ACTUALITATE
10 ani de la doborârea avionului de pasageri MH 17 de către separatiștii pro-ruși în spațiul aerian al Ucrainei

Senatorul Titus Corlățean s-a aflat zilele acestea la Haga, unde a participat la ceremoniile de comemorare a 10 ani de la crima comisă de separatiștii pro-ruși în estul ocupat al Ucrainei, în 17 iulie 2014. Atunci, un avion de linie al l companiei Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri și membri ai echipajului, a fost doborât cu un sistem de rachete rusesc BUK.
„Guvernul olandez nu a uitat. Alături de Asociația familiilor olandeze ale victimelor nevinovate ucise de oamenii lui Putin, MAE olandez m-a onorat cu invitația de participare la aceste ceremonii, la Monumentul special ridicat în memoria victimelor (părinți, copii, bunici) ucise de oamenii Moscovei, care invadaseră Ucraina. De ce? Pentru că am avut onoarea și dificila responsabilitate de a fi raportorul european, în numele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care să stabilească „Asigurarea răspunderii pentru doborârea zborului MH 17”. La 23 iunie 2022, după misiuni oficiale de investigare pe care le-am efectuat în 2022 în Ucraina și Olanda, contacte oficiale cu autoritățile naționale competente, serviciile de securitate, de control aerian, structurile competente de procurori etc însărcinate cu anchetele penale, am prezentat plenului Adunării Parlamentare de la Strasbourg raportul și proiectul de Rezoluție.

Toate acestea, în prezența regelui Olandei, Willem Alexander, venit special în Hemiciclul Consiliului Europei pentru a audia raportul meu, dar și a familiilor olandeze ale victimelor crimei comise de separatiștii ruși.
Adunarea a votat în unanimitate Rezoluția 2452 (2022), așa cum am redactat-o, prin care identificam cei 4 responsabili ruși pentru coordonarea, comanda și doborârea efectivă a avionului de pasageri MH 17 (Kharchenko, Dubinskiy, Girkin și Pulatov), ofițeri superiori GRU și FSB, dar și responsabilitatea Federației Ruse ca stat, pentru crima abominabilă comisă.
Ulterior, atât Curtea districtuală de la Haga, care s-a pronunțat definitiv prin condamnări penale stabilite pentru responsabilii ruși, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în decizia de admisibilitate pronunțată în 2023, au preluat concluziile esențiale din raportul meu.
Nu am realizat decât astăzi, la Haga, că această zi coincide cu Ziua Justiției Penale Internaționale, stabilită pentru a marca data la care, în 1998, a fost semnat Statutul Curții Penale Internaționale de la Roma.
O zi istorică, rezultatul unui efort de aproape un secol al umanității, de a înființa o Curte de Justiție internațională care să sancționeze crimele grave comise împotriva umanității, crimele de război, cea de genocid și, nu în ultimul rând, crima de agresiune.

Ceea ce nu știu, din păcate, cei mai mulți dintre români, este faptul că precursorul Dreptului Penal Internațional și al ideii de înființare a unei Curți de Justiție Penale Internaționale a fost un român, în perioada interbelică: profesorul de Drept penal și diplomatul Vespasian V. Pella, fondator și ulterior Președinte al Asociației Internaționale de Drept Penal, Președinte al Comitetului chestiunilor juridice și constituționale al Ligii Națiunilor, membru corespondent al Academiei Române și al Societății Americane de Drept Internațional.
Emoțional, astăzi nu va fi o zi chiar simplă pentru mine. Nu pentru că la ceremonii vor participa membrii Casei Regale a Olandei, Primul ministru al acestei țări, Procurorul general al Australiei sau o serie de alți demnitari și ambasadori olandezi sau străini. Ci pentru că mă voi reîntâlni cu oameni, mulți dintre ei cu părul grizonat, pe care i-am întâlnit în 2022 la Haga sau Strasbourg și care fac parte din familiile celor nevinovați, uciși de rușii lui Putin în 2014. Și în special cu un domn de asemenea cu părul argintat, care mi-a spus atunci, cu multă demnitate, dar cu o uriașă durere interioară, următoarele: „Știți…a trebuit să merg atunci în zona adiacentă, controlată de ucraineni, unde au fost transferate rămășițele avionului și rămășițele umane ale pasagerilor. A trebuit să recunosc și eu rămășițele alor mei. Și știți ce este cel mai dureros pentru mine? Am avut-o în avion pe fiica mea, pe soțul ei și pe cei doi băieței ai lor, nepoții mei. Iar eu încă trăiesc…” . Mărturisesc acum că a fost cel mai dificil moment pentru mine de gestionat emoțional pe tot parcursul procesului de investigații și redactare a raportului, dar care m-a decis să fac tot ceea ce era omenește posibil și cât se poate de obiectiv (paradoxal poate pentru unii), alături de echipa juridică a Consiliului Europei, pentru prezentarea adevărului, pentru ca într-o zi justiția penală internațională să identifice și să pronunțe condamnări ale responsabililor politici și militari, la nivel de lideri, dar și cu privire la responsabilitatea statului ai cărui agenți au comis această îngrozitoare crimă.
Ar fi bine să nu uităm toate lucrurile acestea. Și ar fi bine ca actualul guvern al României să introducă mai rapid în dreptul penal intern infracțiunea „crimă de agresiune”, așa cum de exemplu a fost ea redefinită în Dreptul international în 2010. Sper ca MAE și Ministerul Justiției să se decidă odată”, a scris, pe pagina sa de Facebook, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României – Titus Corlățean.
ACTUALITATE
Mii de oameni au petrecut până seara târziu la „Ziua Comunei Șotânga”. FOTO – VIDEO

Vara își joacă în aceste zile ultimul act din spectacolul pe care Măria Sa Timpul îl pregătește an de an. La orizont, răcoarea și adierile proaspete de toamnă bogată, cu arome de mere coapte și struguri, stau cocoțate pe treptele cerului, așteptând să se risipească vesele peste țară.
În această perioadă încep să se închege prin satele dâmbovițene, târgurile de toamnă, adevărate ritualuri tradiționale ale mulțumirii, prosperității și tihnei omului care, aidoma furnicii, își pune la adăpost strânsura de peste vară. Astfel de manifestări, care adună la un loc vechiul și noul, obiceiurile de ieri și cele de azi, generațiile care au zidit lumea și cele care urmează, nu pot fi organizate fără implicarea autorităților locale. Este drept, vremurile, convulsiile acestei planete care parcă nu își mai găsește azimutul în Univers, nu prea sunt favorabile unor sărbători. Dar noi, românii, avem modul nostru de a mulțumi cerului și pământului, Celui care ne veghează din Infinit, pentru grijă și pentru ceea ce ne oferă spre a trăi feriți de rele și oarecum îndestulați. „Zilele comunelor”, care se încropesc pe ici pe colea, unde se adună toată suflarea satului pentru a petrece, pentru a ieși din rutina existențială, au tocmai acest dar. Unesc. Încheagă. Întăresc.

Ieri – 8 august 2026, a fost Șotânga. Înainte de a porni petrecerea, în cadrul ședinței festive a Consiliului Local prilejuită de sărbătoarea comunei, primarul Constantin Stroe a premiat cuplurile care, în ciuda tuturor vicisitudinilor existențiale, au înfruntat viața, timpul, destinul și, legați prin încredere și iubire, au depășit bariera celor 50 de ani de statornicie întru familie.
Maratonul de sărbătoare s-a consumat în parcul de recreere din inima comunei, loc cu rădăcini adânci în tradiția muncitorească a localității. Tot în luna august, dar în 2013, administrația publică locală și primarul de atunci și de acum, Constantin Stroe, au inaugurat, pe amplasamentul unui teren degradat rămas moștenire de la fosta exploatare minieră, această zonă de odihnă și promenadă, amenajată cu alei, bănci, spații de joacă pentru copii, teren de sport și foișoare. Și, ca într-un târg unde diversitatea este regină, pentru a fi toată lumea mulțumită, și la Șotânga erau întinse, de-a lungul aleilor de la intrare în parc, tarabe cu tot soiul de produse tradiționale, dulciuri, jucării etc. Se vindeau bere și limonadă, iar micii erau la loc de cinste, nelipsiți la astfel de sărbători.

Și, ca o încununare a evenimentulului „Ziua Comunei Șotânga”, a fost spectacolul muzical artistic. Pe scena amplasată în parc, au evoluat pe parcursul întregii după amiezi și până târziu în noapte, copiii, artiști în devenire, și soliști celebri, invitați special pentru a încânta miiile de oameni veniți nu numai din Șotânga, ci din toate localitățile învecinate, pentru a se bucura de muzica populara interpretată de artiștii Ansamblului Folcloric „Chindia”, dirijat de Ionuț Dumitrescu. Apoi, rând pe rând, au fost aplaudați la scenă deschisă și au încins atmosfera Cristina Turcu Preda, Simona Dinescu, Raoul, Lino Golden și, înainte de superbul foc de artificii care a luminat feeric cerul, Jean de la Craiova.
VIDEO
Mai multe video pe pagina de Facebook Incomod Media
ACTUALITATE
Peștera Ialomiței, destinație ideală în zilele caniculare. Acces facil, peisaje montane deosebite

În contextul temperaturilor ridicate din această perioadă, Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, îi invită pe turiști să descopere unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice din județul Dâmbovița – Peștera Ialomiței, un loc în care frumusețea naturii, istoria și spiritualitatea se îmbină armonios.
Pe lângă confortul termic, turiștii au ocazia să admire formațiuni spectaculoase create de natură de-a lungul a mii de ani și să descopere istoria acestui loc încărcat de legendă și spiritualitate.
Accesul către Peștera Ialomiței este facil, iar zona oferă peisaje montane deosebite, fiind o destinație potrivită atât pentru familii cu copii, cât și pentru iubitorii de natură, drumeție și patrimoniu.

Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele jurasice ale Muntelui Bătrâna. Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.
Încărcătura deosebită a acestor locuri i-a atras de-a lungul timpului atât pe daci, cât şi pe primii creştini, călugării, care se aflau în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii. Se spune că în Peştera Ialomiţei a poposit şi Apostolul Andrei, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, cel trimis să încreştineze populațiile de la Nord de Dunăre.

Peştera Ialomiţei are o dezvoltare cumulată de 1.128 metri, dintre care doar 480 sunt accesibili şi amenajaţi pentru vizitare. Temperatura în peşteră oscilează între 5 şi 6 grade. Umiditatea este destul de mare, între 85 şi 100%.
Programul de vizitare este de luni până duminică, între orele 9:00 – 17:30. Prețul unui bilet este de 30 lei pentru adulți și 15 lei pentru elevi, studenți și pensionari.
Vă invităm să transformați o zi caniculară într-o experiență memorabilă, alegând să vizitați Peștera Ialomiței, unul dintre cele mai valoroase obiective turistice ale județului Dâmbovița, unde răcoarea naturală, aerul curat și frumusețea peisajului montan oferă condițiile ideale pentru relaxare și descoperire.

ACTUALITATEacum o săptămânăHai la „Ziua Comunei Șotânga”! Sâmbătă, 8 august 2026, de la ora 17:00
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăȘotânga, o comună care își construiește viitor solid pe postamentul trecutului minier. FOTO
ACTUALITATEacum 2 zileMega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
Călăraşiacum o săptămână12 persoane implicate într-un accident pe Autostrada Soarelui, în Călărași
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăUn nou parc public la Târgoviște, din această toamnă. Lucrările sunt în execuție
Argeșacum o săptămânăUPDATE. Șoferul microbuzului implicat în accidentul mortal de la Câmpulung are 83 de ani
ACTUALITATEacum 4 zileProgramul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
ACTUALITATEacum o săptămână„Parcul Generațiilor” de la Săteni (Aninoasa), un concept diferit de amenajare a unui spațiu de joacă și recreere. FOTO




























