Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României, unul dintre cei mai prolifici diplomați pe care îi are România, s-a aflat zilele acestea la Strasbourg, unde a participat la prima sesiune plenară pe 2025 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Lucrările au debutat, după cum a precizat senatorul român, cu clasica reuniune a Gupului politic european din care fac parte social-democrații, socialiștii, democrații și verzii (SOC).

„SOC este Grupul politic european numărul 1 la Consiliul Europei ca număr de deputați naționali afiliați, înaintea PPE. În același timp, am fost onorat să fiu confirmat și în 2025 ca membru al Biroului grupului politic, așa cum a fost cazul în ultimii 4-5 ani”, a precizat Titus Corlățean.

A mai spus președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României că se anunță o sesiune de iarnă a APCE extrem de interesantă și provocatoare.

„Eu am de trecut prin Comisia juridică proiectul de raport și de Rezoluție pe tema aderării UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, proces istoric care este discutat / promovat de mai bine de 4 decenii și care se apropie, sperăm, de o istorică finalizare”, a mai spus senatorul Titus Corlățean.

Comisia afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei l-a desemnat, prin vot, pe Titus Corlățean ca reprezentant al Consiliului pentru alegeri democratice.

„Desemnarea s-a făcut cu un vot majoritar (20-3), într-o competiție cu un cunoscut parlamentar german din Bundestag, care a simțit nevoia să intre în această competiție. Nici o supărare, doar că și acum, ca român, am demonstrat că se poate și că și sprijinul reunit al SOC și PPE în favoarea unui parlamentar din România a marcat diferența.

Participarea la instituția europeană menționată a devenit extrem de importantă în ultima perioadă, iar activitatea sa va trebui să dea răspuns și să găsească soluții legislative, bune practici corecte într-o societate europeană tot mai plină de provocări (ne)democratice și un necesar echilibru între, pe de o parte, necesitatea de a garanta dreptul fundamental la vot al cetățeanului și, pe de altă parte, necesitatea de a proteja integritatea proceselor electorale împotriva ingerințelor externe, utilizării abuzive a inteligenței artificiale inclusiv în mediul virtual. Altfel spus, mai pe românește, are și manipularea limitele ei în democrațiile europene”, a adăugat senatorul român.

Urmărește Incomod Media și pe Google News