Connect with us

ACTUALITATE

INEDIT ÎN DÂMBOVIȚA. Aleea tematică de la „Stejarul de 1000 de ani”, creație a silvicultorilor de la Ocolul Sturzeni

Publicat

pe

Ne-am propus de multe ori să revenim la Ocolul Silvic Sturzeni. Nu am mai fost pe acolo de ani buni, luați de valurile problemelor neprevăzute ale societății cu care, de altfel, ne confruntăm de vreo 30 de ani. Am tot scos acest obiectiv din ruta noastră de documentare jurnalistică.

Zilele trecute, am reușit în sfârșit să ajungem la Ocolul Silvic Sturzeni. Și, cum de altfel intuiam, nu ne-a părut rău! Aici, în ciuda dificultăților de zi cu zi, cauzate de legislația alambicată, de alte norme și măsuri care, de multe ori, împiedică silvicultorul să își facă datoria așa cum trebuie, să gestioneze ca la carte fondul forestier, activitatea era una frenetică, cu optimismul acela temperat care îi caracterizează pe profesioniștii din acest domeniu. Slujitorii aurului verde, așa cum îmi place mie să îi denumesc pe silvicultori, erau la datorie, efectuau lucrările specifice, de sezon. Supravegherea și paza suprafețelor de pădure proprietate de stat sau privată, conform contractelor încheiate, lucru în parchetele de exploatare, activități de curățire a fodului forestier. Totodată, angajații Ocolului, prin componentele de distribuție existente, erau atenți și la nevoile de lemn de foc ale populației. Doar suntem în plină iarnă și, în mediul rural, încălzirea locuințelor, în cea mai mare parte, se efectuează cu lemn.

Și lucrurile nu se opresc aici. La Ocolul Silvic Sturzeni, am găsit și elemente de tip superlativ, activități menite să apropie omul de pădure, să îl determine să o iubească și să o cunoască mai mult, să înțeleagă că fondul forestier înseamnă recreere, liniște, reconfortare, sănătate, comuniune cu natura și respect. Șeful Ocolului Silvic Sturzeni, inginerul Adrian Bâlcan, este un îndrăgostit de meseria lui. Ceea ce întreprinde în cadrul acestei subunități subordonate Direcției Silvice Dâmbovița, o face cu profesionalism, pasiune și har. Împreună cu colegii săi, inginerul Adrian Bâlcan a creat în mijlocul codrilor adevărate epicentre ale cunoașterii, cărți vii ale pădurii, locuri unde copiii și tinerii în special, ba chiar și cei care nu cunosc în amănunt tainele silviculturii, pot afla lucruri interesante despre floră și faună, despre speciile de arbori, arbuști și plante care cresc și se dezvoltă în anumite areale.

Pe lângă elementele cu puternică nuanță educativă, există și acel ambient special pentru a te simți bine, conectarea aceea nevăzută de suflul pădurii. Alei, băncuțe, unda aceea de civilizație care, așa cum spunea șeful Ocolului Silvic Sturzeni, îi determină, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe cei care aleg pădurea ca loc de recreere, de petrecere a timpului liber, să o respecte. Așa a apărut, ca element de unicat „traseul tematic” din perimetrul „Stejarului de 1000 de ani”, monument al naturii arhicunoscut de dâmbovițeni și nu doar de ei, care se află în pădurea din zona Tătărani- Gheboieni. Ajungi la falnicul arbore, martor statornic al istoriei, pornind din DN 72, Târgoviște-Câmpulung, din satul Gheboieni, cale de circa 4-5 km pe un drum forestier care, prin grija reprezentanților Ocolul Silvic Sturzeni, se prezintă foarte bine.

Ideea pusă în practică de șeful Ocolului Silvic Sturzeni, Adrian Bîlcan, așa cum am precizat, a avut ca principal obiectiv stimularea dragostei față de pădure, educația forestieră a copiilor și tinerilor. Aleea tematică este, de fapt, un traseu realizat în jurul „Stejarului de 1000 de ani”, care, în momentul de față, pentru a fi protejat mai bine, a fost înconjurat cu un sistem de lanțuri ce creează totodată și o estetică locului, un plus de civilizație. Cei care ajung în acea zonă, datorită panourilor și a altor lucrări cu caracter informativ și de educare, pot afla amănunte interesante despre speciile de arbori, cum le este determinată vârsta, primesc indicii prețioase despre păsările și animalele care trăiesc în acel habitat și multe alte informații de natură silvică.

