jos. Am văzut printre participanți multe chipuri cunoscute. Printre care pe cel al fostului primar de la Hulubești, Adrian Chiriță. Avea fular AUR la gât! Mă lași?!

Aproape de ora 14:00, s-a dezmorțit scena. Muzică cu tentă patriotică. Ritmuri mobilizatoare. Bine alese. Apoi, a început un spectacol în ton cu locul și cu manifestarea. Personajul principal, cine credeți? George Simion! Nu ați ghicit! A fost Vlad Țepeș. O scenă istorică, un pic melodramatică. Jucată binișor. Ușor țipată. De, în aer liber! Scenă de concert, nu de teatru. Interesantă. Nu a captivat pe toată lumea, iar pe unii i-a pierdut pe drum. A ținut cam mult pentru rostul ei acolo, acela de a sparge gheața, de a aduce emoție și exuberanță de tip patriotard care, de obicei, însuflețește mulțimile. Până la urmă, s-a încheiat. Frumos. Cu Vodă Țepeș cu spada în vânt, parcă adresându-se mulțimilor adunate. În jurul său, fâlfâiau steaguri.

A urcat pe scenă intrând în rolul de amfitrion al acestei lansări, Ioana Ramona Bruynseels – președinta organizației de femei AUR la nivel național. Sărbătoarea lansării candidaților AUR sub pulpana lui Vlad Țepeș a pornit cu intonarea Imnului Național, interpretat la microfon de soprana moldoveancă, născută la Chișinău, Iana Novac.

S-a insistat pe scenariul vizionar în care Vlad Țepeș a fost transformat într-un veritabil agent electoral. Rostul AUR ar fi, respectând mesajul indus celor prezenți, acela de a face dreptate, de a scăpa țara de mișei, de cei care sug vlaga poporului. Ingenioasă paralelă și bine ales locul pentru o astfel de strategie de imagine!

Din nou, s-a vorbit cam peste măsură. De data asta, doamna Ioana Ramona Bruynseels a insistat mult în a-l elogia pe Vlad Țepeș, de parcă pe acest domnitor îl pregătește pentru candidatură. În cele din urmă,fișa biografică a ilustrului personaj istoric a fost epuizată. Amfitrioana lansării i-a invitat pe scenă, rând pe rând, în acorduri muzicale, candidații. Mulți. Scena, mică. De fapt, a spus-o Ramona Bruynseels: „Suntem atât de mulți, încât nu mai încăpem pe scenă”.

Reclama

La final, a urcat pe scenă și președintele partidului – George Simion. Steagurile sus. Intrare de voievod, haiduc, erou sau toate la un loc. Prima replică a liderului George Simion: „Bine v-am găsit, oameni de AUR”. A mai mărturisit Simion că peste 600.000 de români au semnat pentru susținerea candidaților AUR pentru europarlamentare. Prin aer, mai croncăneau și ciorile. Fundalul ăsta sonor era pe reportofon! Discurs critico-comic la adresa celor aflați acum la putere, în mod special Marcel Ciolacu. Pare că liderul PSD îi provoacă alergie lui Simion.

Președintele AUR a făcut apel la istorie, tot la Vlad Țepeș, la fosta Cetatea de Scaun a Țării Românești. A spus Simion că scopul AUR ar fi eliberarea țării din mâna boierilor care au uitat cine stăpânește cu adevărat România. Bun mesajul. Spontan, sau memorat, sau amândouă! Legătura nevăzută, istorică, între epoca lui Vlad Țepeș și cea de astăzi, pe care a făcut-o Simion, captivează și emoționează. De fapt, AUR, deocamdată, produce, emoții, trezește ușor patriotismul adormit. Capacitează nehotărâții, pe cei care nu prea înghit sistemul bugetar, pe beneficiarii ajutorului social. Funcționarii de lux.

A și recitat. Cu aplomb. Imediat, a venit lângă el, Vlad Țepeș. Bine jucat. Simion l-a întrebat: Măria Ta, dacă pe vremea ta, era unul ca hoțul Virgil, ce făceai cu el?” Răspunsul domnitorului: „Îl trăgeam în țeapă!” Aplauze frenetice. Simion continuă: „ăștia l-au pus pe hoțul Virgil pe listă, pe poziția 19, eligibilă”. A mai spus liderul AUR, lăsându-l la o parte pe Vodă Țepeș, că „l-au omorât pe Ceaușescu, aici, la Târgoviște, că nu îi lăsa să fure” . Replica asta e mană cerească pentru analiștii anti-AUR și nu numai. Probabil a produs-o luat de valul emoției sau a fost cu bătaie, deșteaptă, pentru nostalgici. Sunt mulți și ăștia! Dar parcă prea gogonată.

George Simion i-a adresat câteva cuvinte și avocatului Ciprian Iacob, prezent pe scenă, numindu-l președintele organizației din Dâmbovița. I-a mulțumit pentru găzduire, pentru ceea ce face în județ.

Din nou accente de duritate a la Țepeș în textul de scenă al lui George Simion „Nu ai cum să lași pe unul ca Paul Stănescu, să lași pe unul ca Gheorghe Flutur, să lași pe unul ca Marian Oprișan, să-și continue domnia. Trebuie să tăiem baronii ăștia, trebuie să tăiem boierii ăștia ticăloși!” A vorbit, cu siguranță, la figurativ. Că doar nu vrea să îi taie, pe bune!

Reclama

Replică pentru Ramona Bruynseels care ne duce cu gândul că pentru președinta organizației femeilor AUR, pe care o vedeam europarlamentară, s-a găsit altă misiune.

„Și tu, Ramona, te rog frumos, să te bați cu Chlotilde, și să trimiți bebelușul ăla alb, urât, în Franța, înapoi de unde a venit. Noi ținem cu românca noastră”.

Adică, Ramona Bruynseels va candida la sectorul 1 București? Așa se pare. De Primăria Generală a Capitalei nu s-a spus nimic. Nu s-au pronunțat nici numele lui Gușă, nici cel al lui Mihai Enache. Se mai așteaptă. Cât?

A sosit și bomba. Spre minutul 25 al discursului de o jumătate de ceas. Frumos pusă. Aruncată așa, la fentă, dar sigur.

„Prietenii mei, oameni în care am încredere, îmi dau sfaturi cât pot ei de bune. Și mi-au dat un sfat în ultima săptămână, dar sfatul ăsta o să ducă la schimbarea conducerii partidului și la schimbarea președintelui AUR. Vor să îmi anunț candidatura la alegerile prezidențiale. (aplauze puternice, zgomot, uriașă). Eu vă mulțumesc. Am 37 de ani. O să vină vremea și pentru anunțarea candidatului AUR la alegerile prezidențiale, după marea bătălie pe care o purtăm alături de domnitorii noștri și de toți eroii neamului românesc, pe 9 iunie. Asta este decizia mea”.

Reclama

Concluzia, analizând la prima mână acest pasaj de discurs – prieteni buni, oameni de încredere, îmi dau sfaturi bune, schimbarea conducerii partidului – da, George Simion va fi candidatul AUR la alegerile prezidențiale. Este clar ca bună ziua.

Am remarcat treaba asta dintotdeauna. Din opoziție, când nu ai trecut pe la butoanele puterii, când nu ai lucrat cu concretul, când nu ai ocupat poziții de decizie, nu te-ai confruntat cu problematica guvernării și cea a administrației locale, este atât de ușor să faci poezie… Deocamdată, AUR este la acest capitol. Face vers. Aș vrea să vină la putere, să văd ce-or să facă. Ar fi o experiență interesantă. Până la urmă, democratică. Doar nu vor da și ei vina pe greaua moștenire! Mai știi?

Discursul lui George Simion s-a încheiat creștinește. „Dumnezeu să binecuvânteze România și familiile voastre”.

Artificii. Muzică. Strângeri de mâini. Un spectacol preelectoral a la George Simion. Încheiat cu nai și cu o horă românească. Apoi, coloanele s-au risipit în oraș. Galbenul intens s-a diluat în prospețimea Târgoviștei la ceas de primăvară. Totul s-a sfârșit cu repriza a doua de aglomerație la terase: „Repede, repede, că ne apucă noaptea în Târgoviște”. Pe drum, oricum…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Crizantema de Aur 2026. Târgoviștea este de 59 de ani capitala romanței!

Publicat

pe

Festivalul Național de Creație și Interpretare a Romanței „Crizantema de Aur”, organizat neîntrerupt la Târgoviște din 1968, se desfașoară anul acesta în perioada 22-24 octombrie, la Cinematograful „Independența” din Târgoviște. De asemenea, spectacolele sunt transmise în direct la TVR 3 și TVR Craiova, de la ora 18:00. Seara de gală, sâmbătă – 24 octombrie 2026, va fi transmisă în direct și de Radio România Antena Satelor.

„Tema acestei ediții – FAMILIA ROMANȚEI – își propune celebrarea valorilor unioniste și identitare românești slujite de Romanța românească – punte între suflete și între toate provinciile românești – a cărei tradiție este dusă mai departe de noile generații de interpreți și compozitori. Totodată, festivalul va continua și în acest an Programele Naționale Educaționale „Romanța ne unește” și „Tinerețea Romanței”, prin care dorim să promovăm în rândul tinerilor din România și Diaspora acest gen muzical al sufletului românesc, pentru a repune Romanța românească în drepturile ei firești, alături de alte genuri muzicale românești și internaționale”, au transmis organizatorii.

În prima seară a Festivalului, publicul s-a bucurat de un microrecital susținut de Paul Surugiu Fuego, de fapt un medalion omagial adus Ilenei Sărăroiu, la 90 de ani de la naștere. Totodată, iubitorii romanței au putut admira, în foaierul Cinematografului „Independența” din Târgoviște, expozițiile „Culorile Romanței” a artistului plastic Carmen Florian – președinte UAP București; „Recital floral” by FLOWER Box Atelier – manager Alexandra Ivan și „Izvoare ale Romanței’’ – expoziție de partituri vechi realizată de Teodor Vasiliu.

Prima zi de Festival s-a încheiat cu concertul extraordinar „Crizanteme surori”, susținut de laureați ai celor două festivaluri surori – „Crizantema de Aur” de la Târgoviște și „Crizantema de Argint” de la Chișinău. Artiștii au fost acompaniați de Orchestra „Romanța”, dirijată de Alexandru Ilie.

Festivalul a continuat vineri, 23 octombrie 2026, cu partea a doua a concursului de interpretare. Cei doi prezentatori, Eda Marcus și Silviu Biriș, au rezonat excelent atât cu publicul, cât și cu soliștii. Acompaniamentul muzical a fost asigurat de Orchestra „Folclor” din Chișinău, condusă de Adrian Nistreanu. Au urmat microrecitaluri susținute de laureați ai festivalului de pe ambele maluri ale Prutului, respectiv Silvia Zagoreanu, din Republica Moldova (Medalion – 30 de ani de Romanță) și Constantin Florescu din Iași (Medalion – 50 de ani de Romanță).

Reclama

În sală s-au aflat și oaspeți de seamă: Simona Miculescu – ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României la UNESCO, Daniela Popescu – vicepreședinte pentru Europa a Federației Mondiale a Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO, Monica Babuc – director al Institutului Cultural Român din Chișinău, precum și o delegație a Federației Române a Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO.

În pauza dintre secțiuni – Interpretare și creație, au fost organizate în foaier lansări discografice și editoriale. La final, au urmat microrecitalurile extraordinare „Destin de Romanță”, susținute de Camelia Florescu (Medalion, Trofeu 2025), Ina Cristea (Medalion Titel Popovici), Doina Anton (Medalion Constantin Arvinte -100 de ani de la naștere), Giorgio Martin (Medalion Aurel Giroveanu – 110 ani de la naștere).

Câștigătorii ediției 2026 a Festivalului Național „Crizantema de Aur” vor fi premiați sâmbătă, 24 octombrie.

La Secțiunea Interpretare au participat 16 concurenţi, selecţionaţi în urma a cinci preselecţii, realizate în perioada 15 mai – 30 iunie 2026, isr la Creație au participat 15 creatori, cu romanţe în primă audiţie, selecționate în urma preselecţiei naţionale realizate în data de 26 iunie 2026, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova și cu Societatea Muzicienilor Români „Armonia” din Cernăuți – Ucraina.

Organizatorii ediţiei a 59-a sunt: Primăria şi Consiliul Local Municipal Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România și cu Uniunea Muzicienilor din Moldova. Direcția artistică este asigurată de Asociația Culturală „Cetatea Romanței” Târgoviște, director artistic: Alina Mavrodin Vasiliu.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Dâmbovița, sub semnul memoriei. 30 de ani de la renașterea Cultului Eroilor!

Publicat

pe

Universitatea „Valahia” din Târgoviște a găzduit zilele acestea un eveniment de înaltă ținută culturală și spirituală, respectiv Simpozionul aniversar „Cultul eroilor la trei decenii de activitate pe meleaguri dâmbovițene”. Manifestarea a fost organizată de Filiala Dâmbovița „Mihai Viteazul” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Programul a fost unul dens, construit pe principiile credinței, științei și artei.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului Național și a Imnului dedicat Eroilor Neamului, urmat de deschiderea oficială a lucrărilor. Prima oră a simpozionului a fost rezervată alocuțiunilor. Au susținut discursuri ÎPS Dr. Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, reprezentanți ai Consiliului Județean Dâmbovița, ai Primăriei Târgoviște, Instituției Prefectului și Universității „Valahia”.

Raportul aniversar, un adevărat bilanț al onoarei, a fost prezentat de col. (rtr) Gheorghe Șerban – președintele Filialei Dâmbovița a Cultului Eroilor. Trei decenii în care voluntari, ofițeri în rezervă, profesori și preoți au inventariat, reabilitat și pus în lumină sute de locuri de veci și monumente ale eroilor uitați.

Partea academică a evenimentului a adus în prim-plan două momente cardinale pentru Armata Română. Profesorul Marian Curculescu a susținut comunicarea despre 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, readucând în actualitate sacrificiul generației Marii Uniri. Locotenent colonelul Lucian Boboc a vorbit despre 25 Octombrie 1944 – Ziua Armatei Române și eliberarea Ardealului, o lecție de strategie și de patriotism despre ultima ofensivă care a întregit harta țării. Momentul a fost completat artistic de Ansamblul Art Canto Morena și Corul Batalionului 114 Tancuri. Muzica militară și cântecul patriotic au făcut puntea dintre trecut și prezent.

În cadrul acestui eveniment au fost lansate patru noi apariții editoriale care constituie deja patrimoniul Asociației. Două lucrări au fost recenzate de prof. dr. Cornel Mărculescu, respectiv antologia „Sub tricolor, întru cinstirea eroismului românesc”, editată de către Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria – Filiala Dâmbovița Mihai Viteazul, coordonată de col. Gheorghe Șerban, col. Cristian Biță și prof. dr. George Coandă, și volumul profesorului dr. Cornel Mărculescu, intitulat sugestiv „Tranșeele cântă sub foc și dor” – o carte mărturie în care istoria se împletește cu literatura frontului, iar documentul devine rugăciune.

Reclama

Revista „Eroica” și volumul „Jurnal de front” au fost prezentate de ing. George Piteș. Acestea reprezintă mărturii directe care recuperează memoria combatantului român.

Finalul acestei manifestări culturale a fost dedicat viitorului. S-au înmânat drapelele de identificare subfilialelor nou-înființate, s-au acordat diplome de merit și de excelență membrilor activi, iar Cercul Școlar „Cultul Eroilor” de la Școala „Coresi” Târgoviște a fost premiat ca model de educație patriotică în școală. A urmat vernisajul expoziției din foaierul amfiteatrului și premierea participanților la Concursul Național de Pictură „VICTORIE”, ediția a V-a – dovadă că memoria eroilor poate fi transmisă și prin culoare.

„La Târgoviște, s-a demonstrat încă o dată că parteneriatul dintre Armată, Biserică, Școală și Universitate nu este o formulă protocolară, ci singura garanție că jertfa nu va fi zadarnică. Filiala Dâmbovița „Mihai Viteazul” își continuă misiunea sub același crez: Neamul este etern prin Cultul Eroilor”, a precizat profesorul Cornel Mărculescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

Cele mai citite