Blocul Național Sindical (BNS) a participat, astăzi – 13 februarie 2025, la o reuniune solicitată de reprezentanții Comisiei Europene, având ca temă principală de discuție implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. La discuții au luat parte și reprezentanți ai altor confederații sindicale și organizații patronale reprezentative din România – se precizează într-un comunicat transmis către mass-media.

Cu acest prilej, BNS a pus la dispoziția celor prezenți o analiză detaliată privind stadiul implementării PNRR, în care a subliniat o serie de probleme critice cu care se confruntă acest program, de la faptul că a fost conceput cu erori majore până la împărțirea discreționară a fondurilor pentru investiții, centrate pe județele în care interesul politic al liderilor momentului era maxim.

„Implementarea PNRR rămâne întârziată, iar multe reforme și investiții riscă să nu fie finalizate până în 2026 fiind cazul multor state membre. La nivelul UE, doar 47% din fondurile disponibile au fost decontate până la finalul anului 2024. Problemele transversale cu care se confruntă Mecanismul de Redresare și Reziliență sunt relevante și pentru România însă nu pot fi imputate în mod exclusiv țării noastre, respectiv birocrația excesivă, capacitatea administrativă redusă, lipsa unei coordonări eficiente și a unor mecanisme clare de evaluare respectiv o serie de probleme legate de eficiența investițiilor realizate în special în zona tranziției verzi și conformității climatice”, se precizează în comunicatul transmis către mass-media.

Blocul Național Sindical apreciază situația PNRR în România ca fiind una critică, afirmație bază pe următoarele elemente:
– Întârzieri semnificative în implementare pe fondul unor ghiduri ale solicitantului stufoase, care implică multă birocrație. Întârzierile au un caracter transversal fiind specifice atât lansării de ghiduri ale solicitantului cât și evaluărilor sau contractărilor. Există call-uri care au finalizat etapa de evaluare iar contractele nu sunt semnate deși au trecut 7 luni de la data finalizării evaluării (ex. call-ul dedicat IMM-urilor). De asemenea, există întârzieri de peste un an în lansările de proiecte în condițiile în care mai avem 2 ani până la finalizarea PNRR. Întârzierile fiind relevate inclusiv de lipsa de corelare între planificarea cererilor de plată și procesul de implementare, România fiind astăzi abia la cererea 3 de plată, aceasta fiind suspendată;
– Fragmentarea finanțării reprezintă un proces care generează o influență negativă asupra efectului multiplicator și impactului PNRR, fiind cazul finanțărilor care vizează mediul privat. PNRR este mai degrabă o piață pentru furnizorii de servicii de consultanță și nu o soluție pentru beneficiari, afirmația bazându-se pe un proces de depunere de proiecte extrem de greoi și condiționat de reguli artificiale care îngreunează procesul de absorbție;
– Întârzieri semnificative în ceea ce privește plățile și sistemul de decontare iar lipsa transparenței în raportarea beneficiarilor și în utilizarea fondurilor afectează încrederea în mecanism;
– Lipsa unor clauze minime cu caracter social la nivelul ghidurilor solicitantului în ciuda faptului că investițiile publice și implicit banul public nu trebuie să crească sau să contribuie la consolidarea inegalităților. România viciază astfel capabilitățile investițiilor publice afectând negativ inclusiv obiectivele asumate la nivelul PNRR;
– Reformele realizate la nivelul PNRR și recunoscute de Comisia Europeană manifestă o sinergie discutabilă cu valorile europene exemplificând aici reforma sistemului de pensii sau cea care vizează salariul minim;
– Există o lipsă de comunicare majoră generală din partea autorităților. Exemplificăm aici faptul că nu există raportări publice regulate, dezbateri transparente privind stadiul implementării, jaloane nerealizate, blocaje, soluții și riscuri sau faptul că reuniunile de comitet de monitorizare PNRR nu a mai fost realizate de peste un an. Un alt exemplu este Banca de Investiții și Dezvoltare care nu este încă operațională însă exemplele pot continua;
– Proces de implementare aferent PNRR impredictibil în condițiile în care statul ia decizii și măsuri fără consultare referindu-ne aici la renunțarea la împrumuturi sau la anumite jaloane ori acest lucru contravine inclusiv responsabilităților comitetului de monitorizare.

În acest context, Blocul Național Sindical a propus o serie de soluții pentru deblocarea situației:

• Prelungirea PNRR și corelarea lui cu perioada de programare 2021 – 2027 inclusiv prin atașarea regulii N+2;
• Extinderea perioadei de implementare a proiectelor aflate în implementare în condițiile în care nu există posibilitatea fazării proiectelor;
• Abordarea unui mecanism de transfer de cheltuieli dinspre PNRR către Cadrul Financiar Multianual pe fondul existenței unui risc de dezangajare considerabil;
• Creșterea transparenței și predictibilității procesului de implementare aferent PNRR;
• Aplicarea regulilor asumate cu privire la comitetul de monitorizare și consolidarea acestuia;
• Îmbunătățirea mecanismelor de audit și control.

„Blocul Național Sindical atrage atenția asupra nevoii urgente de remediere a acestor deficiențe și solicită un dialog social autentic, care să permită ajustarea direcțiilor strategice ale PNRR și o implementare mai eficientă a reformelor asumate”, se mai arată în comunicatul transmis către mass-media.

Urmărește Incomod Media și pe Google News