Se tot aude că, pe la vârfurile puterii politice, unde se urmărește mai puțin ceea ce mișcă prin țară dar se țin urechile lipite de Bruxelles și Washington, se pun la cale liste comune PSD-PNL, la snopul de alegeri din 2024. În mod special la cele europarlamentare și parlamentare. De președinție și locale, unde cu siguranţă s-ar inflama rău spiritele, încă nu circulă zvonuri din astea deșucheate și croite parcă în alte cancelarii europene.

În țară, cei mai mici, pătura de lână a celor două formațiuni care își țin liderii bine înfipți în jilțurile guvernamentale, nici nu vor să audă de liste comune. Cum să creezi acest ghiveci politico-electoral? Cum să așezi alături, să îi faci să zâmbească, să se pupe, să-și strângă mâinile precum frații de cruce, doi politicieni, de la PNL și PSD, care, ani de zile, nu s-au înghițit nici cu lapte bătut?

Să apari în fața electoratul și ce să spui? Vrăjeli. Demagogie. Că ne-am adunat să salvăm țara? Că această conjunctură europeană nefericită ne determină să acționăm în acest mod? Greu de crezut că asemenea broască va mai fi înghițită de cetățean. Știți ce ar urma? Afluirea spontană spre partidele și liderii cu gură mare care prin mutarea „deșteaptă” a protagoniștilor de pe tabla de șah a puterii primesc aer proaspăt. Adică, voturi.

Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă tot aruncă fumigene legate de listele comune. Testează teritoriul. Așteaptă să iasă în față nemulțumiții. Ori să îi cunoască și să încerce să îi îndrepte, ori să îi căsăpească. Rămâne de văzut. Ciolacu pare mai șiret. Dacă activul nu vrea și nu vrea liste comune, nu o va face. Ciucă, fiindcă oricum este pe drojdie în partid, dar răspunde bine la comenzile de afară, va mai cârcoti. Rămâne de văzut. Câștigă țara sau ordinul din afară.

Un semnal interesant l-a dat Grindeanu, ministrul Transporturilor, considerat a fi a doua voce în PSD și un posibil succesor cu șanse mari al lui Marcel Ciolacu. A spus clar prim-vicepreședintele social-democrat că „în acest moment nu există argumente” pentru varianta unor liste comune cu PNL alegerile europarlamentare din 2024. Punct și de la capăt. La capăt este Marcel Ciolacu. Dar, atenție, Grindeanu a vorbit doar de alegerile europarlamentare, restul a rămas lipit pe gard. Așa că inițiatorii listelor comune, dacă văd că la europarlamentare lucrurile nu ies bine, vor întinde coarda cu parlamentarele, prezidențialele și, de ce nu, localele. Noul USL bate la ușă. Deocamdată, voalat.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Se întâmplă ceva trist și ciudat. Politicienii români, prinși în rosturile planetare, nevrând să iasă din plutonul secular în care ne aflăm cu blândețea și pacea noastră, uneori profundă până la naivitate, nu realizează că pierd teren în fața cetățenilor români, că prostimea începe să își pună întrebări, să facă alergie la tronurile de aur ale lumii și la planurile lor de a ne transforma în oameni de fermă.

Înainte cu câteva luni de super anul electoral 2024, pentru români începe încă un pic de urgie, se dă iar drumul la câinii taxelor și impozitelor. Premierul Ciolacu ne asigură că ține bine de lanțul fiarelor, că nu îi lasă să ne muște profund, doar ne zdrențuiesc un pic izmenele. Motive sunt multe. Și, cum se întâmplă mereu în politică, se pasează responsabilitatea eșecului în gestionarea țării asupra celor care au diriguit treburile țării în pandemie și după. De parcă mulți dintre cei aflați acum la cârmă nu beau și fumat trabucuri cu Orban Ludovic prin Palatul Victoria, pe vremea când oamenii simpli umblau năuci pe străzi, oblujiți în măști neconforme aduse de firme de casă de pe te miri unde!

Politica, cam întotdeauna, se bazează pe sintagma „una zicem, alta facem”. Nu se potrivesc pliantele și flayerele electorale cu ceea ce este pe ogor. Știe toată lumea treaba asta, dar coana Mița, politiciana, trebuie gătită bine. Și uite unde am ajuns! Din nou la fundul sacului. Pentru noi, pulimea, cei care mergem la vot și nu știm dacă opțiunea noastră rămâne aceeași sau este convertită pe rețele și în servere complexe, începe din nou depresia. Poate din cauza asta stau liniștiți politicienii din vârful absolut. Știu ei ce știu! La alegeri, se merge pe calcule exacte, algoritmi, procente, permutări și un pic de entuziasm de fațadă ascuns în imagini fotoshopate.

Acum, parcă totul ține doar de ambalaj. Cei care mai performează, care vor să demonstreze că politica este totuși pentru oameni, pentru prosperitatea poporului, sunt loviți imediat sub centură de câte un pumn a la Buzatu. Păi, unuia care ia mită, la o strigare, la un petec de drum, milionul de lei, ce îi mai pasă de revoluția fiscală a lui Marcel Ciolacu? Îl doare în cot!

Urmărește Incomod Media și pe Google News