Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Ministrul Sănătăţii a venit, a ascultat problemele din Dâmboviţa şi n-a promis nimic!

Publicat

pe

În binecunoscuta tradiţie a senatorului Adrian Ţuţuianu de a invita miniştrii României, pe rând, în Dâmboviţa, pentru a vedea cum stau lucrurile în varii domenii de activitate şi, mai ales, pentru a solicita sprijin în vederea realizării unor investiţii, astăzi – 27 aprilie 2018, a sosit în judeţ Sorina Pintea – şefa de la Sănătate.

Vizita de lucru a început la primele ore ale dimineţii la Spitalul din Pucioasa. I-a fost greu ministrei să răzbată prin culoarele unităţii medicale, asaltată fiind de presa locală şi naţională venită în număr mare pentru a urmări incursiunea, cum se spune, la firul ierbii.

Sorina Pintea a fost însoţită de Adrian Ţuţuianu, preşedintele PSD Dâmboviţa, deputatele Carmen Holban şi Oana Vlăducă, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Daniel Comănescu, prefectul judeţului – Antonel Jîjîie, primarul oraşului Pucioasa – Constantin Ana – primarul oraşului Pucioasa, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă – dr. Claudiu Dumitrescu, directorul DSP – dr. Sorin Stoica şi preşedinta CJAS – Niculina Sandu.

Au fost trecute în revistă mai multe secţii ale unităţii spitaliceşti din Pucioasa, s-a discutat cu medicii, asistenţii, ba chiar şi cu pacienţii despre cum se desfăşoară actul medical, ce este bun, ce este rău, ce mai trebuie făcut. La finalul vizitei în Spitalul din Pucioasa, ministrul Sorina Pintea şi-a arătat plăcut surprinderea că există implicare din partea autorităţilor locale, a conducerii spitalului şi cadrelor medicale, pentru asigurarea unor condiţii optime de cazare şi tratament.

„Se vede că oamenii se străduiesc, vor să facă treabă, dar, fără o finanţare suficientă, fără bani, încercăm doar să lustruim ceea ce avem şi asta nu este în regulă. Este ok, dar nu este ceea ce ne dorim. Noi încercăm să lustruim nişte lucruri vechi şi pe care, de fapt, ar trebui să le schimbăm din temelii. Punem gresie, faianţă. Oamenii sunt mulţumiţi, văd că este curat, dar eu, în calitate de ministru al Sănătăţii, doresc altceva”, a spus Sorina Pintea.

Ministra a recunoscut că Spitalul de la Pucioasa, deşi deserveşte o populaţie de peste 60.000 de oameni, plus turiştii care vin la tratament în staţiune, nu este finanţat suficient. Ministerul Sănătăţii a făcut un prim pas, acordând, prin implicarea autorităţilor locale, a senatorului Adrian Ţuţuianu şi a deputatului Corneliu Ştefan, suma de 635.000 de lei pentru dotarea secţiei Urologie. Necazul lipsei de finanţare pleacă, a precizat ministrul Sănătăţii, de la faptul că unităţile medicale mici au puţină eligibilitate.

„Ne tot plângem că încărcăm spitalele mari cu pacienţi, dar nu facem nimic pentru cele mici”, a mărturisit Sorina Pintea.

Ministrul Sănătăţii a apreciat faptul că, la Spitalul din Pucioasa, cadrele medicale nu au deschis discuţii despre salarii.

De la Pucioasa, s-a pornit întins spre Târgovişte, unde, în sala de spectacol a Clubului Studeţilor, ministra Sănătăţii era aşteptată de câteva sute de medici, farmacişti, asistenţi, infiermieri, brancardieri şi personal administrativ, veniţi din toate spitalele din judeţ, pentru a dialoga cu Sorina Pintea despre problemele din sistem şi, mai ales, despre dezechilibrele salariale. Concluzia unor vorbitori a fost că Legea Salarizării Unitare a fost concepută greşit. Ministrul Sănătăţii nu a comentat, spunând că trebuie respectată şi aplicată aşa cum este.

Doctorul Jean Popescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dâmboviţa, cu un uşor scepticism, a spus că speră ca proiectele propuse a se realiza în domeniul medical în Dâmboviţa să fie materializate. A dat şi un exemplu de insucces pe acest plan – o nouă staţie de oxigen a spitalului. Se încearcă de 4 ani să fie realizată, dar nu s-a reuşit. Finanţarea pentru acest obiectiv, a spus Jean Popescu, a venit în noiembrie-decembrie, luni pe final de an, când nu mai poţi demara, în timp fizic, investiţii.

Preşedintele Colegiului Medicilor Dâmboviţa a ridicat în faţa ministrului Sănătăţii şi problema medicilor de familie, ale căror salarii au rămas pe loc din cauza faptului că valoarea punctului a crescut foarte puţin. Un alt neajuns pleacă de la faptul că, în domeniul medicinei de familie, media de vârstă este de 53 de ani. În următorii ani, va trebui să se acorde prelungiri de activitate pentru medicii care au depăşit vârsta de pensionare.

Despre discrepanţele salariale a vorbit şi Sorin Stoica, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Dâmboviţa. Acesta a precizat că, şi în instituţia pe care o coordonează, există diferenţe salariale mari, care au generat nemulţumiri în rândul personalului.

Cătălin Oancea, directorul executiv al Serviciului de Ambulanţă Dâmboviţa, a vorbit ministrului Sorina Pintea despre parcul învechit de ambulanţe de la Dâmboviţa. Din 55 de salvări doar 8 mai sunt în durata normală de funcţionare!Autovehiculele au un rulaj de peste 600.000 de kilometri şi, nu de puţine ori, se defectează în timpul misiunii.

Sorina Pintea a ascultat, a oftat, dar nu a promis mare lucru. Din când în când, repeta refrenul cu munca în echipă şi că trebuie depăşite animozităţile generate de diferenţele de salarii. Sala nu prea a percutat la acest îndemn.

Unele probleme ridicate la un moment dat de Niculina Sandu, preşedinta Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, şi de Claudiu Dum itrescu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte l-au înfuriat pe senatorul Adrian Ţuţuianu, care a intervenit, spunând că nu se vrea să se facă ordine în spital şi se caută numai scuze.

„Nu vrem să facem ordine în spital. Să punem stop unei zone unde se scurg foarte mulţi bani. Nu vrem să ne aliniem în a fi foarte serioşi în ceea ce facem în relaţia cu pacientul şi de aici apar o serie de probleme. Aici nu-i de joacă, că ne facem şi că o tot continuăm cu arierate. Am fost ministrul Apărării. Nici un spital din sistemul militar nu are nici un leu datorie. Aveţi la personal o sută şi ceva de persoane în plus şi tot timpul mergeţi la Consiliul Judeţean că mai vrem o sută”, a replicat Adrian Ţuţuianu.

A spus senatorul PSD că problema datoriilor este una veche la Spitalul Judeţean.

„Ca să punctăm un pic lucrurile aşa cum trebuie. Staţi de vorbă între voi, nu că a venit ministrul astăzi, te întâlneşti cu directoarea Casei de Sănătate şi ne daţi spectacol aici”.

Claudiu Dumitrescu a vrut să răspundă, moment în care Ţuţuianu l-a rugat să ia loc. Managerul s-a conformat politicos. Sala a vuit, considerând că, prin intervenţia sa, Adrian Ţuţuianu l-a jignit pe Claudiu Dumitrescu.

Despre problemele farmaciştilor ridicate în cadrul întâlnirii a vorbit deputata Carmen Holban, membră în Comisia pentru Sănătate şi Familie.

„Legea farmaciştilor se află în dezbatere la Camera Deputaţilor. Încă nu s-a stabilit şedinţa pentru vot. Au fost realizate o serie de audieri. Colegiul Farmaciştilor din România şi-a expus punctul de vedere. Vom încerca să avem în vedere farmaciile din mediul rural. Farmaciştii să fie avantajaţi, să aibă o prioritate, deoarece îşi desfăşoară activitatea printr-o navetă şi printr-o obligativitate a programului efectuat”, a precizat Carmen Holban.

A mai spus deputata că farmaciştii aprecizază schimbarea contractului cadru, care avantajează foarte mult farmacia la nivelul de desfăşurare al activităţii.

Reprezentanţii Sindicatului Solidaritatea Sindicală prezenţi în sală i-au spus ministrei că legea salarizării nu a făcut decât să îi dezbine. Acum nu se mai lucrează în echipă. Aceştia i-au cerut Sorinei Pintea să intervină pentru ca această echipă, pusă acum sub semnul incertitudinii, să redevină cea care a fost dintotdeauna.

Ministrul Sănătăţii, din nou, a repetat că nu este de acord cu ideea că echipa medicală este dezbinată din cauza diferenţelor salariale. „Nu cred că o lege ne poate dezbina atât de mult în acest moment”. Din sală s-a auzit, aproape la unison, „ba da, ba da”.

Florin Mărgărit, farmacistul şef al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovşte, a spus că legea salarizării este foarte proastă. Sala a aplaudat satisfăcută de această concluzie.

În cele din urmă, întâlnirea s-a încheiat paşnic, dar cei prezenţi au plecat cu gustul amar că nu se va rezolva nimic în privinţa corectării inechităţiilor salariale. Totul a rămas la stadiul de căutare de soluţii. Ministrul Sorina Pintea nu a vrut să iasă din litera legii salarizării.

A urmat o vizită la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, inclusiv la Secţia de Boli Infecţioase de la Dealu Mare.

Apoi, la conferinţa de presă de la sediul PSD, au fost atacate şi probleme politice. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, şi-a încheiat programul de lucru în Dâmboviţa la Spitalul din Moreni.

Citește mai departe
Reclamă
1 Comentariu

1 Comment

  1. moshu49

    aprilie 28, 2018 at 4:17 am

    cînd la Pucioasa spui că „ministerul … a acordat NIȘTE bani”, echivalează cu adresarea către niște rupți în cur ce stau cu mîna întinsă la matroană!
    m-a întristat articolul pentru că mi-a arătat aceeași Românie dinaintea lui ’89
    adică două Românii, una a activului de partid, grangurii, și alta a boborului care trebuia să facă cincinalul în patru ani și jumătate (chiar dacă munce 5,5!) și din rahat bici, iar alimentele de strictă necesitate la coadă pe cartelă!
    mă, junilor, voi pricepeți în ce țară trăiți? 🙁

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Trei școli din Titu și Moreni au intrat în scenariul roșu de funcționare

Publicat

pe

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa a adoptat astăzi Hotărârea nr. 70, potrivit căreia mai multe clase de la Colegiul IL Caragiale din Moreni și de la Școala Pictor Nicolae Grigorescu Titu și Școala Titu Târg trec la scenariul roșu (online) de funcționare, după cum urmează:

Art. 1. Până la data de 04.11.2020, inclusiv, clasele a VI-a grupa 2, a VII-a grupa 2, a IX-a B grupa 2, a IX-a E grupa 2, a XI-a A grupa 2 din cadrul Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” Moreni vor funcţiona în scenariul 3.

Art. 2. Până la data de 04.11.2020, inclusiv, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a din cadrul Școlii Gimaziale nr. 2 Titu Târg vor funcţiona în scenariul 3.

Art. 3. Până la data de 10.11.2020, inclusiv, clasa a VIII-a B din cadrul Școlii Gimnaziale „Pictor Nicolae Grigorescu”, Titu va funcționa în scenariul 3.

Art. 4. În situaţia în care până la datele menţionate la art. 1-3, D.S.P. Dâmboviţa nu semnalează niciun impediment, efectele prezentei hotărâri încetează şi activitatea claselor menţionate mai sus va fi reluată potrivit scenariului anterior.

Art. 5. Hotărârea C.J.S.U. nr. 65/26.10.2020 se modifică în mod corespunzător potrivit dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Mărturie zguduitoare despre lupta cu COVID. Pacienta din salonul 13

Publicat

pe

Jurnalista buzoiană Cristina Sterian, ca mulți mulți români, a fost lovită de virusul nemernic care, de 8 luni, ne macină existența și care s-a împrietenit de minune cu disperarea. Mesajul ei, de pe patul de spital, este un îndemn la protecție, la mai multă atenție pentru viața noastră și a celor din jur. Nu știm când coronavirusul, care poate pândi instalat în organismul unui prieten drag, al unei rude, ne lovește cu sete. Textul pe care l-a publicat pe pagina sa de Facebook este dramatic, o experiență tristă, un episod important din lupta unei tinere pentru viață. Ar trebui citit cu atenție, cu compasiune și mai ales cu luare aminte. Coronavirusul, acest ucigaș nevăzut, călit poate în natură, poate itn laboratoare subtile, nu iartă și, ca o mașinărie programată impecabil, caută în organismul pe care îl ia cu asalt breșe, puncte slabe și acolo țintește.

„M-a lovit! M-a lovit cum nu credeam că o s-o facă! Viața mi-a dat o palmă aspră, mi-a spus că e momentul să mă trezesc, să-mi dau un restart, să încetez cu fuga, să mai las naibii stresul și dorința permanentă de a face totul cat pot de bine și de mult și de a-i mulțumi pe toți. A fost o palmă pe care, din păcate, au simțit-o dur și copiii și familia mea, o palmă ale cărei urmări le voi simți, probabil, toată viața, pentru că această palmă a venit la pachet cu urme adânci lăsate pe plămânii mei și Dumnezeu știe câte și mai câte.

Cum a început totul!

Nebunia a început, sâmbătă pe 3 octombrie. Sara împlinise 7 ani cu o zi în urmă, i-am organizat atunci o mică petrecere cu copiii pe care îi întâlnea zilnic. Poate am greșit, însă ce părinte nu-și dorește să-și bucure copilul de ziua lui? Bănuiesc că nu atunci a fost însă problema, ci a doua zi, atunci când oameni dragi sufletului nostru ne-au vizitat, spunând, la un moment dat, printre altele, că la început de săptămână, unul dintre ei a avut o jenă în gât, probabil „de la apa rece”, dar și că o rudă apropiată nu s-ar simți bine. Nu m-am alertat atunci, sub nici o formă. La câteva zile distanță de acest moment, eram deja toți 4, ai mei, contacți direcți ai unui caz confirmat. Am avut inspirația de a nu mai merge la serviciu, m-am izolat și a început așteptarea.

La mine totul a început cu o durere cicălitoare de frunte, care nu ceda cu nimic, apoi cu tendința de a-mi drege vocea. Eu, vorbitor de radio de vreo 20 de ani, am această problemă, însă în contextul dat mi-am dat seama că e mai mult decât banala mea răgușeală. Am stat închisă în dormitor, în timp ce soțul meu a dus singur grija copiilor dar și pe a mea, de a avea tot ce-mi trebuie în camera unde eram izolată. A urmat testul și, fără prea mari surprize, rezultatul. Știam, simțeam cum virusul îmi inundase deja organismul. Mă ustura nasul când respiram, durerea de gât era nemaitraită. Vestea bună era că Sara, testată odată cu mine, era negativa. Încă!

Pasul doi: spitalul

Pozitivă, dar pozitivă! Așa am plecat la spital. Cu simțurile ușor amorțite, dar cu machiaje in bagaje și haine drăguțe de spital, m-am înființat la poarta secției de Boli Infecțioase. Nici prin gând nu-mi trecea că aici o să mor „un pic” și o să mă nasc pentru a doua oară. Eram pe picioarele mele, saturație bună, o ușoară stare febrilă, nimic mai mult. Totul părea ok iar optimismul domnului doctor Micu, cel care urma să-mi fie înger, mi-a dat încredere că voi trece eu și prin asta. Nu-s vreo fandosită, sunt un om trecut prin viață și nu aveam de gând să cedez acum. Însă s-a întâmplat! După câteva zile în care totul a mers bine, cu afectare pulmonară sub 5 la suta și analize „un pic ciupite” s-a produs dezastrul. A început ceea ce se cheamă furtuna de citokine, o reacție a sistemului imunitar care provoacă dezastru și lasă urme adânci.

A început lupta! Lupta mea pentru viață! Între timp mi s-a alăturat în aceeași rezervă, în patul vecin, Rareș. Rareș, pozitiv si el, a împlinit 12 ani în spital, nu alături de prietenii lui, însă primind cadou bomboane de la asistentele care ne-au îngrijit cu atâta dăruire. I-au cântat la mulți ani, l-au îmbărbătat, în timp ce eu încercam să par bine, în patul de lângă, iar telefoanele de la cei care aflau despre mine nu mai conteneau și mă oboseau atât de tare.

Cumva nu am simțit de la început că situația e atât de gravă, însă saturația scădea iar eu făceam deja temperatură mare. Nu-s vreo ignorantă, iar faptul că am scris sute de știri despre Covid de la începutul acestei pandemii, m-a făcut încet, încet, să înțeleg proporțiile dezastrului.

Între timp, în rezerva alăturată mi s-a alăturat restul „clanului Sterian”. Eram pozitivi cu toții. Din fericire, ei bine.

Lupta „îngerilor albi” dusă pentru mine

Odată declanșată furtuna de citokine, a început dezastrul și lupta lor, a medicului Micu Bogdan, a dr. Răduță si a asistentelor de a mă salva. Crp-ul, analiza care arată inflamația din corp sărise peste 74, afectarea pulmonară depășise 20 – 30 la sută. Cu o tenacitate incredibilă, fără a mă panica mai mult decât e cazul, dr. Bogdan Micu a început să pompeze în organismul meu tot ce credea și spera că mă va ajuta. Antibiotice, antivirale, apoi plasma hiperimună pentru care îi mulțumesc Dr. Craciun Adriana și celor care și-au făcut timp să doneze după ce au trecut prin boală. Au fost zile bune în care am respirat prin masca de oxigen, cu butelia lângă pat. A fost o bătălie incredibilă, despre care abia acum încet, încet, încep sa-mi vorbească salvatorii mei în alb.

Cum stăm acum?

Îmi place să cred că greul cel mai greu a trecut. Toți 4 suntem negativi, ai mei acasă, așteptându-mă, eu încă pe un pat de spital, dar cu speranța că azi mă voi externa. Am mâinile și burta pline de vânătăi și înțepături, dar sufletul plin de recunoștință pentru cei care m-au salvat. Sunt sigură că pentru mine greul nu a trecut. Plămânii sunt afectați. Și inima mi-o ia la trap deseori. Plus insulina la pachet. Sunt răgușită, tușesc, obosesc. Nici vorbă de muncă prea curând. Urmează o perioadă de recuperare, investigații peste investigații și credința că Dumnezeu mă va ajuta, în continuare. Va fi o luptă pentru mine și familia mea, dar am speranța că vom fi bine!

Covidul scoate la iveală caractere

După palma pe care viața mi-a dat-o atunci când mă așteptam mai puțin, pentru mine totul e altfel. Mi-am dat seama ca viața nu înseamnă doar muncă și voi încerca să prioritizez altfel lucrurile. Mi-am dat seama că am o soră pe care nimeni nu o poate înlocui și indiferent câte păruieli au fost între noi, eu sunt ea iar ea e eu. Mi-am dat seama că am prieteni mulți, dar mi-am dat seama și că unii nu au ce căuta în viața mea. Și i-am exclus și sunt eliberată. Îmi pare rău pentru grijile pe care le-au trăit părinții mei, însă atât am putut duce eu. Dacă i-aș fi putut feri aș fi făcut-o.

Despre ei, salvatorii mei

Cine nu crede în Covid să vină în secția de Boli Infecțioase Buzău, dar fără echipamente, fără mască, și să respire alături de noi, cei pe care nemernicul ne-a lovit pentru că, la un moment dat, am lăsat garda jos. Să vină aici să vadă cum lucrează omuleții albi, salvatorii, cum le curge transpirația prin costume și prin cele 2 – 3 perechi de mănuși, cum se chinuie să-ți găsească venele și cu toate acestea cum găsesc puterea să zâmbească, să-ți spună o vorbă bună, să te facă să nu te simți un ciumat. Multumesc Mihaila Amalia si tuturor colegilor dvs.

Sunt oameni adevărați care nu doar că merg la muncă, la job, ci care au harul de a-ți vindeca trupul și de a-ți alina sufletul. Prețuiți-i și rugați-vă să rămână întregi. De la asistente și până la cei 2 doctori, o mână de oameni cu O mare, pentru mine, ei au fost salvatorii. Cu voia și grija lui Dumnezeu și a Maicii Domnului.

Mulțumesc Dr. Bogdan Micu, sunteți mare. Veți rămâne mereu în inima mea care o ia încă ltrap, dar sper să se mai potolească odată ce ajung acasă, la ai mei. Mulțumesc Dr. Răduță, sunteți minunată. Mulțumesc asistenților care m-au îngrijit, mi-au zâmbit și m-au alinat pe mine și pe copiii mei, în cea mai cruntă parte a existenței mele.

COVID există și pândește

Feriți-vă, fraților! Nu e o glumă, nu bagatelizați situația în care ne aflăm. Dați-vă un restart. Avem timp de petreceri, ieșiri, revelioane. Important e ca acum să ieșim cu toții la numărătoare. Purtati mască! Protejați-vă! Stați cu familia! E cel mai prețios lucru. Lăsați medicii să-și facă treaba și rugați-vă pentru ei! Lăsați conspirațiile. O mască nu vă îngrădește nici un drept, nici o libertate. Vă spune pacienta din salonul 13, care era să pice în război. La 40 de ani, fără prea mari probleme de sănătate. Poate doar prea pornită, prea în vrie, prea să le facă pe toate”.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!