Connect with us

ACTUALITATE

Buna colaborare cu instituțiile județene le-a îndulcit un pic viața pensionarilor din Dâmbovița

Publicat

pe

Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice Dâmbovița coordonat profesionist, cu har și multă înțelepciune de economistul pensionar Gheorghe Popa, este una dintre cele mai active componente ale societății civile din județ. Un organism viu, solid, dedicat problemelor societății, în special nevoilor ridicate de persoanele de vârsta a treia. Reprezentanții Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice s-au implicat, au invocat și tras semnale de alarmă în legătură cu multe neajunsuri depistate în societate, în mersul firesc al lucrurilor. Astăzi – 19 decembrie 2024, reprezentanții pensionarilor din Dâmbovița au avut ultima întâlnire pe anul 2024 cu perfectul județului – Dragoș Emilian Rusu și cu subprefectul Marian Tănase. De față la discuții au mai fost prezenți: directorul Agenției Județene pentru Prestații Sociale – Bogdan Iancu și cu Lucian Pestrițu – șef de serviciu în cadrul Casei Județene de Pensii.

Întâlnirea a fost, ca de obicei, una interactivă, bazată pe dialogul direct dintre participanți. Președintele Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice, Gheorghe Popa, a făcut de asemenea o sinteză a întregii activități desfășurate pe parcursul anului 2024. Au fost contabilizate realizările obținute pe acest front al vieții cotidiene a vârstnicilor dâmbovițeni, dar și nereușitele, lucrurile care încă așteaptă o rezolvare. Una peste alta, reprezentanții persoanelor vârstnice din județul Dâmbovița au fost mulțumiți de colaborarea pe care au avut-o pe tot parcursul anului cu Instituția Prefectului Dâmbovița, cu conducerea Consiliului Județean, cu șefii celorlalte instituții deconcentrate cu responsabilitate în existența de zi cu zi a pensionarilor.

A amintit președintele Gheorghe Popa în discursul său de final de an despre analizele și dezbaterile cu privire la îmbunătățirea activității în domeniul sanitar. A vorbit despre preocupările intense ale conducerii Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște și Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița pentru asigurarea necesarului de personal calificat, pentru îmbunătățirea activității de asistență medicală de urgență și, în mod special, de reducere a timpilor de așteptare. S-a mai discutat despre modul merituos, profesional prin care conducerea Casei Județene de Pensii și personalul acestei entități s-au implicat în procesul de recalculare a pensiilor, de rezolvare în timp util a miilor de contestații depuse. Au fost lansate considerente laudative și vizavi de implicarea personalului Casei Județene de Asigurări de Sănătate în ceea ce privește activitatea furnizorilor de servicii medicale, cu precădere în sectorul îngrijiri medicale la domiciliu, asigurarea unor medicamente costisitoare sau a unor dispozitive medicale. Au apreciat reprezentanții Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice preocuparea conducerii CJAS Dâmbovița pentru asigurarea fondurilor necesare pentru medicamentele compensate și gratuite de către farmacii. Nu a uitat Gheorghe Popa nici de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor care, de fiecare dată, la sesizarea pensionarilor cu privire la existența unor produse neconforme, s-a implicat și a restabilit ordinea lucrurilor.

Membrii Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice au avut mereu sub observație căminele de bătrâni care funcționează pe teritoriul județului Dâmbovița. Ori de câte ori au observat o sincopă în activitatea acestor componente de ocrotire socială, au intervenit și au reclamat la instituțiile competente neajunsurile descoperite.

Ca de fiecare dată, dialogurile dintre reprezentanții persoanelor vârstnice și autoritățile județene au fost cordiale, pe tonuri politicoase și cu mult respect, insistându-se nu pe componenta conflictuală, de revoltă, ci pe aceea de rezolvare constructivă a problematicii existente.

S-a mai făcut o trecere în timp, amintindu-se temele abordate, printre care s-a numărat redeschiderea cu succes a unității medicale de la Voinești – secție externă a Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște, deziderat la care au contribuit deopotrivă conducerea Consiliului Județean Dâmbovița, a Spitalului Județean, a Primăriei Voinești, dar și pensionarii de pe Valea Dâmboviței, Napoleon Dobra, reprezentantul persoanelor vârstnice de pe Vale, insistând în nenumărate rânduri pe lângă factorii de decizie, în cadrul ședințelor Comitetului Consultativ de Dialog Civic, pentru a se redeschide spitalul de la Voinești. Și iată că s-a întâmplat!

Prefectul județului Dâmbovița, Dragoș Emilian Rusu, i-a felicitat pe reprezentanții persoanelor vârstnice din județ pentru întrega activitate depusă, pentru buna colaborare cu Instituția Prefectului Dâmbovița, cu celelalte componente ale administrației publice locale și județene. Prefectul i-a asigurat de sprijinul său pe mai departe. Instituția Prefectului Dâmbovița se va implica ori de câte ori situația o va impune pentru rezolvarea cu prioritate a problemele cu care se confruntă pensionarii.

Subprefectul Marian Tănase a insistat pe necesitatea deschiderii în județ a Centrelor Medicale de Permanență, structuri necesare în comunitățile rurale, cu efect benefic asupra activității desfășurate la Unitatea Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență care, în lipsa acestor centre, este supraaglomerată și cu timpi mari de așteptare. Suprefectul i-a informat pe pensionarii dâmbovițeni că demersul nu a fost încheiat. Se întreprind în continuare diligențe pentru crearea unor centre medicale de permanență. În perioada următoare, vor fi organizate întâlniri cu factori de decizie din cadrul Direcției de Sănătate Publică, de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor și doctorii de familie din Dâmbovița, pentru a se stabili ce trebuie făcut pentru materializarea acestui proiect.

Întâlnirea de astăzi s-a încheiat cu urări de an nou la un pahar de șampanie, cozonac și covrigi.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Dinu Mititeanu la 87 de ani, o legendă a verticalității, o lecție despre pasiune și rigoare

Publicat

pe

Sursa foto: Facebook Adrian Laza

Astăzi – 13 mai 2026, Dinu Mititeanu, una dintre cele mai emblematice figuri ale montanismului românesc, împlinește venerabila vârstă de 87 de ani. Recent, Dinu Mititeanu, care are un palmares impresionant ca alpinist și o contribuție fundamentală la formarea unei veritabile „culturi a muntelui” în România, a fost omagiat în cadrul Caravanei Festivalului de Film Montan la Cinema Muzeul Țăranului. Parcursul lui Dinu Mititeanu reprezintă o lecție de viață despre pasiune, rigoare și longevitate. O poveste care continuă să inspire generații de tineri exploratori!


Școala Muntelui la București: Lecții de siguranță și supraviețuire la Alpin Film Festival


Cum se transformă pasiunea pentru înălțimi într-un mod de viață sustenabil într-o epocă a vitezei și a informației instantanee? Aceasta a fost tema centrală a dezbaterii în debutul Caravanei Alpin Film Festival la București, eveniment ce marchează cea de-a 11-a bornă în istoria festivalului-mamă.

Pe 19 aprilie 2026, Cinema Muzeul Țăranului a devenit punctul de întâlnire al civilizației montane. Prima ediție a caravanei în Capitală a reunit filme, cărți și mărturii care promovează patrimoniul cultural și spiritual al muntelui. Sub coordonarea moderatorului Dan Burlacu, invitații speciali au oferit publicului un ghid autentic de etică și pregătire: Dinu Mititeanu, montaniard veteran care, la vârsta de 86 de ani, continuă să fie un reper de vitalitate, și Adrian Laza, primul român care a reușit să finalizeze toți cei 14 optmiari ai planetei.

