Connect with us

ACTUALITATE

Radu Popa, despre cum funcționează descurajarea în presă fără cenzură formală…

Publicat

pe

Radu Popa, fost deputat, fost jurnalist (foto arhivă)

Fapt fără precedent în România! Jurnalistul Victor Ciutacu a pierdut, în primă instanță, procesul pe care i l-a deschis Asociația „Dăruiește Viață” și cele două doamne fondatoare, respectiv Oana Gheorghiu – actualul vicepremier al României și Carmen Uscatu. Spune Victor Ciutacu că, în conformitate cu decizia magistraților judecători de la Tribunalul București, ar trebui să plătească, în solidar cu România TV, asta în condițiile în care sentința rămâne definitivă, 500.000 de lei respectivei organizații non-guvernamentale și câte 250.000 de mii de lei celor două fondatoare, adică peste 200.000 de euro!

Păi, zici să mai faci jurnalism în România! Vorbesc de ziariști, nu de pirații care navighează pe apele tulburi ale rețelelor de socializare! Să te mai complici cu investigații, cu scos la lumină afaceri necurate și alte mânării? Să lucrezi deontologic! Nu. Mai bine stai în banca ta. Te ocupi de floricele. Jurnalismul de investigație nu se mai poate practica în țărișoara noastră decât dacă ai un spate puternic, dacă ești parte dintr-un trust cu finanțe, dispus și care poate prelua o astfel de situație de criză, când subiecții anchetei tale, chiar dacă sunt vinovați, fiindcă li s-a stricat imaginea, le-ai alterat prestanța prin dezvăluirile tale, te târâsc prin tribunale și, cu avocați buni și cu un judecător care nu înghite breasla jurnaliștilor, te fac. Singur sau în doi-trei, cum se practică acum presa în România, și cu bani puțini, lași investigația la o parte dacă vrei să nu fii pus la zid, să nu ajungi muritor de foame, redus la tăcere.

Lucrul acesta îl înțeleg și politicienii. Dar nu toți. Doar cei care cunosc dedesubturile profesiunii și care au trudit în această breaslă mereu supusă unor riscuri enorme. Fostul deputat PSD Radu Popa este unul dintre politicienii care știu cu ce se mănâncă jurnalismul, câte riscuri implică dacă deranjezi și printre puținii care au luat poziție împotriva condamnării în primă instanță a jurnalistului Victor Ciutacu.

Victor Ciutacu – jurnalist

„Am citit și eu ceea ce i s-a întâmplat lui Victor Ciutacu. Nu comentez fondul procesului, nu știu toate probele, nu am citit dosarul, nu am urmărit emisiunea. Și, sincer, nici nu contează pentru ce vreau să spun. Contează altceva.

Când o instanță română impută daune morale de 200.000 de euro unui jurnalist care a preluat și comentat o anchetă – indiferent cât de corectă sau incorectă ar fi acea anchetă – trimite un semnal foarte clar către breaslă: anchetele sunt scumpe. Nu ilegal de scumpe. Legal de scumpe. Ceea ce e, în anumite privințe, mai grav.

Nimeni nu te oprește să scrii. Nimeni nu-ți confiscă redacția. Nimeni nu te arestează la miezul nopții. Te lasă să lucrezi. Și după aceea, printr-o sentință pronunțată în secret pe 30 aprilie și comunicată în siajul Zilei Libertății Presei – subtilitățile puterii – te informează că libertatea ta valorează sute de mii de euro daune morale, plus cheltuieli de judecată! Mesajul e simplu și eficient: data viitoare, cântărește bine”, a scris Radu Popa pe pagina sa de Facebook.

Fostul parlamentar recunoaște că jurnalismul adevărat, de investigație, nu se face doar cu oameni curajoși. Trebuie să ai în spate organizații media care să poată absorbi riscul financiar al unui eventual proces.

„Când riscul devine 200.000 de euro per dosar, cercul celor care își permit curajul se îngustează dramatic. Acesta nu e un editorial pro sau contra Victor Ciutacu. E o observație despre mecanică. Despre cum funcționează descurajarea fără cenzură formală. Despre cum o democrație poate arăta sănătoasă în statistici și bolnavă în practică.

Justiția nu a spus că ancheta e interzisă. A spus doar că e costisitoare. Ceea ce, în limbajul redacțiilor mici și al jurnaliștilor independenți, înseamnă același lucru.

E trist. E trist pentru că judecătorii nu văd nimic grav, în România, de vreo 10 ani și au ajuns să ceară sute de mii de euro de la un jurnalist”, a adăugat Radu Popa.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Nu rata! De Sfântul Ilie, petrecem la „Ziua comunei Pietrari”

Publicat

pe

Primăria și Consiliul Local Pietrari vă invită să participați, în data de 20 iulie, la spectacolul prilejuit de „Ziua comunei”. Ca și anul trecut, evenimentul este susținut de sponsori, nefiind cheltuiți bani din bugetul localității. Edilul Cornel Coman a făcut tot posibilul ca localnicii să se poată bucura de aceste momente de destindere.

Vor încânta publicul cu dansuri populare românești ansamblurile de copii „Mugurași de la Chindie”, „Florile din Tătărani”, „Cununa Brăneștiului” și „Florile Chindiei”, după care vor urca pe scenă artiștii Nicușor Iordan, Simona Dinescu, Lorin Stănescu, Cristina Dan, Yurie Țiple, Arsenie Țiple și Aisha Soare.

Sponsori principali: firmele CICOM – Fabrică de înghețată și AMIRAS – rețele și echipamente electrice. Evenimentul va începe la ora 16:00. Locație: terenul de fotbal din Pietrari.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

O nouă expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Artă din Târgoviște

Publicat

pe

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul vizitator să descopere o nouă expoziție permanentă în cadrul Muzeului de Artă.

După șase ani, de când o parte substanțială din expoziția permanentă a Muzeului de Artă situată la etajul acestuia se strângea, revine pe simeze secțiunea de artă românească modernă.

Actuala expoziție este structurată de cele patru săli de la etaj, exceptând Sala de Consiliu foarte decorată, cronologic atât cât ne-a permis spațiul restrâns, dar mai ales patrimoniul din colecția de artă. Astfel, în prima sală sunt reprezentate începuturile picturii de șevalet în arta românească (primitivi și pictori călători) și perioada academică (secolul al XIX-lea), iar în cea de-a doua sală modernismul în arta românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – 1900. Cea de-a treia sală expune artiștii care și-au legat viața și / sau opera de orașul Târgoviște din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea, în timp ce ultima sală continuă firul evolutiv al artei moderne și avangardei din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Astfel, vizitatorul continuă să observe parcursul artei în secolul al XIX-lea și apariția picturii de șevalet în arta românească cu începuturile marcate de portretistica anonimă a așa numiților pictori „primitivi”, a celor călători prin Țările Române (Josef August Schöefft) și a primelor generații de artiști formați în școlile superioare de arte nou înființate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Iași (1860) și București (1864) de primii pictori întorși de la studii în academiile renumite ale Europei și fondatori ai școlilor superioare de arte (Gheorghe Panaiteanu Bardasare și Gheorghe Năstăseanu – Iași; Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu – București).

Din prima generație de artiști școliți la București sub îndrumarea lui Aman și Tattarescu se numără pictorii Mihail Dan și Sava Henția. Cei doi împreună cu mai tânărul lor coleg, George Demetrescu Mirea, sunt reprezentanți ai artei de factură academică cu influențe variate. Tot reprezentant al academismului este considerat și artistul buzoian Ștefan Vasilescu, care s-a stabilit la Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Modernitatea în arta românească ajunge prin pictura lui Nicolae Grigorescu, care marchează viziunea și opera a numeroși artiști, unii care rămân în sfera sa de influență (Arthur Verona) și alții care se desprind și urmează un parcurs propriu (Gheorghe Petrașcu).

Continuând stilistic și, în același timp, omagiind artiștii care s-au oprit și creat în Târgoviște și pe meleagurile dâmbovițene, a treia sală expune lucrări cu tematică legată de vechea capitală valahă și împrejurimile sale. De aceea, pornim cu lucrări ale pictorului academic Ștefan Vasilescu realizate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primul deceniu al secolului al XX-lea, căruia se alătură pe simeze, într-o gamă stilistică variată, pictorii Bob Bulgaru, Aurel Vasilescu, Gheorghe Petrașcu, Stelian Panțu și Vasile Blendea.

Ultima parte a expoziției urmărește, cu lacunele impuse de patrimoniul prezent în colecții, expunerea lapidară a numeroaselor stiluri care se succed sau se întrepătrund în perioada interbelică și cea imediat următoare celei de-a doua conflagrații mondiale. Aici se regăsesc lucrări ale artiștilor Costin Petrescu, Sabin Popp, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Constantin Isachie, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Dimitrie Gheiață, Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Marius Bunescu, Marcel Iancu. Dintre doamnele artei românești sunt prezente o parte din artistele fondatoare ale Asociației Femeilor Pictore și Sculptore: Cecila Cuțescu-Storck, Olga Greceanu, Lucia Demetriade Bălăcescu, Micaela Eleutheriade.

Vă invităm să descoperiți operele marilor maeștri ai artei românești, precum și a elevilor acestora, în expoziția permanentă de la etajul Muzeului de Artă din Târgoviște.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite