Are dreptate și fostul președinte Traian Băsescu. De ce trebuie să suporte tot poporul jaful și iresponsabilitatea celor care au guvernat țara în 2023-2024? Unde au dispărut Nicolae Ciucă, soldatul în slujba țării care a stat luni de zile cocoțat pe panouri de milioane de euro pe toate drumurile României, cică să promoveze o caricatură de carte? Parcă l-am văzut pe la Automecanică Moreni, la o întâlnire pe teme militare. Parcă nu era din filmul acela, dar nici nu părea să fie deranjat de ceva. Era undeva pe la fund, dar comod, destins. Celălalt premier, Marcel Ciolacu, s-a retras la cârnații de Pleșcoi și covrigeii de Buzău. Șef de județ. Este bine și acasă. Liniștit, nederanjat de nimeni. Ceva de genul, misiune îndeplinită!

Acum îl avem pe neica Bolojan, de la Oradea. Ne-o trage din toate pozițiile. Nici nu avem cum să mai facem față la atâtea taxe, impozite, măriri de accize, prețuri la tot ce este indispensabil vieții de zi cu zi. Și, totuși, există răbdare! Dovada: încă ne așezăm, spășiți, umili, la cozi în fața ghișeelor pentru a plăti dijmele bolojănene! Suntem un popor ordonat. Ne achităm de obligații fără să crâcnim!

Lucrurile în plan internațional se precipită, tensiuni aproape pe toate meridianele lumii. Parcă se repetă, evident la parametrii contemporanității, cum spun istoricii, cele întâmplate în perioada dintre cele două războaie mondiale, când se cristalizau alte sfere de influență și interes. Statele Unite au intrat în Venezuela și l-au răpit din pat pe șeful acestui stat. Acum, Trump amenință cu anexarea Groenlandei, că va face ordine în Iran, Columbia, Cuba… Rusia, de aproape patru ani, continuă ofensiva în Ucraina. China stă cu ochii pe Taiwan. Dinspre Coreea de Nord, deocamdată, nu se aude nimic. Europa este într-o fierbere continuă. Debusolată și anemiată din punct de vedere economic. Politic, complet tulbure. La noi, lucrurile nu stau deloc bine. Austeritatea impusă de actualul guvern de coaliție ne macină încet, dar sigur. Deocamdată, românul, fire răbdătoare, stă în picioare. Până când?

Ce ar fi ca, pe acest fond al confuziei totale, ca un vaccin al entuziasmului sincer sau orb, să vezi că se va agita și mai mult ideea unirii Basarabiei cu România? Deja sunt semnale. Se intensifică promovarea acestui demers istoric. Și, de ce să nu se întâmple în epoca lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan? S-ar scoate cu asta. Acum, când planeta este ocupată cu altele, iar ordinii mondiale pare că i s-a dat un reset, se prea poate înfăptui Unirea Moldovei cu România. Atenție la declarația președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu! A spus, deschis, că, în cazul organizării unui referendum pe această temă, ar vota pentru unire. Un semnal limpede. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile.

Urmărește Incomod Media și pe Google News