Conectați-vă cu noi

REPORTAJ

Mănăstirea Corbii de Piatră este unicat în România!

Publicat

pe

Complexul monastic de la Corbii de Piatră, judeţul Argeş, constituie un monument de importanţă deosebită pentru istoria ţării şi a bisericii ortodoxe. Este lăcaşul cu cea mai veche pictură din Ţara Românească. În chip cu totul miraculos, s-au păstrat până în zilele noastre părţi mari din această pictură.

Începuturile vieții monahale la Corbii de Piatră sunt mai puțin cunoscute. Se știe că cele mai multe așezări mănăstirești au apărut în locul altora mai vechi, coborând pe firul istoriei până în vremuri imemoriale. Așa vor fi stat lucrurile și cu obștea de la Corbi. Cu siguranță prima atestare documentară – 23 iunie 1512 – nu este și data înființării mănăstirii, existând informații certe, scoase la iveală de cercetători, conform cărora sfântul lăcaș a exitat și înainte de 1512.

Diaconul Pavel de Alep, care l-a însoțit pe patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile sale prin Țările Române, vizitează în anul 1658 și bisericuța rupestră de la Corbii de Piatră, pe care ne-o descrie ca fiind „…mică dar frumoasă, despre care se spune că a fost ascunsă și apoi descoperită de un sfânt pustnic căruia i s-a arătat în vis și care venind aici o deschide”.

ACTUALITATE

„Tricolorul călător” a poposit la Gura Ocniței

Publicat

pe

Dacă în alte localități ale țării și ale județului Dâmbovița, Ziua Micii Unirii a trecut neobservată sau au fost organizate activități mediocre sau superficiale, sub motivarea pandemiei și a restricțiilor, la Gura Ocniței, s-a ieșit din acest pas al rutinei și plictisului generat de starea de alertă.

Primarul Sorin Vasile Ioniță, împreună cu bibliotecarele din comună, cu directorul Căminului Cultural, sprijinit de alți colaboratori locali și județeni, a vrut să se respire curat, limpede, profund, acestă sărbătoare națională, chiar dacă prin straturile măștii de protecție. Anul trecut, când s-a consumat prima ediție a manifestărilor cultural-educative intitulate „Unirea face puterea, o Horă a Unirii este țara”, nu intrasem în pandemie, deși aburii teribilei bolii începuseră să învăluie planeta.

Proiectul național, frământat și copt în vasele sufletului de Teatrul „Junior” din Târgoviște, Asociația „Star” din Piatra Neamț, Primăria Padina, județul Buzău, Primăria Gura Ocniței, Clubul Victorioșilor, căminele culturale și școlile din cele două localități, Centrul Europe Direct din Târgoviște, a fost unul cald, dulce, dedicat din plin iubitorilor de neam și țară, celor de artă și spiritualitate.


A fost vorba, în preajma momentului 24 ianuarie, de un adevărat maraton al culturii, al lucrului bine făcut, cu amprente vizibile ale sufletului și pasiunii. Au fost câteva zile de sărbătoare liniștită, caldă și înmiresmată, cu speranțe de mai bine și de încredere pentru ziua de mâine.

Sorin Vasile Ioniță, edilul localității Gura Ocniței, a stat în mijlocul evenimentelor ca un bard povățuitor și înțelegător. Manifestările de factură națională au fost un intermezzo în timp, prin locuri, prin istorie.

Pe 21 ianuarie 2021, solii dâmbovițeni ai Micii Uniri s-au aflat în comuna Padina din Buzău, în fața Monumentului Eroilor, unde s-au făcut evocări, s-au schimbat impresii iar artiștii și-au tradus liber talentul și simțămintele patriotice. S-au prins chiar și într-o Horă a Uniri, respectându-se, pe cât posibil, distanțarea fizică și măsurile de protecție anticoronavirus.

Călătoria a continuat la Focșani, pe malul Milcovului, iar în următoarea zi, pe 22 ianuarie, s-a ajuns la Turnul lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț. De aici „Tricolorul Călător” a pornit spre Gura Ocniței unde, într-o atmosferă festivă, drapelul național, cu dimensiuni impresionante, peste 100 de metri, a îmbrăcat candid, românește, crucea de pe dealul cu același nume de la Gura Ocniței, ridicată de primarul Sorin Vasile Ioniță și dreptcredincioasa Georgeta Florea. Crucea închinată Păcii face parte dintr-un șirag de astfel de monumente ale credinței străbune care au fost plantate ca mărturie, cu un rost precis, în mai multe zone ale țării.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Oază de românism la Biserica Sf. Nicolae din Castellon de la Plana, Spania

Publicat

pe

Castellon. Unul dintre marile oraşe din Spania, unde și-au găsit a doua casă zeci de mii de conaţionali ai noștri și încearcă să trăiască româneşte. Să nu uite de tradiţii, de cultură, de neam şi de farmecul cuvântului dor rostit unic, de neegalat, doar în limba străbună. Să păstreze, ca pe cele mai preţioase daruri, cântul, doina, dansul popular şi ritmul de neegalat al versului eminescian.

Este greu să duci la îndeplinire aceste deziderate ce ţin de suflet, de spirit, de credinţă, într-o lume aşa de zbuciumată, dar totuși nu imposibil de realizat. Dacă se găsesc oameni de bine, perseverenţi, dedicaţi şi încrezători în a păstra viu, trainic, acest copac al românismului, sămânţa nu se pierde, rămâne şi încolţeşte oriunde, oricât ar fi pământul de arid şi de neprimitor.

Asociaţia Bisericii „Sfântul Nicolae” din Castellon de la Plana, condusă de părintele Nicolae, este una dintre citadelele românismului din Spania. Prelatul, împreună cu o mână de cadre didactice, luptă pentru a ţine nestinsă flacăra neamului românesc. Misiunea este una de suflet, o acţiune de voluntariat vibrant. Copiii celor care trăiesc în Castellon gustă, cu inima şi cu sufletul, din bogăţia nestematelor culturii şi tradiţiilor româneşti. Totul se întâmplă în câteva încăperi ale bisericii care sunt transformate, sâmbătă de sâmbătă, în săli de clasă. Una în biroul de lucru al preotului, alta pe un hol ce duce în podul aşezământului de cult și cea de-a treia este improvizată în spaţiul dintre biserică şi o clădire din apropiere. Au devenit aceste încăperi mici, dar însufleţite de simboluri ale credinţei, adevărate sancture ale culturii şi tradiţiilor naţionale.

Printre cadrele didactice care educă „puii de români” se află şi Mihaela Băleanu, prietena şi fosta noastră colegă de la Antena 1 Târgovişte. Fosta jurnalistă a plecat să-şi caute norocul dincolo de graniţele ţării într-o perioadă în care şansele de a te realiza decent în România, de a-ţi putea întemeia un cămin, o familie, de a-ţi îndeplini un vis nu prea existau sau nu erau deloc optimiste. Şi, ca ea, zeci de mii de români au luat drumul străinătăţii în căutarea normalităţii. Mihaela este acum fericită. Are o familie, un copil pe care îl iubeşte cu toată fiinţa şi pe care îl ţine conectat sufleteşte de România, să nu uite de unde a pornit miezul fiinţei sale, chiar dacă s-a născut în Spania și n-a simțit cum arde sub tălpi colbul românesc. Dar ei, românii risipiţi pe toate ţărmurile depărtării, nu au uitat de ţară şi nici nu vor să uite. Legăturile sunt prea strânse, glasul care vine de undeva din esenţa fiinţei este mult prea profund.

Cei 30 de copii care vin sâmbătă de sâmbătă la cursurile ţinute în Biserica „Sfântul Nicolae” din Castellon află despre frumuseţile României, despre portul minunat şi despre tradiţiile noastre milenare. Au gustat din versurile lui Eminescu, din proza profundă şi haioasă a lui Creangă, din schiţele cu umor ironic ale lui Caragiale. Sunt conectaţi la ţară. Gândul modelat prin cunoştinţele oferite cu multă dragoste de cele trei învăţătoare voluntare îi poartă într-un zbor cald spre ţară.

Despre oaza de românism din Castellon de la Plana au relatat şi jurnaliştii de la Antena 1, care au în derulare campania intitulată „Eu ajut”. Şi, uite aşa, românii din ţară, poate chiar și cei răspândiţi prin toată Europa, au aflat despre acest colţ de plai, recreat în Spania şi unde cultura naţională este întreţinută şi redată copiilor de părintele Nicolae şi cele trei dăscăliţe iubitoare de neam şi ţară.

Nea Mărin, una dintre vedetele Antenei 1 şi un împătimit al folclorului şi tradiţiilor româneşti, a decis să ofere părintelui Nicolae şi Mihaelei Băleanu 30 de ii tradiţionale pentru copiii care conjugă sufleteşte patria în îndepărtatul Castellon şi câte una pentru fiecare învăţătoare. Totodată, prezentatorul tv a hotărât ca, în primăvară, să meargă în Castellon pentru a-i învăţa pe copii dansurile populare româneşti. În special, Căluşul care i-a fermecat cel mai mult.

Ne-a mărturisit Mihaela Băleanu că își dorește să reușească să le asigure copiilor costume populare complete, inclusiv opinci și podoabe tradiționale românești, să vadă toată Spania cât de frumos este portul nostru. Cele pe care le-au „încropit” părinții, cu prilejul Anului Centenar, s-au deteriorat, fiind realizate din ceea ce a găsit fiecare prin casă.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT