Dâmboviţa
Comunitatea din Răcari, împreună în rugăciune de hramul Bisericii Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Zeci de drept credincioși s-au adunat astăzi, 23 aprilie 2026, într-o atmosferă de rugăciune, liniște și pace sufletească, la Biserica Parohiei Răcari care poartă Hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de preoții din Parohia Răcari și cei din așezările învecinate.
După cum a precizat primarul orașului Răcari – Marius Caravețeanu, prezent la slujba de Sfântul Gheorghe, „acolo unde suntem împreună în rugăciune, Dumnezeu este prezent în mijlocul nostru”. Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Răcari dăinuie de aproape 100 de ani, ridicată și întreținută vie, puternică, prin credința, dăruirea și jertfa generațiilor de credincioși ai comunității.
„În 1919, preotul Mihail Popescu lansează prima subscripție publică pentru ridicarea unui nou lăcaș de cult. La 20 august 1925, se pune piatra de temelie, după vechi rânduieli bisericești. Construcția, realizată integral din beton armat, după proiectul arhitectului Spiridon Cegăneanu, a început pe locul dăruit de binefăcătorul Iorgu Dumitrescu.
Între anii 1925–1968, timp de 43 de ani, prin osteneala mai multor generații de preoți, a comitetelor parohiale și a enoriașilor, biserica prinde formă și viață. Picturile în tehnică frescă sunt realizate de pictorul Iosif Keber, iar sculptura catapetesmei iese din Atelierele Patriarhiei Române. La 2 octombrie 1968, Patriarhul Justinian sfințește biserica, într-o slujbă de târnosire de neuitat, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
În anul 2005, prin decizia Arhiepiscopiei Târgoviștei, se înființează Parohia Răcari I, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, păstorită de atunci de Pr. Paroh Tudorache Ion”, ne-a informat primarul Marius Caravețeanu.
Biserica a fost construită în stil bizantin, în formă de cruce cu 7 turle având înălțimea de 46 m, iar lungimea de 36 m. Acest lăcaș de închinăciune reprezintă o adevărată cetate a credinței din inima orașului Răcari.
Un crâmpei de istorie din Ghimpați, Răcari, a fost însuflețit, redat prezentului. Este vorba de legendara „Fântână a Fetii” despre a cărei existență se pomenește în cronicile de acum câteva sute de ani. După cum a precizat Marius Caravețeanu, primarul orașului Răcari, cel care s-a preocupat să rostuiască izvorul, satul Ghimpați este menționat în documentele de pe vremea domnitorului Alexandru al IV-lea Iliaș. La fel este pomenită și fântâna.
„După aproape patru secole, „Fântâna Fetii” continuă să păstreze vie legătura dintre trecut și prezent, fiind un simbol al istoriei și al continuității acestei comunități”, a spus Marius Caravețeanu.
Întregul perimetru în care se află „Fântâna Fetii” a fost reamenajat. Parcarea din zonă a fost pietruită, accesul până la fântână se realizează pe scări. Au fost schimbate tuburile fântânii și montat un capac de protecție, iar puțul, așa cum se obișnuiește, a fost sleit și igienizat.
Toți cei care vor să petreacă câteva ore în liniște, să guste din apa proaspătă și să rezoneze cu istoria pot alege „Fântâna Fetii” de la Ghimpați.
Dâmboviţa
Senator Ciprian Iacob: Fondurile alocate prin Programul SAFE trebuie să sprijine industria de apărare românească
Senatorul AUR Ciprian Iacob a fost prezent, în calitate de membru al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, la Complexul ROMAERO din Capitală, la „Black Sea Defense & Aerospace” (BSDA), considerată a fi cea mai mare expoziție internațională de apărare, securitate și aviație din regiunea Mării Negre și Europa de Sud-Est.
Parlamentarul Ciprian Iacob a susținut și aici, în discuțiile purtate după ce a vizitat standurile expoziționale și tehnica de luptă etalată de firme de prestigiu în domeniul militar, că banii alocați prin Programul SAFE trebuie să intre în economia României, să sprijine industria de apărare națională, nu să intre în visteriile altor state, precum Germania sau Franța.
„Programul SAFE a fost creat pentru apărarea Europei, dar, în egală măsură, pentru susținerea economiilor naționale. Tocmai de aceea, România trebuie să folosească această oportunitate pentru propria industrie, pentru propriile capacități de producție și pentru propria dezvoltare economică.
România poate produce. Poate produce în Dâmbovița, la Moreni, Petrești, Dragomirești, Mija, și în alte zone ale țării. Avem nevoie de o economie circulară a României, în care banii investiți prin programe europene să rămână aici, să susțină fabricile românești, locurile de muncă românești și capacitatea României de a conta cu adevărat în industria de apărare europeană”, a transmis senatorul AUR Dâmboviţa Ciprian Constantin Iacob.
Dâmboviţaacum 13 oreBărbatul dispărut din Malu cu Flori a fost găsit mort într-o fântână de lângă casă
- ACTUALITATEacum 3 zile
Află aici cine concertează la Târgoviște de „Zilele Județului Dâmbovița” 2026!
- ACTUALITATEacum 3 zile
Ministrul Sănătății a anunțat ce nereguli au fost găsite la restaurantul din Gemenea, unde 41 de persoane au acuzat toxiinefecție alimentară
- ACTUALITATEacum 3 zile
DSVSA Dâmbovița evaluează toate alimentele servite nuntașilor care au ajuns la spital cu probleme digestive
- ADMINISTRAŢIEacum 4 zile
Comuna Cândești, speranțe, destule probleme și neajunsuri, dar se înaintează pe drumul cel bun!
- ADMINISTRAŢIEacum 7 zile
Pucheni, între tradiție, pitoresc și modernitate
- ADMINISTRAŢIEacum 11 ore
Valeni-Dâmbovița, o comună unde tradiția se completează plăcut cu modernul
- ACTUALITATEacum 6 zile
Urs la plimbare prin centrul satului Siliștea (Dâmbovița). VIDEO
