În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:
• nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
• pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
• acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:
• aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:
• indicatorii de activitate;
• performanța financiară;
• costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului.

Biroul de presă al CNAS

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan, a declarat că sistemul de asigurări de sănătate a intrat pe drumul cel bun, în sensul că dezechilibrul dintre plătitori și beneficiari s-a contra-balansat odată cu intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale, începând cu luna septembrie 2025. Astfel, în prezent, sunt peste 11 milioane de români care contribuie la fondul de sănătate și 7-8 milioane de beneficiari fără plată, respectiv copiii, pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei, persoanele cu handicap și alte grupuri vulnerabile. Cifrele arătau invers anul trecut, respectiv nici 7 milioane de plătitori și aproape 20 de milioane de beneficiari care nu plăteau CASS.

„Am ajuns la un echilibru bugetar fragil care ne permite să proiectăm în acest an și sper și în anii care urmează multe alte beneficii pentru asigurați și chiar și pentru pacienții neasigurați. Dacă ne apucăm și facem iarăși scutiri populiste începând de la anul, vor suferi în primul rând cei care au nevoie cea mai mare de sănătate. Astăzi, România nu lasă pe nimeni în urmă.

Prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, tratamente de 1,7 milioane de euro sunt gratuite, finanțate 100% pentru copilașii care au afecțiuni severe, boli foarte grave. Dacă în urmă cu zece ani nu aveau șansă la viață, astăzi au șansă la vindecare, pentru că există aceste resorturi terapeutice pe care România, CNAS, Ministerul Sănătății au înțeles că trebuie să le pună în aplicare în rambursare”, a declarat dr. Horațiu Moldovan în cadrul unei conferințe pe teme de concurență.

Urmărește Incomod Media și pe Google News