Conectați-vă cu noi

REPORTAJ

Mănăstirea Corbii de Piatră este unicat în România!

Publicat

pe

Complexul monastic de la Corbii de Piatră, judeţul Argeş, constituie un monument de importanţă deosebită pentru istoria ţării şi a bisericii ortodoxe. Este lăcaşul cu cea mai veche pictură din Ţara Românească. În chip cu totul miraculos, s-au păstrat până în zilele noastre părţi mari din această pictură.

Începuturile vieții monahale la Corbii de Piatră sunt mai puțin cunoscute. Se știe că cele mai multe așezări mănăstirești au apărut în locul altora mai vechi, coborând pe firul istoriei până în vremuri imemoriale. Așa vor fi stat lucrurile și cu obștea de la Corbi. Cu siguranță prima atestare documentară – 23 iunie 1512 – nu este și data înființării mănăstirii, existând informații certe, scoase la iveală de cercetători, conform cărora sfântul lăcaș a exitat și înainte de 1512.

Diaconul Pavel de Alep, care l-a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile sale prin Țările Române, vizitează în anul 1658 și bisericuța rupestră de la Corbii de Piatră, pe care ne-o descrie ca fiind „…mică dar frumoasă, despre care se spune că a fost ascunsă și apoi descoperită de un sfânt pustnic căruia i s-a arătat în vis și care venind aici o deschide”.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Povestea Boeing, de la avioanele de lemn la avioanele de linie!

Publicat

pe

de

Când spui Boeing, inevitabil te gândești la unul dintre cei mai mari producători de avioane de linie din lume. Este o companie de miliarde de dolari care are perioade de boom economic, dar și perioade dificile când trebuie să își ajusteze imaginea. Cu toate acestea sunt de 100 de ani pe piață și compania crește în continuare. Cum a pornit totul și cine a fost de fapt omul Boeing, aflați în rândurile de mai jos.

Boeing și Airbus aprovizionează majoritatea companiilor aeriene din lumea întreagă cu avioane de linie pentru aviația comercială. Bineînțeles, nu sunt singurii, mai există Bombardier, Challenger, Embraer etc, însă cei doi împart cea mai mare parte din piață. Dar cum a pornit totul? Atât Boeing, cât și Airbus au luat naștere la începutul secolului al XX-lea, atunci când aviația era încă în “fragedă pruncie”.

Numele “Boeing” este chiar numele de familie al omului care a pus bazele unei mici companii aeriere în Seatle, pe data de 15 iulie 1916. William E. Boeing a denumit firma “Pacific Aero Products”, dar bineînțeles prea puțin se știa la momentul respectiv despre zborul unei mașinării, ba chiar părea imposibil. Boeing, un absolvent al universității Yale, făcuse avere în industria lemnului, iar cunoștințele acumulate în prelucrarea acestui material s-au dovedit a fi cruciale mai târziu, în asamblarea avioanelor. În iunie 1916, construiește împreună cu George Westervelt, un inginer, celebrul hidroavion “B&W” (pentru care a utilizat si lemnul), o decizie luată după un accident pe care l-a făcut cu un alt hidroavion. Pentru că dura foarte mult să facă rost de piesele care îi trebuiau, și-a dat seama că poate cu ușurință să își construiască propriul avion. Și așa a început totul…

A început să producă hidroavioane pentru armata americană, iar în 1917 compania își schimbă numele în “Boeing Airplane Company”. La începutul anilor ’30, Boeing deținea monopolul pe piață și era liderul în construirea mașinăriilor de zbor din metal și revoluționa industria cu designul pe care îl dădea avioanelor. În anii ’50 a început să producă avioane mici, militare, iar în anii ’70 apare primul model al faimosului Boeing 747, care a fost mult îmbunătățit de atunci. Totuși, a fost o performanță mare pentru Boeing în ianuarie 1970, atunci când primul Boeing 747, un avion cu patru motoare, a efectuat primul zbor comercial pentru celebra companie Pan American World Airways. În acea lună, industria aviatică a fost schimbată pentru totdeauna. Avionul oferea o capacitate de scaune mult mai mare pentru vremea respectivă, marcând o premieră.

Astăzi, Boeing produce foarte multe modele de succes pe care le putem regăsi în flota oricărei companii cu care alegem să zburăm. Chiar și Tarom-ul deține foarte multe modele de Boeing. Printre cele mai populare, se numără modelele 787 – Dreamliner, un avion de “cursă lungă”, folosit în special pentru zborurile transatlantice datorită dimensiunii și numărului de locuri (între 242 și 335 de pasageri). Un avion de dimensiune medie care este folosit pentru zboruri scurte și medii este modelul 737, cu mai multe variante: 600, 700, 800 sau 900. Numărul de locuri diferă de la 150 la 190 de pasageri.

VIDEO

Boeing este un jucător puternic și pe piața aviației private. BBJ-ul lor este unul dintre cele mai de succes modele. Boeing Business Jet arată impresionant, putem spune că este ca un hotel “în aer”. Pentru că este construit special pentru privat, interiorul este cu totul schimbat și sunt folosite materiale de cea mai bună calitate. Designul diferă, dar în principiu ai o zonă de lounge, zonă de meeting, zonă de relaxare și zonă de odihnă. Pare surprinzător cât de spațios este în interior odată ce încercăm să ni-l imaginăm fără scaune. Capacitatea lor este de 25-50 de pasageri, dar poate “găzdui” și mai mult în cele 11 modele de BBJ.

Experiența unui zbor pe un astfel de avion este unică și rezervată celor mai bogate persoane din lume. Cine se bucură de un asemenea tratament? Nu-i greu să ghicim! Majoritatea actorilor de la Hollywood ca Brad Pitt se deplasează la bordul unui avion privat. Jeff Bezos, cel mai bogat om de pe planetă, trebuie să ajungă la întâlniri ușor și repede, așa că apelează la zborurile private. Chiar și jucătorii de poker folosesc un astfel de transport, printre care Daniel Negreanu sau Phil Ivey, care și deține un jet privat pentru folosul personal. Iar BBJ-ul este un model extrem de căutat.

Compania Boeing este una dintre cele mai valoroase companii listate la bursă. În 2018, valoarea netă se ridică la aproximativ 100 de miliarde de dolari. CEO-ul Dennis Muilenburg a primit într-un an suma de 18,5 milioane de dolari din care o bună parte în acțiuni la bursă.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Semnal: Turismul dâmboviţean nu se poate dezvolta fără sprijinul autorităţilor!

Publicat

pe

Valentin Calcan, fost senator de Dâmboviţa şi unul dintre politicienii de marcă care au activat în judeţul nostru, a devenit în ultimii ani un luptător neînfricat pe frontul ce vizează dezvoltarea turismului dâmboviţean.

Nu de puţine ori, patronul Complexului Hotelier Peştera din Bucegi a atras atenţia autorităţilor cu privire la implicarea nejudicioasă, mai mult la suprafaţă, în promovarea şi dezvoltarea acestui sector economic deosebit de important, care, dacă ar fi băgat în seamă aşa cum trebuie, ar produce bani şi ar duce şi la crearea a mii de locuri de muncă.

„În județul nostru, sunt două stațiuni turistice de interes național. Teritoriul Dâmboviței începe de sus, de la Vârful Omu (Kogaion, 2.505m), și are în «administrare» minunile naturii – Babele, Sfinxul, Peștera Ialomiței și obiectivele realizate de mâna omului – barajul Bolboci, Turnul Chindiei, Palatul de la Potlogi. De altfel, Sfinxul și Turnul Chindiei sunt două repere naționale nu numai dâmbovițene. Repere nepromovate de către administrația noastră, neglijate și chiar unul dintre acestea, pur și simplu, abandonat!

Avem Târgoviștea, fosta capitală a celor 33 de voievozi, cu formidabilul Complex Muzeal «Curtea Domnească», cu biserici medievale pline de istorie. Tot aici avem câteva muzee pe care și le-ar fi dorit orice capitală europeană. Dar, din păcate, nu avem turiști!

Avem Băile Pucioasei, așa cum se spunea pe vremuri. O stațiune balneară înfiinţată încă din anul 1828 și care participa, în anul 1873, la Expoziția de la Viena! Avem ape minerale sulfuroase, ape miraculoase pentru cei aflați în căutarea unor centre de recuperare a sănătății, dar nu avem dezvoltată rețeaua hotelieră”, explică Valentin Calcan.

Fostul demnitar, implicat acum puternic în activitatea turistică, insistă, în mod deosebit, pe dezvoltarea infrastructrurii rutiere şi turistice în zona montană a Dâmboviţei, acolo unde, dacă vremea se strică, întregul platou Padina-Peştera se blochează şi asta din cauza drumurilor de acces care nu au fost reabilitate şi modernizate aşa cum trebuie, cât despre întreţinere ce să mai vorbim…

„Avem perimetrul Peștera-Padina chiar în inima Bucegilor. O stațiune turistică atestată oficial prin hotărâre de guvern abia acum un an, dar este o zonă în care turismul se află la el acasă de foarte mult timp. După Cabana Omu, inaugurată în anul 1888, a fost deschisă, în anul 1923, Casa Peștera și mai apoi Cabana Bolboci, în 1928, urmată de Cabana Babele, în 1937, Scropoasa etc. Pe hărțile din 1937, zona era deja considerată şi notată ca fiind «Stațiunea Peștera».

Cu toate acestea, după zeci de ani, nu avem nicio pârtie de schi! Este un caz unic în lume, o stațiune turistică montană fără nicio pârtie de schi. Sunt 199 de pârtii omologate în România, care însumează peste 170 de km. Extrem de puțin, dacă ne comparăm cu alte state cu tradiţie în turism. De exemplu, Les 3 Vallees din Franța are 600 km; Zermatt-Cevinia are 322 Km; Ischgl-Samnaum are 239 Km. Vecinii noștri bulgari au la Bansko circa 50 de km de pârtii. Este o stațiune similară cu Moroeni. În anii 2000, ambele erau la stadiul de proiect! Noi am rămas tot acolo”.

Valentin Calcan găseşte vinovate autorităţile locale de la Moroeni, dar şi pe cele judeţene, care nu s-au implicat suficient pentru promovarea şi dezvoltarea la necesităţile cerute de vremurile pe care le trăim. Există o delăsare totală la acest capitol. Totul s-a redus la tipărirea unor pliante, broşuri distribuite cu varii ocazii, dar care nu au atins efectul scontat.

Desigur, mai spune patronul Complexului Peştera, promovarea ar trebui să fie o datorie şi a celor care investesc în această industrie a ospitaţităţii şi recreării. De asemenea, este şi misiunea asociaţiilor de turism. Dar, principalul emiţător în dezvoltare şi promovare trebuie să-l reprezinte autorităţile locale şi judeţene, care încasează bani la buget de pe urma turismului.

„Administrația se bucură la procentul încasat din autorizația de construire a unei cabane sau a unui hotel. Sau la impozitul anual pe clădiri și terenuri. Sunt importante, nu zic nu. Dar, bucuria administrației ar trebui să fie pe activitatea turistică! Pe locurile de muncă generate de această industrie. Pentru că, dacă la fabrica de la Ulmi vor fi mai mulți roboți decât salariați, la un hotel sunt ospătari, bucătari, cameriste, adică oameni.

Posibil ca unui primar sau unui președinte de județ să nu-i pese dacă-i pleacă localnicii în Italia sau Spania, dar poate că acolo, în fiecare casă, părintele şi-ar dori pentru copilul său un loc de muncă aici, la noi în județ. Poate că administrația ar trebui să promoveze turismul și cu gândul la impozitele și taxele generate de această activitate.

Un mic exemplu: în turism, sunt cheltuiți anual circa 15.000 euro pentru o cameră de hotel de 4 stele cu grad de ocupare de 70%. Sumele cheltuite sunt cu salarii, materii prime și ingrediente pentru restaurant, consumabile etc.

În Stațiunea Peștera-Padina ar trebui să existe circa 2.500 de locuri de cazare în hoteluri, adică aproximativ 1.200 de camere. Rezultă 18 milioane de euro pe an, sume cheltuite la noi în județ, numai pe cazare şi masă. Din experiența austriecilor, pârtiile mai aduc în plus cca 125% față de hotelierii locali”, a arătat Calcan.

Patronul Complexului Turistic Peştera insistă pe creearea unor servicii care să se ocupe în mod special de promovarea turismului dâmboviţean, de realizarea de proiecte şi programe care să aibă ca finalitate atragerea în Padina-Peştera a iubitorilor de munte.

„Dar cum să promovezi turismul când la Consiliul Județean nu există o direcție pentru turism? Nu există un director responsabil cu promovarea și dezvoltarea turismului, o persoană care să știe că primește un venit salarial în funcție de performanța managerială. Citesc în presă că la Peștera Ialomiței numărul vizitatorilor în anul 2018 a scăzut cu 52.078 de persoane fată de anul 2017, adică cu 37%. În sistemul privat, după o astfel de «performanță», nu ți-ai mai fi găsit loc de muncă în aceeași industrie.

Tot din presă aflu că, de astă dată, Consiliul Județean va participa la Târgul din primăvară de la București. Foarte bine, felicitări, pentru inițiativă. Mă întreb însă ce va promova? Cu cine va promova? Vor utiliza pliantele de acum aproape 10 ani? Că o hartă turistică nu avem nici acum! Este drept că oricum nu sunt schimbări. Nu a apărut nicio investiție nouă în turism.

Nu vorbesc iar de pârtia Cocora pentru care, în 2010, au fost făcute exproprieri. Nici de parcarea de la telecabină. Nu amintesc de ele pentru că au vorbit anul trecut autoritățile cu Ministrul Turismului aflat la noi în vizită de lucru. Și au spus atunci că, până la final de an, vor preda la minister cele două proiecte pentru finanțare. Ministrul ne-a spus că le va finanța dacă se va respecta termenul. Termenul nu a fost respectat, așa că banii vor pleca (din nou) spre Prahova, spre Brașov, spre administrațiile care chiar promovează turismul”, a spus, cu tristeţe şi dezamăgire, Valentin Calcan.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web



error: Conținutul este protejat!!