Muntele se mănâncă cu lingurița, nu cu polonicul

Întrebat despre secretul unei ascensiuni reușite în era internetului, Dinu Mititeanu a oferit un răspuns cu claritatea unei lecții de viață: „Mersul pe munte este ca o școală. Nu poți intra de la grădiniță direct la liceu sau facultate.Întâi înveți literele, apoi cuvintele și abia la final compunerile”. Invocând principiul lui Emilian Cristea, ”Muntele se mănâncă cu lingurița, nu cu polonicul”, acesta a subliniat că muntele trebuie abordat cu răbdare. ”Antrenamentul pentru mersul pe munte este mersul pe munte”.

Sursa foto: Ramona Müller

Echilibrul și disciplina l-au ajutat pe Dinu Mititeanu să parcurgă crestele în condiții extreme, inclusiv ierni la -22 ̊C. „Se poate dormi iarna în cort dacă ai echipamentul potrivit și izopren bun”, a explicat acesta, oferind detalii despre gestionarea temperaturii interioare prin metode practice. Experiența sa, acumulată în decenii de activitate, este acum un reper pentru peste 65 000 de cititori ai blogului său, demonstrând că sfaturile verificate în teren rămân cea mai căutată resursă.

Mentoratul și rigoarea antrenamentului

Adrian Laza a completat perspectiva siguranței prin prisma experienței la mare altitudine. Pentru alpinistul care a bifat toate marile vârfuri ale lumii, planificarea este vitală. „Trebuie să gândești cu zece etape înainte. Planificarea este esențială”, a afirmat acesta, insistând asupra mentoratului și a practicii directe alături de oameni experimentați.

Dincolo de entuziasm, Adrian Laza a evidențiat rigoarea pregătirii fizice:
Managementul caloric: Gestionarea celor 3000 de calorii necesare pentru zece ore de efort și evitarea crampelor.
Musculatura specifică: Importanța acumulării diferenței de nivel în detrimentul antrenamentelor de viteză.
Luciditatea tehnică: Stăpânirea colțarilor, a pioletului și a tehnicilor de cățărare pe gheață pentru a acționa corect în situații-limită.

Renumitul alpinist a reamintit un adevăr statistic crucial: majoritatea accidentelor au loc la coborâre, după explozia de adrenalină de pe vârf, fapt ce impune o raționalizare strictă a resurselor până la finalul expediției.

Muntele ca formă de fericire

Dialogul a atins și latura umană a performanței. Dinu Mititeanu a vorbit despre filmul Hoinar prin Munți, realizat de Cosmin Dumitrache, care surprinde pasiunea pentru viață prin schi, alpinism și drumeții. „Muntele oferă, înainte de toate, bucurie. Muntele este un spațiu al fericirii”, a concluzionat acesta, evocând și viața împărtășită de peste 25 de ani alături de partenera sa, Marlene Mititeanu. Cu sinceritate și umor, acesta a povestit că a renunțat la mai multe relații în tinerețe pentru că respectivele partenere nu înțelegeau această chemare. Despre a doua sa soție a spus simplu: „Ea m-a descoperit pe mine.” Deși mulți credeau că diferența dintre ei va destrăma relația, cei doi au așteptat patru ani înainte de a se căsători și, de atunci străbat împreună munții devenind un exemplu de urmat.

Adrian Laza a adus în discuție respectul pentru cultura locului, povestind cum învățarea limbii nepaleze i-a facilitat apropierea de șerpași și înțelegerea spiritului himalayan dincolo de simpla performanță sportivă.

Seara Caravanei Alpin Film Festival a demonstrat că relația autentică cu muntele se construiește prin respect, pregătire și o profundă educație interioară. Într-un univers în care fiecare cadru cere curaj, muntele rămâne o formă de verticalitate care se învață pas cu pas.


Cultura verticalității


Păstrând tradiția celor 11 ani de existență, Alpin Film Festival a ajuns pentru prima dată la București pe 19 aprilie 2026. Această primă ediție a caravanei în Capitală, găzduită de Cinema Muzeul Țăranului, s-a conturat ca o extensie firească a celui mai important festival de film montan din țară. Muntele s-a manifestat plenar prin forța imaginilor și a documentarelor, fiind onorat totodată prin memoria și efortul celor care au clădit, în timp, o autentică cultură a verticalității.

Mihai Ogrinji, președintele Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și redactor-șef al revistei România pitorească, a evidențiat personalitatea lui Dinu Mititeanu, considerat unul dintre cei mai importanți alpiniști și promotori ai turismului în natură. Autor al unor volume de referință pentru literatura montană românească, Dinu Mititeanu a marcat generații întregi de împătimiți altitudinii prin cărți devenite repere. Anul acesta se împlinește un deceniu de la apariția volumului „Chemarea muntelui”, carte care a deschis seria celor șase volume publicate în Colecția Verde a editurii România pitorească — o colecție devenită simbolică pentru cei care împărtășesc spiritul ascensiunii din România. Ultimul volum din această serie este Prin Alpi și prin lume…

Trei ani mai târziu apărea Hoinari prin munți, titlu care avea să traverseze timpul și să fie preluat inclusiv de filmul realizat de Cosmin Dumitrache, unul dintre numele importante ale cinematografiei montane românești. Într-un univers în care fiecare cadru cere curaj, asumare și rezistență, Cosmin Dumitrache pare să transforme viața în film și filmul în viață, urmărindu-și personajele până aproape de limita dintre aventură și destin.

Sursa foto: Ramona Müller

Mihai Ogrinji a rememorat începuturile propriilor experiențe jurnalistice, din anul 1981, când a lucrat alături de Nae Popescu, considerat cel mai renumit cartograf al spațiului carpatic, și de alții apropiați de universul înălțimilor „prin structură sufletească și intelectuală”. În viziunea sa, muntele a fost înțeles, de-a lungul timpului, de trei mari categorii de oameni: ciobanii, anahoreții retrași (pustnicii) în singurătatea stâncăriilor și intelectualii. „Cine iubește muntele are deja o latură intelectuală aparte”, a spus Mihai Ogrinji, sugerând că apropierea autentică de munte presupune nu doar rezistență fizică sau fascinație pentru peisaj, ci și o anumită profunzime interioară, o disponibilitate pentru reflecție, liniște și cunoaștere.

Dinu Mititeanu, evocând anii tinereții, și-a amintit de perioadele în care venea câte cinci-șase zile la Brașov pentru a viziona filmele aduse de Dan Burlacu. „Cine iubește muntele trebuie să îl iubească și cu picioarele, și cu sufletul. Trebuie să citească despre munte, să vizioneze filme despre munte și să scrie despre munte”, a afirmat acesta. Renumitul montaniard a vorbit și despre responsabilitatea celor care acumulează experiență în munți și aleg să o împărtășească prin scris. L-a oferit drept exemplu pe Ionel Coman, care, deși inginer de profesie, a scris opt cărți inspirate din lumea înălțimilor.

„Dacă scrii, unii spun că te lauzi. Dacă nu scrii și păstrezi totul doar pentru tine, atunci ești considerat egoist”, a remarcat Dinu Mititeanu. „În momentul în care am simțit că am ceva de spus despre munte, am început să scriu articole. De aproape treizeci de ani public în fiecare număr al revistei România pitorească, din dorința de a oferi bucurie peste bucurie. Mulți s-au însorit prin blogul meu și prin articolele mele”, a adăugat nomadul crestelor.

Povestind despre experiența filmului Hoinar prin Munți, realizat de Cosmin Dumitrache mărturisește cu o sinceritate lipsită de emfază: „Când ne–a abordat Cosmin, nu știam că vom ajunge aici. Noi am umblat pe munte într-o vreme în care nu exista internetul. Credeam că vom fi doar niște figuranți în filmul lui. Dar a ieșit un film despre pasiunea unor oameni pentru munte și, până la urmă, despre viață.” Cu umor, Mititeanu a adăugat că „figuranții nu au voie să dea sfaturi regizorului”, subliniind că fiecare cineast are propria sa viziune artistică. În același timp, a apreciat felul în care filmul surprinde multiplele forme prin care el și soția lui, Marlene, practică schi, via ferrata, alpinism, ciclism montan sau simple drumeții.

Seara aceasta a conturat muntele (și) ca formă de verticalitate interioară. Publicul a descoperit oamenii care își păstrează vie curiozitatea, libertatea și puterea de a privi lumea cu uimire, chiar și după mii de kilometri de poteci, după mult frig, ascensiuni și întoarceri. Poate tocmai în asta rezidă forța unor astfel de întâlniri, în capacitatea lor de a păstra vie bucuria drumului și de a transforma experiența muntelui într-o formă de memorie comună, culturală și profund umană.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Verificări ITM Dâmbovița la angajatorii care activează în domeniul deșeurilor

Publicat

pe

Marius Lixandru - inspector șef ITM Dâmbovița
Marius Lixandru - inspector șef ITM Dâmbovița

Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița a desfășurat, în perioada 4 – 8 mai 2026, acțiuni de control în cadrul Campaniei Naționale pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea și sănătatea în muncă, la angajatorii care desfășoară activități în domeniile „Colectarea deșeurilor nepericuloase” – cod 3811 CAEN Rev.3, „Recuperarea materialelor reciclabile” – cod 3821 CAEN Rev.3 și „Alte activități de eliminare a deșeurilor” – cod 3833 CAEN Rev.3.

Acțiunea a avut ca obiectiv atât verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, cât și creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și lucrătorilor cu privire la riscurile specifice acestor activități. Domeniul vizat presupune activități în care lucrătorii sunt expuși unor riscuri profesionale importante, generate de manipularea deșeurilor și a materialelor reciclabile, utilizarea echipamentelor de muncă, expunerea la noxe, agenți biologici, temperaturi extreme sau pericol de accidentare prin cădere, electrocutare ori incendiu.

Inspectorii de muncă au urmărit aspecte privind angajarea personalului, transmiterea elementelor contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților, evidența timpului de lucru, respectarea drepturilor salariale și a perioadelor de repaus, precum și modul în care sunt aplicate măsurile de securitate și sănătate în muncă.

În cadrul campaniei, inspectorii ITM Dâmbovița au efectuat 16 controale, fiind constatate 16 deficiențe în domeniul relațiilor de muncă și 15 neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă. Pentru abaterile identificate au fost sancționați 13 angajatori, fiind aplicate 13 avertismente și o amendă în valoare de 8.000 de lei.

În domeniul relațiilor de muncă, cele mai frecvente deficiențe constatate au fost necompletarea registrului general de evidență a salariaților cu toate elementele prevăzute de lege, lipsa evidenței timpului de lucru și neprezentarea contractelor individuale de muncă la locurile de muncă verificate.

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, inspectorii au identificat neconformități precum lipsa verificărilor „in situ” și a documentelor de protecție împotriva exploziilor, căi de acces nemarcate, lipsa verificărilor PRAM, neefectuarea controlului medical la angajare și periodic, lipsa verificărilor tehnice ale echipamentelor de muncă, precum și neasigurarea și nemarcarea corespunzătoare a căilor de circulație.

„Activitățile din domeniul colectării și reciclării deșeurilor implică riscuri profesionale semnificative, iar respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă trebuie tratată cu maximă responsabilitate. Facem apel către angajatori să acorde o atenție reală condițiilor în care își desfășoară activitatea lucrătorii, pentru că ignorarea obligațiilor legale poate avea consecințe grave atât asupra sănătății și siguranței personalului, cât și asupra activității societăților”, a transmis Marius Lixandru – inspector șef ITM Dâmbovița.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite