Connect with us

POLITIC

Semnal de alarmă tras de Victor Ponta: Datoria publică a ajuns la 50% din PIB!

Publicat

pe

Victor Ponta, ales deputat PSD de Dâmbovița la scrutinul din 1 decembrie 2024, atrage atenția asupra faptului că anul 2024 îl vom încheia cu un deficit bugetar de 25 miliarde de euro. Anul viitor, mai spune fostul premier al României, va fi marcat de aceeași problemă care nu pare să își găsească rezolvarea.

„Având în vedere situația politică actuală, o companie internațională (mare investitor în România) mi-a solicitat o analiză și o previziune financiar-bugetară pentru anul 2025.

1. Situația bugetară la zi a României
Anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro (diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile administrației publice din România). Este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive:
• Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli.
• Cheltuielile sunt structurale (se repetă, fiind prevăzute în legislația în vigoare).
• Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea).
• Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil.

2. Cheltuieli suplimentare certe în anul 2025
La deficitul de 25 de miliarde de euro din 2024 se vor adăuga noi cheltuieli de aproximativ 15 miliarde de euro, generate de efectul unor legi deja adoptate, decizii definitive ale instanțelor și contracte deja semnate.
• Prin Legea Pensiilor (deja în vigoare), efectul bugetar suplimentar calculat pentru anul 2025 este de 6 miliarde de euro.
• Pensiile militare adaugă aproximativ 2 miliarde de euro.
• Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ 1 miliard de euro.
Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, comentează anularea alegerilor prezidențiale din România
• Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de 3 miliarde de euro.
• Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, însumează aproximativ 3 miliarde de euro.
• Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025.

3. Situația datoriei publice
Datoria publică a României a depășit pragul de 200 de miliarde de euro (comparativ cu 50 de miliarde în 2014) și a ajuns la 50% din PIB (față de 36% în 2014). Rata dobânzii la titlurile de stat, în moneda națională sau valută, se menține constant peste 6%. Ratingul de țară, conform celor trei agenții internaționale, este de BBB-.

În aceste condiții, doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de 3 miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat.

4. Necesar de finanțare pentru 2025
Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro.

În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric! Este important de menționat că cel mai mare pachet financiar de sprijin din istoria României a fost accesat în 2010 de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, dar costurile politice și sociale au fost dramatice.

5. Situația politică
Este de așteptat ca noul Guvern să fie format din patru partide (PSD, PNL, USR, UDMR), cu ponderi relativ apropiate, dar cu un istoric negativ de colaborare:
• PNL și USR au guvernat împreună un an.
• PSD și PNL au guvernat eficient, dar fiecare ciclu comun s-a încheiat în conflict.
• PSD și USR nu au guvernat niciodată împreună și au diferențe ideologice și politice semnificative.

Opoziția este formată din trei partide cu politici populiste, dintre care unul singur este afiliat unei familii politice europene. Aceste partide nu au fost niciodată la guvernare și speculează nemulțumirea legitimă și foarte ridicată a publicului față de clasa politică care a guvernat România după 1989.

Dincolo de provocările politice, Coaliția de Guvernare trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. Președintele în funcție, Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment.

Este însă cert că orice măsuri ferme de restructurare a aparatului guvernamental (inclusiv a situației bugetare) vor afecta semnificativ șansele candidatului Coaliției de Guvernare. Tactica uzuală de transferare a responsabilității pe vechea guvernare („greaua moștenire”) poate avea un efect contrar, având în vedere că actualele partide din Coaliție au asigurat majoritatea și în anii precedenți, iar partidele din Opoziție nu au fost niciodată la Putere”, a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Senator Ciprian Iacob: Un an sub Nicușor Dan, un an plin de deziluzii!

Publicat

pe

La un an de la preluarea mandatului de președinte al României de către Nicușor Dan, senatorul AUR Ciprian Iacob a postat un comentariu referitor la toată această perioadă scursă cu Nicușor în fruntea statului, care nu ne-a adus încă nimic bun și nici nu se întrevăd speranțe că lucrurile vor evolua în direcția bună. Plutim în derivă și incertitudine. Spune parlamentarul AUR că promisiunile de stabilitate, echilibru și prosperitate merită confruntate, astăzi, cu realitatea destul de dură pe care o trăiesc românii.

„În campanie, ni s-a spus că alternativa ar fi însemnat haos, izolare și prăbușire, în timp ce actuala formulă de putere se prezenta drept garanția responsabilității și a bunei guvernări.La un an distanță, însă, bilanțul este departe de imaginea idilică proiectată atunci.

Euro, despre care românii erau avertizați că va exploda dacă vor vota „altfel”, a crescut chiar sub administrația celor care se revendicau drept apărătorii stabilității PNL,USR, PSD, UDMR. TVA-ul a ajuns la 21%, iar efectele se simt direct în prețuri, în consum și în nivelul de trai al fiecărei familii.

În fiecare lună, mamele din România pierd sute de lei din indemnizație, pensionarii primesc mai puțini bani pe card, persoanele cu handicap au fost private de drepturi, iar concediile medicale au fost taxate inclusiv pentru bolnavii oncologici. Cu alte cuvinte, povara dezechilibrelor bugetare nu a fost așezată pe umerii privilegiilor, ci pe umerii celor vulnerabili.

În mod paradoxal, în timp ce cetățenilor li se cere austeritate, bugetele instituțiilor de forță au continuat să crească. Bugetele Guvernului și Camerei Deputaților au crescut și ele cu 30% și nu par să fi cunoscut aceeași rigoare financiară impusă oamenilor obișnuiți.

Nici performanța nu a fost protejată. Bursele de excelență olimpică au fost afectate, deși aceiași decidenți invocă frecvent educația, meritul și viitorul tinerei generații. Este o contradicție grăitoare între retorica publică și conduita administrativă.

Economia reală resimte, la rândul ei, presiunea unei guvernări lipsite de coerență fiscală. Peste 83.000 de firme au fost afectate, iar alte mii au fost dizolvate sau și-au întrerupt activitatea. Șomajul aproape s-a dublat, de la 3,1% la 6,3%, iar situația tinerilor este și mai îngrijorătoare: aproximativ 30% dintre ei nu au un loc de muncă.

Pe fondul acestor realități, România continuă să se afunde în datorii. Datoria externă a atins un nivel istoric, crescând de la 177 de miliarde de euro la aproape 230 de miliarde de euro. Statul se împrumută scump, pe termen lung, iar riscul de degradare economică devine tot mai greu de ignorat.

Dimensiunea socială este la fel de gravă. În 2024, România a înregistrat doar 162.000 de nașteri, un nou semnal al declinului demografic. Țara se golește, românii pleacă, iar cei care rămân sunt împovărați cu taxe, scumpiri și incertitudine, iar în locul celor plecați, intră în țară, anual, peste 100.000 de mii de imigranți.

În locul unei politici naționale de redresare, actuala putere pare să administreze declinul, nu să îl oprească. Iar în locul protejării cetățeanului, statul pare preocupat să-și conserve propriile privilegii.

Și lista poate continua: sănătatea în suferință, împrumuturi pe zeci de ani, presiune fiscală crescută, instituții tot mai costisitoare și o prăpastie tot mai mare între promisiunile electorale și realitatea cotidiană.

Acesta este, în esență, raportul de țară după un an de „stabilitate”: românii pleacă, cei rămași sunt împovărați, categoriile vulnerabile sunt sacrificate, iar statul continuă să protejeze privilegiile, nu cetățeanul”, a precizat senatorul Ciprian Iacob.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Dâmboviţa

Deputat Aurelian Cotinescu: România nu se apără cu voturi împotriva înzestrării Armatei!

Publicat

pe

Deputatul PNL Aurelian Cotinescu a publicat pe paginile de socializare un punct de vedere vizavi de incidentul grav de la Galați, când, în miez de noapte, o dronă rusească, model Geran-2/Shahed-136, a lovit un bloc de locuințe. A precizat parlamentarul liberal că răspunsul Armatei a ținut de realitățile operaționale și de cadrul legal.

„Galațiul este foarte aproape de graniță, Armata a avut la dispoziție doar câteva minute pentru detectarea, identificarea și evaluarea țintei. Procedurile militare impun verificări și autorizări înainte de deschiderea focului, iar legislația și regulile de angajare nu permit utilizarea armamentului atunci când există riscul ca proiectilele sau efectele intervenției să afecteze teritoriul unui stat vecin ori zone locuite. În plus, doborârea unei drone poate genera riscuri suplimentare prin căderea resturilor în zone populate de pe teritoriul statului care se apără.

Este important de precizat că Forțele Aeriene Române au reacționat. Aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au fost mobilizate și au avut autorizare de intervenție pe durata misiunii. Opțiunea angajării țintei a fost analizată, însă condițiile operative și constrângerile legale nu au permis executarea acesteia”, a spus Aurelian Cotinescu.

Consideră liberalul că Armata Română trebuie sprijinită și susținută în Parlamentul României, mai în aceste vremuri când pe glob există foarte multă tensiune, nu mai vorbim de războiul aflat în plină desfășurare la o aruncatură de băț de granițele țării noastre.

„Ca membru al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților fac asta permanent. Însă există forțe care se opun intereselor de securitate ale României. Oamenii simpli care susțin AUR, SOS și POT trebuie să cunoască câteva realități importante. În luna februarie, parlamentarii AUR, POT și SOS s-au opus legii care permite Armatei Române să intervină împotriva dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian al țării. De asemenea, aceleași partide s-au opus, în cadrul Comisiilor de Apărare, programului SAFE de înzestrare și modernizare a Armatei Române. Prin SAFE este prevazută achiziția de radare care să acopere zona de altitudine joasă la care zboară dronele rusești. Prin SAFE se prevede și achiziția de armament antiaerian antidrona, care poate fi folosit în tandem cu noile radare. La aceste achiziții s-au opus AUR, SOS și POT!

În același timp, PSD, prin lideri importanți ai partidului, a contestat la Curtea Constituțională actul normativ privitor la programul SAFE. România nu se apără cu voturi împotriva înzestrării Armatei”, a transmis deputatul PNL Aurelian Cotinescu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite