Fostul deputat PSD de Dâmbovița Radu Popa demontează teoria vicepremierului ONG-ist Oana Gheorghiu care insistă cu tezele sale privind reforma companiilor care au mai rămas în portofoliul nesigur al statului român. Spune Radu Popa că listarea este un instrument de consolidare, nu un instrument de salvare.

„E un tip specific de eroare intelectuală care nu este minciună și nu este ignoranță, ci ceva mai subtil și, tocmai de aceea, mai periculos: confuzia dintre cauză și consecință. O întâlnim frecvent în discursul public românesc, mai ales atunci când o poveste adevărată este folosită pentru a demonstra o teză care nu decurge din ea. Povestea Hidroelectrica este adevărată. Datele sunt reale. Transformarea este spectaculoasă. Tocmai de aceea merită să fie înțeleasă corect, nu folosită ca parabolă pentru o concluzie pe care faptele nu o susțin.

Să reconstruim cronologia, care este singura metodă onestă de analiză cauzală. Hidroelectrica intră în insolvență în 2012. Tribunalul București numește un administrator judiciar. Acesta face exact ceea ce statul nu avusese curajul să facă ani de zile: reziliază contractele cu intermediarii privați — cei care cumpărau energie la prețuri preferențiale și o revindeau pe piață la prețul pieței, extragând valoarea din companie cu fiecare kilowatt-oră. Procedura de insolvență închide această hemoragie. Compania iese din insolvență în iulie 2013 și devine profitabilă. Nu în 2023. În 2013!

Între 2014 și 2022, sunt nouă ani consecutivi, Hidroelectrica înregistrează profituri substanțiale și plătește dividende statului român. Dividendul din 2022, invocat în textul de referință al dnei Gheorghiu ca termen de comparație pre-listare, este de 3,06 miliarde de lei. Acesta este un fapt remarcabil, dar este un fapt din perioada anterioară listării. Profitabilitatea nu a așteptat bursa. Listarea la BVB are loc în iulie 2023.

Confuzia pe care o propune narațiunea doamnei Gheorghiu este aceasta, pune în același cadru imaginea din 2011, profit de 6,4 milioane lei, companie prădată, și imaginea din 2023, profit de 6,4 miliarde lei, apoi introduce listarea ca variabilă explicativă. Dar variabila explicativă reală este procedura de insolvență din 2012-2013, nu evenimentul bursier din 2023. Între cele două imagini se află un deceniu de profitabilitate pre-listare pe care narațiunea îl elimină din cadru!

Această distincție nu este tehnică. Este politică în sensul cel mai serios al cuvântului, pentru că din ea decurg concluzii diferite de politică publică. Dacă listarea a salvat Hidroelectrica, atunci listarea este instrumentul universal de reformă și îl aplicăm tuturor companiilor de stat. Dacă insolvența a salvat-o, atunci instrumentul este restructurarea judiciară și managerială profundă iar listarea este utilă, dar secundară și aplicabilă doar companiilor deja viabile.

CFR Călători nu are active excepționale care să atragă investitori instituționali. Are obligații de serviciu public, deficit structural și dependență cronică de subvenție.

TAROM nu poate lista la bursă o flotă îmbătrânită și rute nerentabile fără a restructura mai întâi ceea ce listează.

Metrorex operează cu tarife reglementate politic, fără autonomie comercială. Mecanismul care a funcționat la Hidroelectrica presupune o condiție pe care aceste companii nu o îndeplinesc: valoare de piață reală, anterioară listării!

A confunda cauza cu consecința este o eroare de logică. A construi o politică publică pe această confuzie este o eroare de guvernare. Iar a prezenta această confuzie ca evidență, cu cifre reale și ton convingător, este exact tipul de discurs care face cel mai mult rău dezbaterii publice, nu prin ce falsifică, ci prin ce omite”, este concluzia trasă de social-democratul Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News