Reclama
Andu Bâlcan - șeful Ocolului Silvic Sturzeni

Andu Bâlcan – șeful Ocolului Silvic Sturzeni

„Traseul tematic l-am amenajat sub forma unui cerc realizat în jurul „Stejarului de 1000 de ani”. În acest perimetru minunat, vin copiii de la diferite școli cu ocazia derulării programelor educative „Săptămâna verde” și „Școala altfel”, sau cu prilejul altor activități care au la bază cunoașterea și dragostea de pădure. Avem parteneriate încheiate cu mai multe unități școlare din zonă. Este unul dintre primele astfel de trasee ecologice din județ”, ne-a precizat inginerul Andu Bâlcan – șeful Ocolului Silvic Sturzeni.

Așadar, perimetrul „Stejarului de 1000 de ani”, prin grija silvicultorilor de la Ocolul Sturzeni, a devenit nu numai un loc de petrecerea a timpului liber, de hrănire a curiozității, ci și o oază de cunoaștere, de stimulare a dragostei și a respectului față de pădure.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Dumnezeu să-l odihnească! A decedat președintele Camerei de Comerț și Industrie Prahova

Publicat

pe

Camera de Comerț Dâmbovița își exprimă profunda tristețe la aflarea veștii trecerii în neființă a domnului Aurelian Gogulescu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Prahova.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit, împărtășind durerea și tristețea lor în aceste clipe de grea încercare.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

Mihai Istrate, consultant accesare fonduri nerambursabile: Fermierii români ar trebui sprijiniți, tratați și apreciați ca cei din Vest!

Publicat

pe

Agricultura românească nu a intrat încă în colaps, dar nici bine nu îi este. Dacă situația este încă una stabilă se datorează fermierilor, consultanților, care nu și-au pierdut optimismul, încrederea și dăruirea față de acest sector economic care ne ține, tuturor până la urmă, existența la un nivel de plutire. Dar asta nu înseamnă că nu sunt probleme, că nu există o luptă pentru a rezista pe o piață europeană liberă, dar care nu este deloc favorabilă agricultorului român. Și asta o spune un specialist, un expert, consultantul în proiecte europene Mihai Istrate.

În activitatea desfășurată până acum, Mihai Istrate a avut posibilitatea să analizeze, să facă comparație între toate etapele socio-politice și economice pe care le-a traversat România din 1990 încoace. Mai multă incertitudine ca acum se pare că nu a existat niciodată. Noroc cu perseverența agricultorilor, cu dorința lor de a nu abandona domeniul, de a căuta continuu metode de supraviețuire! Un rol important în tot acest angrenaj gripat de politicile confuze îl au consultanții agricoli, cei care urmăresc programele, îi informează pe fermieri, îi ajută în toate demersurile necesare, de la faza de elaborare a unui proiect cu finanțare europeană și până la implementare. Fondurile europene nerambursabile au fost o mană cerească pentru agricultorii români, chiar dacă sistemul birocratic este unul mult mai stufos decât în țările din Vest, iar finanțările sunt inferioare.

Ne-a spus Mihai Istrate că România nu duce lipsă de specialiști în agricultură, de profesioniști în domeniu, dar, din păcate, sistemul de finanțare, de sprijin al sectorului agricol, nu funcționează așa cum trebuie. Vina o poartă decidentul politic, deciziile care nu vin la timp. De pildă, acum, de mai bine de trei luni, România este condusă de un guvern interimar, de un premier demis prin moțiune de cenzură. Situația în care ne bălăcim are repercusiuni în toate domeniile economice, inclusiv agricultura este afectată. Anul acesta, cultivatorii de cartofi nu și-au primit subvențiile. La APIA încă mai sunt restanțe pentru anul 2025. Guvernul provizoriu nu poate lua hotărâri, nu poate emite ordonanțe. Țara nu este condusă deplin, constituțional.

„Ce vină au fermierii că lui Ilie Bolojan îi place puterea? Avem un an agricol bogat, oamenii muncesc, sunt gospodari, și-au făcut treaba, dar statul român nu îi ajută cu nimic. În momentul acesta, avem un ministru interimar la Agricultură, viceprim-ministrul Tánczos Barna, nu este băiat rău, dar nu are pârghiile necesare, că pixul este la Bolojan. Banii sunt la Bolojan. Orice decizie trebuie să treacă pe la Bolojan. Și Bolojan știe doar să taie! Și dacă are niște bănuți îi dă unde vrea el. Anul este bogat, dar nu o s-o ducem mai bine. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem într-o piață liberă, dar noi avem neșansa să concurăm cu agricultori din alte state, care au alte condiții, primesc alte subvenții, există alte modalități de finanțare a fermierilor”, ne-a precizat Mihai Istrate.

Ne-a mai mărturisit consultantul în proiecte europene că sunt agricultori români care, pentru a supraviețui, aduc din Ungaria și Polonia fructe la prețuri mult mai mici ca la noi, fiindcă acolo s-au acordat subvenții, fermierii sunt sprijiniți, și le vând la poartă, ca și cum ar fi autohtone.

Reclama

„Pe lângă faptul că fermierii din celelalte state primesc subvenții mai mari, au un sistem de subvenționare despre care eu vorbesc de vreo doi ani că trebuie aplicat și la noi. Subvenția este necesar să fie acordată la produsul finit, nu la suprafața de teren. Noi dăm bani și celui care nu cultivă. Sunt proprietari de terenuri care iau subvenții milioane de euro și nu mișcă un pai. Nu știu ce este aia sapă. Sunt doar proprietari de terenuri”, a spus Mihai Istrate.

Mai dă de înțeles expertul agricol că nimeni nu ar avea interes ca țăranul român să se dezvolte. Este bine să fie ținut jos.

„Românul nu mai pune nici varză la murat, cum era tradiția, o cumpără acum de la supermarket. Vine din afară! Pe agricultorii noștri ii omorâm cu reguli și condiții. Le trimitem controale, le dăm amenzi și le luam piuitul. Subvenția la produs trebuie aplicată. Trebuie să le dăm subvenții fermierilor, dacă vrem să reziste. Suntem într-o piață liberă, este normal așa, dar ca să putem concura cu cei de afară trebuie să beneficiem de aceleași condiții. Nu mai există în nicio țară europeană o situație ca la noi. Am ajuns ca nouă, românilor, să ne convină să aducem mere din Ungaria și Polonia și să le vindem la noi. Este strigător la cer! Și agricultorii din Vest muncesc, trudesc, dar sunt sprijiniți așa cum trebuie”, a mai adăugat Mihai Istrate.

Ne-a vorbit consultantul în proiecte cu fonduri europene nerambursabile că, de vreo doi ani, agricultorii așteaptă să apară în domeniu măsuri favorabile, programe care să le permită dezvoltarea exploatațiilor agricole, achiziționarea de utilaje performante. Abia acum au ieșit două măsuri. Una destinată fermierilor mici. Se acordă 50.000 de euro. Prin AFIR se asigură 85% din sumă, iar partea de cofinanțare a beneficiarului de proiect este de 15%. Fondurile au ca destinație achiziționarea de utilaje agricole. Fermierii legumicoli au posibilitatea să își procure și linii de ambalare a produselor. Din păcate, ne-a precizat Mihai Istrate, suma alocată pentru această măsură este de doar 18 milioane de euro. Banii vor ajunge pentru finanțarea a 360 de fermieri din România. Cei mai favorizați sunt fermierii din zona montană și proprietarii de exploatații. Dâmbovița este undeva mai jos în acest clasament pentru acordarea finanțării pe acest program. Fermierii de la Runcu, Bărbulețu, Văleni, Moroeni au șanse mai mari la această măsură. Pot accesa fonduri și fermele zootehnice, dar cu condiția deținerii în exploatație doar a raselor autohtone.

Ne-a mai informat consultantul agricol Mihai Istrate că cea de-a doua măsură se adresează tinerilor fermieri. Aceștia pot primi până la 200 de mii de euro în vederea achiziționării de tractoare și utilaje agricole performante. Măsura se adresează fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani. Cofinanțarea este de 35% pentru agricultorii cu vârste cuprinse între 41-45 de ani. Pentru ceilalți este de 20%. În acest program, pot intra circa 1.000 de ferme agricole din România. Ne-a spus Mihai Istrate că, în ceea ce privește județul Dâmbovița, are lista pregătită. Sunt aproximativ 100 de fermieri care au șanse să obțină fonduri europene nerambursabile pe aceasta măsură.

Reclama

„Fermierii sunt prietenii și colaboratorii mei. Eu mă implic pentru a le rezolva toate problemele ce țin de domeniul agricol, elaborarea de proiecte, obținerea de finanțări. Îi ajut la tot ceea ce înseamnă proceduri. Noroc că acum lucrăm on-line, măcar atât s-a făcut în țara asta. S-au mai simplificat lucrurile. Când vin oameni la mine, discutăm sincer, pe date, pe cifre, pe situația reală. Eu nu îi dau fermierului speranțele pe care nu le are. Îi spun clar cum stau lucrurile. Nici măcar nu îl pun la cheltuială. Consultanța pe care le-o ofer este gratis. Stau de vorbă cu ei ore în șir. Le explic, îi sfătuiesc despre toți pașii care trebuie urmați”, ne-a mai precizat expertul în accesarea de fonduri europene Mihai Istrate.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite