Connect with us

ACTUALITATE

Remix cultural între dealuri. Oameni, locuri și tradiții, imortalizate mural la Vârfuri. Interviu cu artista Alexa Lincu

Publicat

pe

Asociația ARTE 21 – Poveștile lumii, membră a Grupului de Acțiune Locală Dealurile Sultanului, implementează în comunele Vârfuri și Valea Lungă din județul Dâmbovița, în colaborare cu cele două administrații publice locale și cu Asociația VAR, Proiectul „Remix cultural între dealuri” care are ca obiectiv revitalizarea și promovarea patrimoniului cultural local. În cadrul acestuia, artista Alexa Lincu a realizat o pictură murală pe peretele exterior al Primăriei Vârfuri, o lucrare inspirată de oamenii și tradițiile acestor locuri.

Reporter: Care este mesajul pe care vrei să-l transmiți prin această lucrare? Ce ar trebui să înțeleagă cei care vor privi pictura de pe peretele exterior al Primăriei Vârfuri?

Alexa Lincu: Este o pictură murală în care am încercat să înglobez elemente ale satului, făcând trimitere la diverse tradiții și obiceiuri specifice comunei Vârfuri. Îmi doresc ca oamenii să se regăsească în această pictură, cumva fiecare să se întoarcă la rădăcinile sale și să simtă că această pictură murală aparține locului, că se integrează bine în peisajul rural de aici.

Reporter: Cum se vede proiectul „Remix cultural între dealuri” din perspectiva artistei Alexa Lincu?

Alexa Lincu: Îmi place foarte mult Proiectul „Remix cultural între dealuri” al Asociației ARTE 21 – Poveștile lumii. Este un proiect care și-a propus să culeagă elemente culturale tradiționale din această zonă, să le reinterpreteze și să le transforme în noi opere de artă. Este un proiect care are posibilitatea să lase ecouri puternice și să reînvie tradiții specifice zonei. Mi se pare că arta în general s-a îndepărtat de tradiții, de fundamentele sale, care ar fi trebuit să fie solide din punctul meu de vedere, iar acest proiect este unul puternic și sper ca oamenii din zona Vârfuri – Valea Lungă să răspundă pozitiv la tot ceea ce s-a întâmplat.

Reporter: Tu cum i-ai simțit pe locuitorii din Vârfuri și Valea Lungă atunci când ai participat la ședințele de cercetare?

Alexa Lincu: Am fost plăcut surprinsă, chiar dacă sunt cumva obișnuită cu oamenii din zonă, să descopăr că sunt foarte primitori, foarte deschiși, foarte călduroși. Cred că este o atitudine specifică zonei. Copiii mi s-a părut că s-au distrat în timpul workshop-ului pe care l-am realizat acum câteva luni. Au părut toți doritori să împărtășească cu noi o parte din istoria lor, o parte din ei chiar să contribuie la proiectul nostru.

Reporter: Practic, prin Proiectul „Remix cultural între dealuri”, oamenii de aici nu sunt lăsați să-și uite trecutul…

Alexa Lincu: Da și mi se pare foarte important acest lucru. Un subiect principal, general, al lucrărilor mele se învârte în jurul ideii de memorii din copilărie. Spre exemplu, proiectul meu pentru dizertație s-a axat pe primii mei 5 ani de viață pe care i-am petrecut în Moreni. Prin Proiectul „Remix cultural între dealuri”, reinterpretăm elementele tradiționale și le aducem în contemporaneitate astfel încât să nu se piardă și să fie decodificate mai ușor de noile generații. Eu am fost impresionată de copiii din Vârfuri și Valea Lungă. În momentul în care, în timpul workshop-ului, li s-a cerut să deseneze diverse elemente pe care le consideră importante în comunitatea lor – locuri, amintiri, ce ar dori să schimbe, au părut foarte conectați la ceea ce înseamnă tradiție. Mulți dintre ei au desenat biserica, școala, niște poienițe unde se duc. Puțini au fost cei care, prin desenele lor, au dat impresia că ar dori să schimbe cine știe ce elemente din comunitate.

Reporter: Ai mai fost implicată în proiecte similare?

Alexa Lincu: Nu am mai fost implicată în proiecte care au pornit printr-un proces de cercetare a tradițiilor din zonă, prin organizarea de interviuri, de workshop-uri, astfel încât să ne dăm seama unde ne situăm, care este perspectiva oamenilor. În schimb, am un istoric de participare la festivaluri de street art care și ele aduc un plus în comunitate, pe zona culturală, doar că artistul, în asemenea proiecte, este liber în exprimare, în sensul că își găsește inspirația în trăirile proprii, nu neapărat în elementele tradiționale.

Reporter: Îți este greu să realizezi o pictură murală plecând de la tradițiile din zona Vârfuri – Valea Lungă?

Alexa Lincu: Nu, pentru că eu am copilărit în Moreni până la vârsta de 5 ani, apoi am revenit frecvent. Cumva, simt că aparțin acestei zone în sensul că felul de a fi al oamenilor de aici îmi este familiar. Probabil dacă era într-o altă zonă, aș fi simțit puțin diferit. Ar fi trebuit să fac mai multă cercetare. Nu, nu mi-a fost greu. De fapt, a fost foarte drăguț.

Reporter: Care sunt pașii pe care este obligatoriu să-i urmezi în munca ta de creație a unei picturi murale?

Alexa Lincu: Întâi, trebuie să primesc informații legate de spațiu. Noi, ca artiști care lucrăm cu spațiul public, avem nevoie să cercetăm un pic zona, să vedem dacă este un copac în față, care este dimensiunea peretelui, ce textură are, pentru că, în funcție de textură, ne alegem materialele cu care lucrăm… Trebuie să ne încadrăm la nivel cromatic și stilistic cu zona. Deci, am venit la Vârfuri și am văzut peretele, am cercetat un pic zona, apoi am creat compoziția care să răspundă nevoilor proiectului. De obicei, realizez compoziția digital, mă folosesc de tehnica modernă. Urmează, tratarea peretelui, în cazul acesta, doar cu amorsă, ceea ce am făcut aseară (Notă redacției: joi, 11 iulie 2024). Apoi, am realizat schița – ceea ce vedeți acum. Eu folosesc scara și nacela, am și permis de manevrat nacelă. De obicei, folosesc video proiectorul, apoi pun nacela și realizez conturul (schița). Ce vedeți acum (Nota redacției: în ziua realizării interviului – 12 iulie 2024), este stadiul incipient.

Reporter: Cât rezistă în timp o pictură murală, inclusiv cea realizată pe peretele exterior al Primăriei Vârfuri?

Alexa Lincu: Depinde foarte mult de soare. Cu cât bate soarele mai mult direct asupra picturii, cu atât rezistă mai puțin. Aici, la Vârfuri, soarele nu bate foarte mult timp direct pe pictură, așa că, în principiu, ar trebui să rămână intactă cel puțin 5 ani.

Reporter: Proiectul „Remix cultural între dealuri” se va finaliza cu o hartă culturală care va fi instalată în trei puncte importante din zona Vârfuri – Valea Lungă. Cum ți se pare ideea? Crezi că ar ajuta la promovarea acestor locuri?

Alexa Lincu: Da, mi se pare că ar ajuta în plan turistic, în sensul că oamenii care vin să viziteze această zonă vor primi indicații concrete. Sunt de părere că România are de lucrat pe zona de promovare a obiectivelor și tradițiilor. Spre exemplu, eu nu știam că există un muzeu în orașul Pucioasa.

Reporter: Crezi că Proiectul „Remix cultural între dealuri” merită să fie extins?

Alexa Lincu: Da, categoric! Mi se pare că genul acesta de proiecte sunt esențiale pentru a reuși să conservăm tradiția. Cumva, în tot valul acesta al artei contemporane, cred că este nevoie de o reîmpământenire a tradițiilor noastre.

Reporter: Ai mai colaborat cu Asociația ARTE 21 – Poveștile lumii?

Alexa Lincu: Nu, acum este prima dată când colaborez cu ei. Am ajuns în contact prin Vero Nika, cu care am colaborat pe un proiect pe care l-am realizat la metrou, la Piața Romană, prin Asociația VAR Cultural. Colaborarea cu Asociația ARTE 21 – Poveștile lumii mi se pare foarte ok. Toți artiștii implicați în proiectul „Remix cultural între dealuri” sunt foarte drăguți. Eu sunt super încântată pentru această experiență. M-am bucurat să descopăr oameni care sunt la fel de doritori ca și mine să aducă o schimbare în comunitate, să facă ceva frumos.

Reporter: La final, vorbește-ne un pic despre Alexa Lincu. Cum ai ajuns la artă, la pictura murală?

Alexa Lincu: A fost cumva o întâmplare. Eu am făcut în liceu matematică – informatică la Colegiul Național Gheorghe Lazăr în București. În clasa a XI-a, am zis să încerc la Arte. Îmi plăcea să desenez. Inițial, voiam să fac facultatea în Londra, dar m-am răzgândit înainte de BAC și am decis să rămân în România. La facultate, am ales Secția Murală întrucât am înțeles că urma să învăț mai multe tehnici, nu neapărat de pictură murală. Cumva, urma să avem o libertate mai mare față de ceilalți studenți, să experimentăm atât cu suporturi mici, cât și cu suporturi mari, cu pereți. Am studiat la Universitatea Națională de Arte, licența și masterul. Ambele programe sunt în zona de artă murală, artă în spațiul public. Am participat la foarte multe expoziții de grup, în țară, dar și în străinătate. Am expus în București, la Constanța, iar, în afară, la Milano. Făceam ilustrație și pictură de șevalet. Am avut noroc cu un prieten care m-a încurajat să profesez în domeniul picturii murale.

Reporter: Când ai realizat prima pictură murală și unde poate fi văzută?

Alexa Lincu: Prima pictură murală mare am realizat-o în orașul Bacău, în cadrul Festivalului ZidArt din 2022. Aceasta se află pe Școala Mihail Sadoveanu. O altă lucrare este pe Grădinița Agricola, tot acolo, doar că nu este pe un perete la stradă. Mai am încă două lucrări, tot în județul Bacău, pe grădinița din Nicolae Bălcescu și pe grădinița din Valea Seacă. Apoi, am un perete micuț realizat în Ploiești, tot în 2022, pe strada Emil Zola Am, de asemenea, lucrări în București – pe Școala Specială Nr. 9, în Constanța – pe Grădinița Amicii din Cartierul Tomis Nord. Ultimul perete mural pe care l-am realizat, în urmă cu două săptămâni, este în Priștina, Kosovo. Toate fac parte din lucrarea mea de dizertație și sunt bazate pe memorii și pe amintiri din perioada copilăriei timpurii, astfel că în compozițiile mele se regăsește un personaj micuț, care sunt eu când eram copil. Am început acest concept odată cu lucrarea de licență, pentru care am realizat o carte, creată de la zero de mine, în care am ilustrat primii cinci ani ai copilăriei petrecuți în Moreni, prin prisma acestui personaj.

Reporter: Înțelegem că pictura murală de la Vârfuri este prima în județul Dâmbovița. Cum de nu ai nicio lucrare în Moreni, mai ales că anii copilăriei petrecuți în acest oraș sunt principala ta sursă de inspirație?

Alexa Lincu: Să vă spun sincer, abia am 23 de ani… Am timp. Îmi doresc tare mult să am lucrări și în Moreni. În mare parte, am lucrat pe școli și pe grădinițe, întrucât stilul meu se pretează mai mult pe zona aceasta. Totul este jovial la nivel cromatic, dar și compozițional.

Reporter: Poate un artist mural să trăiască din munca sa?

Alexa Lincu: Da. Eu, din punct de vedere financiar, trăiesc foarte bine. Dar, eu sunt și un om care muncește foarte, foarte mult. Să mă promovez, să am proiecte, să mă cunoască lumea. Consider că, atâta timp cât vrei și ești foarte dedicat, da, poți să trăiești din artă. Există multe oportunități, doar că nu sunt foarte mediatizate. Există foarte multe festivaluri de street art în România, astfel încât, în fiecare an, se realizează picturi murale. Spre exemplu, în Bacău, este ZidArt – un festival cu tradiție. Cred că au deja peste 60 de picturi murale mari. Mai este un festival la Sibiu. În Ploiești, de 2 ani se organizează un festival și s-a pictat super mult în acești 2 ani. Mai există un festival la Galați, altul la Constanța… Pictura murală a început să prindă amploare peste tot.

Proiectul „Remix cultural între dealuri” este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

ACTUALITATE

Casa de Pensii Giurgiu: Informare privind aplicarea măsurilor fiscal-bugetare în anul 2026

Publicat

pe

De

1. Potrivit art. XXV din Legea nr. 141/2025, în anul 2026, se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025:

– indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
– indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
– indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977, nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
– ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare.

2. La art. XXX alin. (1), (2), (4), (5), (6) și (7) din Legea nr. 141/2025 se stipulează:

„(1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu nu se actualizează.

(2) În anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii pentru grefieri și alte categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 42⁵ din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 73¹ alin. (5) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu și pensiile de urmaș stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.”

3. Conform art. XXXVII din Legea nr. 141/2025, „Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru copiii prevăzuți la art. 3¹ alin. (1) din aceeași ordonanță se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027.”

Prin urmare, atât indemnizația lunară, cât și facilitățile (asistență medicală gratuită, transport urban etc.) se vor acorda începând cu data de 1 ianuarie 2027.

4. La art. XXXI alin. (1) și (2) din Legea nr. 141/2025 se precizează:

„(1) În anul 2026 valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se menține la nivel de 81 lei.

2) Prevederile art. 84 alin. (3)–(5), (7) și (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2027.”

Sursa: Casa Județeană de Pensii Giurgiu

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Manipularea cu ajutorul inteligenței artificiale a invadat rețelele sociale

Publicat

pe

Dezinformarea în spațiul online a ajuns la cote nebănuite. Așa-zișii influenceri, în goana lor după audiență și pentru a-și atinge scopurile meschine, manipulatorii sau compromițătoare, folosesc AI-ul în elaborarea și difuzarea unor falsuri informaționale.

Reprezentanții Ministerului de Interne precizează că, în această perioadă, circulă în mediul online un clip video manipulant, generat cu ajutorul inteligenței artificiale. În imaginile respective, se sugerează, în mod fals, un conflict apărut între un preot și un jandarm, în interiorul unei biserici.

„Precizăm că imaginile nu surprind un eveniment real și nu corespund niciunei intervenții desfășurate de structurile noastre. Vă rugăm nu distribuiți acest material și verificați informațiile exclusiv din surse oficiale”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Ministerului de Interne.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite