Connect with us

ACTUALITATE

JUDECĂTOR: Este imperativ ca protocolul dintre SRI şi Ministerul Public să fie publicat!

Publicat

pe

Preşedinta Uniunii Judecătorilor din România, judecătoarea Dana Gîrbovan, un magistrat model, fervent apărător al libertăţii, al domocraţiei şi al conceptului de separare a puterilor statului, consideră că protocolul încheiat între Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Public trebuie să fie de urgenţă declasificat.

Dana Gîrbovan nu a fost şi nu este de acord cu colaborăriile pe lângă lege ale instituţiilor de forţă, cu protocoale secrete, cu echipele mixte procurori-ofiţeri de informaţii etc.

„Faptul ca tot mai multe voci cer declasificarea protocolului din 2009 semnat între SRI şi Ministerul Public este un demers pozitiv şi necesar pentru refacerea încrederii în justiţie. Reamintesc că sunt deja 3 ani de când eforturile UNJR pentru declasificarea oricăror acte secrete ce vizează justiţia au rămas fără nici un răspuns pozitiv de la autorităţi. De la nenumărate declaraţii publice şi interviuri pe această temă, la demersuri oficiale către autorităţile române şi europene, ajungând până la acţiuni în justiţie, UNJR a făcut absolut tot ce a depins de noi, în limitele competenţelor pe care le avem, pentru a lămuri această chestiune extrem de importantă pentru independenţa justiţiei din România.Este obligaţia fiecărei persoane publice cu atribuţii în domeniu să lămurească acest episod spinos, ce a afectat, în toţi aceşti ani, în mod negativ justiţia.

Publicarea acestor protocoale este obligaţia pe care aceşti oficiali o au atât faţă de fiecare cetăţean al acestei ţări, cât şi faţă de Constituţie, pe care au jurat să o respecte.

În 2017 am acordat un interviu pentru Mediafax pe exact această temă, unde am vorbit – din nou – pe larg despre aceste protocoale şi despre hotărârile CSAT ce au stat la baza lor. Am explicat de ce acestea au afectat independenţa justiţiei, dreptul la un proces echitabil şi separaţia puterilor în stat, adică exact fundamentul statului de drept.Prin aceste acte secrete s-a adaugat la lege şi în contra legii, dându-li-se agenţilor SRI atribuţii să facă «echipe mixte» cu procurori şi acte de urmărire penală, ceea ce prin lege SRI-ul avea interzis să facă.

Altfel spus, în România membră UE, cu un Mecanism de verificare şi cooperare (MCV) mult clamat, în cadrul căruia este anual «evaluată» justiţia din România, a fost semnat un protocol secret între organe de urmărire penală şi servicii de informaţii, prin care acestea din urmă au fost implicate în acte specifice de cercetare penală, în contra unei legi în vigoare care le interzicea exact acest lucru.

Pentru clarificarea tuturor acestor probleme şi pentru că atât justiţia, cât şi serviciile de informaţii, să poată începe procesul de recâştigare a încrederii românilor, este imperativ ca protocolul dintre SRI şi Ministerul Public să fie declasificat şi publicat de către cei care l-au semnat”, a scris judecătoarea Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.

ACTUALITATE

Cristina Bugnar din Bistrița a câștigat Marele Premiu și Trofeului „Crizantema de Aur 2021”

Publicat

pe

Festivalul Național de Romanțe „Crizantema de Aur”, organizat la Târgoviște fără întrerupere din 1968, și-a desemnat în această seară câștigătorii celei de-a 54 ediții, organizată, ca și anul trecut, în condiții de restricții impuse de pandemia de coronavirus. Și chiar dacă în sală au avut acces doar persoanele vaccinate și în limita a 50% din capacitate”, iubitorii acestui gen muzical s-au putut bucura de festival în fața televizorului, evenimentul fiind transmis în direct pe TVR3.

„Festivalul Național de Romanțe Crizantema de Aur este o școală prin care sperăm să ducem acest gen muzical atât de românesc în patrimoniul universal UNESCO” – a spus, în seara de Gală”, Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Demersurile pentru înscrierea romanței în Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității au fost începute în anul 2016.

 

Marele Premiu și Trofeul „Crizantema de Aur 2021” i-au fost decernate tinerei interprete Cristina Bugnar, din Bistrița. La Secțiunea de creație, trofeul a fost câștigat de compozitorul Horia Făgărășanu, din Timișoara.

De remarcat faptul că Festivalul „Crizantema de Aur” este singurul din România care mai are o secțiune de creație. Iar anul acesta, a punctat Teodor Vasiliu – autorul volumului „Istoria Crizantemei de Aur”, a fost cea mai bună secțiune de creație de la începuturi și până astăzi.

Laureații Secțiunii de Interpretare
– Marele Premiu și Trofeul Crizantema de Aur 2021: Cristina Bugnar (Bistrița)
– Premiul I: Ana Bragari (Republica Moldova)
– Premiul II: Darius Divian Iordănescu (Timișoara)
– Premiul III: Liliana Neciu (Cluj)
– Premiul special „Ioana Radu”: Anișoara Popescu (Craiova)
– Premiul special „Tinerețea Romanței”: Elena Dragomir ( Târgoviște)

Laureații Secțiunii de Creație
– Trofeul „Crizantema de Aur 2021”: Horia Făgărășanu (Timișoara), pentru romanța „De-aș fi în inima ta”. Versuri – Cristian Raducioiu

– premiul I: Adrian Beldiman (Republica Moldova), pentru romanța „Iubind ca o vindecare”. Versuri: Camelia Florescu
– premiul II: Camelia Florescu (București), pentru romanța „Toamnă, nu vreau să te primesc”. Versuri – Camelia Florescu
– premiul III: Octavian Coteț (Republica Moldova), pentru romanța „Dacă am fi singuri”. Versuri – Nicolae Iorga
– premiul special „Ionel Fernic”: Petre Marcel Vârlan (Brașov), pentru romanța „Lasă toamnă”. Versuri – Petre Marcel Vârlan
– premiul special „Romanța ne unește”: Viorel Covaci (București), pentru romanța „Azi regret, dar e târziu”. Versuri – Dan Ioan Panțoiu
– premiul special „Cetatea Romanței”: Bella Andrași (Lupeni, județul Hunedoara), pentru romanța „O mie de cuvinte”. Versuri – Camelia Florescu
– Premiul special „Tinerețea romanței”: Marcel Iorga (Vaslui), pentru „Romanța specială a iubirii”. Versuri – Carmen Aldea Vlad
– Premiul special „Henri Mălineanu”: compozitorul Dumitru Caulea (Cernăuți), pentru romanța „Revedere”. Versuri – Mihai Eminescu

Organizatorii Crizantemei de Aur 2021: Primăria şi Consiliul Local Municipal Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa și Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România și cu Uniunea Muzicienilor din Moldova. Direcția artistică a Festivalului este asigurată de Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.

  • Crizantema de Aur, cel mai longeviv festival din România, este un simbol al municipiului Târgoviște. A fost o ediție deosebită, cea mai bună, și sperăm să avem de acum înainte ediții din ce in ce mai bune. Îi felicit pe concurenți. Subliniez și faptul că, deși traversăm o perioadă foarte dificilă, mă bucur că reușim să asigurăm continuitate Crizantemei de Aur și sper ca la ediția viitoare măștile să devină o amintire și să ne putem bucura de un eveniment cultural cum rar se mai întâmplă, din păcate, în România. Poate anul viitor, acest festival se va desfășura într-o sală Centrul Cultural mai mare, mai încăpătoare și sunt convins că, în absența unor restricții, vom avea și un public mult mai numeros, așa cum merită Crizantema de Aur” – Daniel Cristian Stan, primarul municipiului Târgoviște.

 

  • „În aceste clipe grele pe care le trăim, la Târgoviște, an de an, capitala romanței își spune cuvântul. Capitala romanței prin muzică, prin simplitate, prin noi, toți, ne adună, trezește sentimente. Romanța ne unește, romanța ne dă putere. Felicitări tuturor concurenților. Doamne ajută ca, anul viitor, acest festival va fi cu mult mai mulți români în sală!” – Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

 

  • „Vă sunt recunoscătoare, domnilor organizatori tradiționali ai festivalului. Dincolo de determinarea și pasiunea noastră, dacă nu ar fi fost dorința autorităților, vă spun sincer că nu se putea realiza Festivalul Crizantema de Aur. Romanța ne unește” – Alina Mavrodin Vasiliu, Centrul Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Comuna Nucet a pierdut un simbol. Dumnezeu să-l odihnească pe Gelu Stoenescu!

Publicat

pe

Am aflat astăzi, cu adâncă durere, că a plecat dintre noi pe drumul fără întoarcere Gelu Stoenescu, din Nucet. Avea 61 de ani. Doar trupul poate era consumat de timp, așa cum ne mestecă pe toți, dar spiritul, era același. Tânăr. Neschimbat. Optimist.

Îl știam de-o viață. O parte a copilăriei, adolescența și un pic din tinerețe, drumurile ni s-au intersectat destul de des. Exista o rezonanță comună cu muzica, cu genurile de distracție ale vremurilor dinainte de 89′, seri de dans, de poezie, ceaiuri, drumeții, excursii pe itinerarii istorice.

Prietenos, deschis, liniștit, respectos, mereu pregătit, atât cât putea, să îi ajute pe cei care îi solicita sprijinul, Gelu a fost băiatul care, ani de-a rândul, aduna tineretul din șapte sate la discotecă. La Căminul Cultural. Fie iarnă, fie vară. Era renumit pentru muzica pe care o „prindea” rapid prin cunoștințele lui și pe care o difuza în discotecă, aproape în același timp cu ringurile de dans din Occident. Și noi trăiam atunci în comunism!

Îmi aduc aminte că a avut probleme cu sănătatea. Asta se întâmpla în adolescența sa. A fost unul dintre puținii românii care a avut șansa să fie operat pe cord în Africa de Sud, de renumitul chirurg Christian Barnard, primul medic care a efectuat un transplant de inimă.

Dumnezeu a fost lângă el și a învins atunci moartea. A trăit fără probleme, normal, cu anumite restricții, evident, până acum, când acest perfid coronavirus căzut peste noi, din nesiguranța poate impusă a acestei lumi, l-a omorât. S-a stins pe un pat de spital. Medicii au spus că nu s-a mai putut face nimic pentru el. Organismul lui Gelu nu a mai răspuns la tratament. COVID-ul lovește ca o armă perversă. Atunci când ai impresia că l-ai învins, se întoarce și te țintește nemilos.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Gelu Stoenescu. S-a mai dus un om, un prieten, un mic simbol al unei perioade frumoase și liniștite a vieților noastre.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT