Connect with us

POLITIC

Partidul Acțiunea Conservatoare propune un plan radical de reformare a statului român

Publicat

pe

Reprezentanții Partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) au participat, ieri – 21 iunie 2026, la primul congres național, desfășurat la Sala C.A. Rosetti din Palatul Parlamentului. La acest eveniment, au fost prezenți peste 700 de delegați, membri ai filialelor ACT din țară și din Diaspora, personalități politice din România și din Europa. Am urmărit lucrările conferinței pe rețelele de socializare și am fost plăcut surprins de ținuta distinsă a acestui congres, pornind de la vestimentația participanților, comportamentul de sală și discurs.

Lucrările au fost deschise cu intonarea Imnului de Stat și o rugăciune de binecuvântare. Următorul capitol al congresului a fost destinat formalităților statutare, respectiv constituirea Biroului Congresului, validarea mandatelor delegaților, constatarea cvorumului legal și aprobarea ordinii de zi. Participanții au votat noul statut al partidului, de acum unul de anvergură națională.

Statutul Partidului Acțiunea Conservatoare este adaptat profilului unei organizații politice mature, articulată în toate județele țării și în Diaspora românească. Documentul configurează ACT ca alternativă politică reală la partidele reprezentate astăzi în Parlamentul României.

La Congresul Partidului Acțiunea Conservatoare au luat cuvântul: António Tânger Corrêa – vicepreședinte al partidului Chega (Portugalia) și vicepreședinte al Grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, Nicola Procaccini – co-președinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR din Parlamentul European și președinte al fundației New Direction, Gheorghe Piperea – europarlamentar AUR, vicepreședinte ECR, Valeriu Ghilețchi – președintele European Christian Political Party – ECPP, Karin Heepen – vicepreședinte ECPP, co-președinte fondator Bündnis C, Germania, Virginie Joron – europarlamentar, membră a conducerii Rassemblement National (Franța), Paolo Inselvini – europarlamentar, Fratelli d’Italia.

Nicola Procaccini a transmis mesajul său în format video. Politicianul a vorbit despre rădăcinile comune ale mișcărilor conservatoare europene.

Reclama

„Ideile cu rădăcini adânci cresc întotdeauna repede” , a spus Nicola Procaccini. El a subliniat că apărarea propriei națiuni nu este un gest anti-european, ci tocmai calea prin care se construiește o Europă a națiunilor libere.

Karin Heepen a făcut referire la criza demografică ce dă târcoale Europei. A precizat aceasta că „fără familii sănătoase, nu poate exista o societate sănătoasă”. De asemenea, a cerut, în numele Germaniei și al Uniunii Europene, iertare pentru contribuția adusă la exodul de competențe din România, un fenomen care a privat țara de peste trei milioane de cetățeni, mulți dintre ei tineri și cu înaltă calificare în diferite domenii de activitate.

Paolo Inselvini, cel mai tânăr vorbitor la congresul ACT, a pledat despre adevăr, curaj și apărarea identității, încheindu-și mesajul cu îndemnul: „Sus inimile!”

Au mai luat cuvântul: Robert Alecu – deputat, secretar General ACT, Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu – președinte al Institutului Conservator, vicepreședinte ACT și Șerban Dimitrie Sturdza – europarlamentar, vicepreședinte ACT.

Din partea filialelor județene au susținut alocuțiuni de la tribuna congresului Marius Hațegan – președinte interimar filiala ACT Alba, vicepreședinte la nivel național, Costin Trandafir – președinte interimar filiala ACT Prahova, vicepreședinte la nivel național și Daniel Turiac – coordonator filiala ACT Italia.

Reclama

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele Partidului Acțiunea Conservatoare, a avut un discurs extrem de bine elaborat, echilibrat, argumentat, despre statul român actual și tarele care, din păcate, îl definesc. Cu un aparat administrativ supra-aglomerat, o economie vulnerabilă și o dependență energetică ce reduce libertatea de decizie.

„Nu mai e un instrument pentru cetățean și pentru națiune. E un instrument pentru interesele altora”.

Președintele ACT a prezentat cei trei piloni de bază ai proiectului politic al partidului: Libertate, Ordine și Prosperitate

„Construim un stat român puternic, care produce prosperitate și își apără cetățenii oriunde s-ar afla”.

Membrii ACT prezenți la primul congres al partidului au ales noile organe statutare de conducere. Astfel, Biroul Politic Național va fi condus de Claudiu Târziu, în calitate de președinte. Robert Alecu va fi secretarul general al organizației. Vicepreședinți ai Partidului Acțiunea Conservatoare au fost aleși Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, Marius Hațegan, Șerban Dimitrie Sturdza și Costin Trandafir.

Reclama

Tot în cadrul acestui prim congres, ACT a aderat la „European Christian Political Party” (ECPP), singurul partid european asumat ca formațiune creștină cu reprezentare în Parlamentul European. La evenimentul de la București au participat și președintele Valeriu Ghilețchiși și vicepreședintele Karin Heepen. Prezența celor doi a confirmat integrarea Acțiunii Conservatoare în rețeaua politică de orientare creștin-conservatoare a Europei.

Participanții la Congresul ACT au votat în unanimitate Rezoluția cu titulatura „Refondarea Statului Român”. Practic, ACT se angajează public la cel mai radical plan de reformare a statului propus în România în ultimii 36 de ani. Rezoluția propune trei direcții de acțiune prin care cetățenii să decidă, prin referendum, în temele majore ale țării, respectiv taxe, apărare, pensii etc. De asemenea, românii trebuie să aleagă democratic, prin vot, șefii instituțiilor din justiție și membrii Curții Constituționale. Se mai dorește un sistem politic cu răspundere asumată, cu un președinte cu putere executivă reală și un sistem electoral cu primă majoritară. Conform rezoluției ACT, statul trebuie să producă rezultate concrete pentru cetățean, de asemenea, resursele naturale ale țării să aducă mai mulți bani la buget. Funcționarii publici să fie angajați și plătiți pe merit, birocrația să fie redusă, iar evaziunea fiscală combătută, în condițiile în care statul român pierde anual 8-10 miliarde de euro doar din TVA neîncasat.

„Drumul va fi greu, iar cei care profită de sistemul actual se vor opune. Dar vom izbândi”.

Momentul emoționant, dovadă a creșterii acestui partid, s-a consumat la finalul congresului, când pe scenă au urcat cei 50 de lideri ai filialelor ACT din toată țara. Este împlinirea unei promisiuni făcute acum exact un an, la lansarea partidului, de președintele Claudiu Târziu, care, atunci când ACT era abia înființat, s-a angajat public să găsească 50 de lideri buni pentru România. Ieri, promisiunea a devenit realitate vizibilă, în fața a sute de delegați.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Dâmboviţa

Senator Ciprian Iacob: PSD, PNL și USR au fost împreună la guvernare, ar trebui să deconteze împreună promisiunile deșarte!

Publicat

pe

PSD, PNL și USR au fost împreună la guvernare și ar trebui să deconteze dezastrul în care au dus România – a spus, într-o intervenție TV, senatorul AUR Dâmbovița Ciprian Constantin Iacob. Din păcate, totul se răsfrânge în buzunarul românilor. Așa s-a întâmplat în trecut , așa se întâmplă și în ceea ce privește „eșecul lamentabil al PNRR-ului”, a mai declarat parlamentarul.

„Ni s-au promis 80 de miliarde, pe hârtie – 29 de miliarde, în realitate sunt 21 de miliarde intrate în România, dintre care doar 13 reprezintă granturi. Să nu uităm că tot dumnealor, mă refer la PSD, PNL și USR, ne-au promis 420 de kilometri de autostradă și au realizat 46 de kilometri de autostradă.

Aceste lucruri nu le vor uita românii, pentru că au promis și nu au făcut nici măcar 10% din cât au promis. Ba mai mult, au dus țara în situația economică de astăzi. Dumnealor împreună au fost la guvernare. Dumnealor împreună ar trebui să deconteze. Din păcate, nu ne lasă Codul Penal să deconteze inclusiv penal aceste lucruri, ci doar românii pot interveni, la vot, ca aceste partide aflate la guvernare să deconteze promisiunile deșarte pe are le fac de fiecare dată înaintea campaniei electorale.

Să nu îl uităm inclusiv pe Nicușor Dan sau pe actualul premier demis, Ilie Bolojan, care a promis că, atunci când va intra la guvernare, în maximum 6 luni de zile și au trecut 12, va reduce numărul de parlamentari la 300, ceea ce ar fi însemnat ca la următoarele alegeri, pe care noi, AUR, ni le dorim cât mai repede, să avem doar 300 de parlamentari sau în jurul acestei cifre, să avem alegerea primarilor și a președinților de consiliu județean în două turnuri, așa cum este democratic”, a declarat senatorul Ciprian Constantin Iacob.

VIDEO

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

POLITIC

Claudiu Târziu, președinte ACT: Un guvern responsabil nu încearcă să repare în ultima săptămână ceea ce a acceptat cu ani în urmă!

Publicat

pe

Claudiu Târziu, liderul Partidului Acțiunea Conservatoare, a spus, referitor la eșecul întregistrat de actuala putere cu PNRR-ul, că „daraua este mai mare decât ocaua”. România rămâne cu o sumedenie de proiecte neterminate, cu fonduri pierdute și cu obligații care ne vor costa ani de zile.

Într-o analiză dată publicității, Claudiu Târziu precizează că România încheie PNRR-ul cu o alocare diminuată, investiții majore nefinalizate, jaloane ratate și cu o mulțime de obligații asumate, care vor continuă să producă efecte economice și sociale.

„PNRR a fost prezentat românilor drept marele plan de reconstrucție de după pandemie. La final, trebuie să judecăm după rezultate, nu după propaganda. Am pornit de la 29,2 miliarde de euro, planul a ajuns la 20,1 miliarde, iar absorbția efectivă dee grantui este de circa 13 miliarde. Rămân în urmă proiecte neterminate, reforme care au provocat conflicte sociale și angajamente care afectează inclusiv securitatea energetică a României”, a declarat Claudiu Târziu.

Mai precizează europarlamentarul în textul publicat că România, în 2021, a pornit cu o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După renegocierile succesive, inclusiv cea din 2026, valoarea PNRR a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Diferența de aproape 9 miliarde de euro nu reprezintă în integralitate fonduri nerambursabile pierdute, o parte fiind împrumuturi la care România a renunțat după eliminarea unor proiecte care nu mai puteau fi finalizate în termen. Există însă și sume afectate de neîndeplinirea unor jaloane și ținte asumate.

„Românii trebuie să știe exact cât am primit, cât am pierdut, la ce împrumuturi am renunțat, ce proiecte au fost eliminate și cât ne costă angajamentele luate. Nu putem pune totul sub eticheta triumfalistă «bani europeni». O parte dintre acești bani sunt împrumuturi, iar împrumuturile vor fi plătite tot de cetățeni”, a adăugat președintele ACT.

Reclama

Claudiu Târziu consideră că situația în care se află sectorul energetic românesc este deosebit de gravă, iar consecințele cauzate de modul în care s-au negociat angajamentele prin PNRR sunt suportate de cetățeni. Jalonul care prevede procesul de decarbonizare presupune, din păcate, scoaterea din funcțiune a unor capacități de producție într-o perioadă în care România se confruntă cu vulnerabilități majore ale sistemului energetic.

„Poți face tranziție energetică, dar nu poți face tranziție spre întuneric. Nu închizi ceea ce funcționează înainte să ai cu ce înlocui. Aceasta este o regulă elementară de securitate națională. România trebuia să negocieze termenele în funcție de realitățile sistemului nostru energetic, nu să accepte mecanic obiective care ne pot transforma într-o țară și mai dependentă de importuri”, a mai spus Claudiu Târziu.

Președintele Acțiunii Conservatoare a precizat că a avertizat încă din 2021 asupra consecințelor reducerii accelerate a producției pe cărbune, inclusiv în contextul disponibilizărilor efectuate la Complexul Energetic Oltenia.

„Am ajuns într-o situație absurdă: dacă închidem capacitățile înainte să avem alternativele necesare, ne punem în pericol securitatea energetică. Dacă încercăm să le păstrăm temporar, riscăm bani din PNRR. România nu trebuia adusă niciodată în această situație. Un guvern responsabil negociază în interesul țării înainte să semneze, nu încearcă să repare în ultima săptămână ceea ce a acceptat cu ani în urmă”, a declarat Claudiu Târziu.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Reclama
Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite