Senatorul Titus Corlățean se află în aceste zile la Reykjavik, în Islanda, unde participă la reuniunile Biroului și Comisiei Permanente ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

„Organizația de la Strasbourg tocmai a decis, sub Președinția semestrială a Islandei, să organizeze al IV-lea Summit al Consiliului Europei în luna mai 2023, în capitala Islandei. Tema principală discutată în aceste zile, pentru pregătirea Summit-ului, este legată de miza uriașă de a nu permite impunitatea în dreptul internațional și, respectiv, stabilirea unui mecanism jurisdicțional internațional care să sancționeze crima de agresiune. În speță este vorba de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

În acest context, grupurile politice europene și parlamentarii europeni prezenți la reuniunea de la Reykjavik au fost șocați să primească informația legată de „ruperea rândurilor” în familia euro-atlantică, prin vizita ministrului de externe al unui stat membru UE și NATO la Soci, în Federația Rusă, dar și de declarațiile făcute de acesta la fața locului. Este vorba de ministrul de externe al Ungariei. Și aceasta, într-un moment în care politica de distrugere totală aplicată de armata rusă în Ucraina continuă și produce efecte dramatice inclusiv în Republica Moldova.

Nu mă pot abține, în acest context, să nu întreb public liderii politici din Olanda și Austria, care se încăpățânează să blocheze aderarea României la Schengen, în ciuda rapoartelor pozitive ale inspecțiilor desfășurate în ultima perioadă în frontierele românești de către Comisia Europeană și diferite state membre UE, inclusiv Olanda, de ce se împiedică de România și nu se ating, nici măcar cu o declarație politică, fie ea și inhibată, de Ungaria, țară membră a Spațiului Schengen? Poate și pentru că Olanda a rupt rândurile statelor UE și NATO, cu derogări de la regimul de sancțiuni aplicate Rusiei (banii vorbesc, nu-i așa?) sau pentru că Austria a fost întotdeauna un partener economic de nădejde și un cap de pod al Rusiei?

Dacă România ar fi avut Președinte sau decidenți politici care să știe ce au de făcut politic, am fi rezolvat demult problema, cu sau fără accent german în exprimare. Așa, ne târâm în continuare”, a scris Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Peste 30 de fermieri dâmbovițeni au fost invitați, prin intermediul reprezentanților Direcției Agricole Dâmbovița, să participe, astăzi – 25 noiembrie 2022, la un simpozion dedicat oportunităților de câștig sigur oferite de cultura orzoaicei folosite în industria fabricării berii.

Evenimentul a fost organizat de Asociația „Berarii României” și Soufflet Malț România. Intenția celor două entități economice, cărora li s-au alăturat și reprezentanții Ministerului Agriculturii, este aceea de a oferi informații valide, sigure, cultivatorilor de cereale, sfaturi de specialitate, sugestii, planuri de afaceri, pentru a trece la cultura orzoaicei, materie primă indispensabilă producției unei beri de calitate.

Au ținut prelegeri de specialitate, convingătoare, cu un aflux de informații, Mihai Sauciuc – directorul Asociației „Berarii României” și Ionuț Oprea – directorul fabricii de malț pentru bere din Buzău.

Agricultorii dâmbovițeni au fost sfătuiți să își reorienteze activitatea, procesul de producție către orzoaică. Câștigurile sunt mari și sigure, în măsura în care se pot încheia contracte avantajoase cu fabricanții de bere.

Despre cultura orzoaicei, tehnologiile folosite pentru obținerea unor producții mari și de calitate a vorbit inginerul agronom Ion Cioroianu. Specialistul a insistat pe faptul că producerea orzoaicei pentru bere nu este o activitate pretențioasă și care să implice costuri de înființare, întreținere, recoltare și depozitare mai mari decât la alte plante de cultură.

De precizat că, în perioada interbelică, în România, se cultiva orzoaică pe suprafețe de peste 1,7 milioane de hectare. Apoi, de la an la an, suprafețele au început să se diminueze. Astfel, în 1990, culturile de orzoaică ocupau 749.000 de hectare, în 2014 suprafața s-a redus la 516.000, iar în 2020 s-a ajuns la numai 287.778 hectare. Tocmai din acest motiv, 50% din cantitatea de orzoaică necesară fabricării berii este importată.

Urmărește Incomod Media și pe Google News