Blocul Național Sindical (BNS) organizează miercuri, 12 noiembrie 2025, începând cu ora 10.00, un miting de protest în Piața Victoriei din București, urmat de un marș până la Piața Constituției, cu opriri simbolice în fața principalelor instituții responsabile pentru politicile economice și sociale ale țării:

– Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
– Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,
– Ministerul Afacerilor Interne,
– Ministerul Sănătății,
– Ministerul Energiei,
– Ministerul Justiției,
– Ministerul Finanțelor
– Ministerul Mediului.

Protestul are loc în fața unui context economic și social tot mai apăsător pentru salariații din România – se precizează într-un comunicat de presă transmis către mass-media.

„Sub sloganul „Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!”, BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare și pentru îmbunătățirea vieții lucrătorilor!

Este momentul să reacționăm uniți împotriva scăderii puterii de cumpărare și a politicilor anti-salariați promovate de guvernanți. Lucrătorii sunt din nou sacrificații de serviciu — deși muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populației a devenit politică de stat”.

Revendicările principale ale protestului:

1. Stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflația și protejarea veniturilor lucrătorilor;

Liberalizarea prețului la energie, precum și creșterea TVA au condus la o rată anuală a inflației de 9,9% până in prezent, mai ridicată decât inflația din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea prețurilor a fost de 46,2%.

BNS solicită măsuri țintite pe reducerea inflației și totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populației.

2. Creșterea salariului minim pe economie;

În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 (majorări de taxe și un nou șoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea prețului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane).

Înghețarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaționiste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.

BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în concordanță cu evoluția productivității muncii. De asemenea, BNS solicită: reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați – 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificați – 4×757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488 lei.

3. Negocieri colective reale și extinse;

Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariații nu au nicio protecție în fața inflației și a abuzurilor angajatorilor.

BNS cere aplicarea și extinderea negocierilor colective la nivel de sector și respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS cere eliminarea restricțiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituțiilor publice, al regiilor autonome și la companiile unde statul este acționar, precum și a tuturor dispozițiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare.

4. Stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea inițiativelor de reorganizare; Introducerea unor criterii clare și transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.

Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizațiile sindicale din instituțiile respective și care să aibă ca valori: competența și pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea și profesionalismul lor. Spunem un ,,NU” răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public.

5. Reducerea fiscalității pe muncă și stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite și contribuții. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală și accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală.

BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

6. Un program amplu de investiții publice care să folosească eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură și industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură. Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiții în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală etc.).

Urmărește Incomod Media și pe Google News