Connect with us

OPINII

Trecutul şi prezentul, în blenderul dictaturii tăcute!

Publicat

pe

Aflăm, cu tristeţe, că biata noastră ţărişoară, de mulţi ani încoace, este o feudă a organelor de forţă, a serviciilor secrete şi a procurorilor, başca ceva judecători şi poliţişti. Îmi vine să plâng. Unii dintre aceşti înalţi funcţionari, plătiţi cu zeci de mii de lei lunar, şi-au bătut joc de noi. Ne-au torturat mai abitir decât securitatea comunistă. Nu ştim încă în numele cărui ideal…

Îmi amintesc, cu plăcere, cum colabora presa cu magistraţii prin anii 1995-2000. Mergeam la procurori, primeam informaţii, ba chiar, uneori, dacă situaţia o impunea, ni se permitea să asistăm la audieri, se dădeau lămuriri suplimentare, amănunte, se organizau conferinţe de presă periodic. Era un circuit transparent, normal, democratic. Cazurile grave, de impact, erau prezentate cu lux de amănunte de şefii direcţiilor specializate, nu le dau acum numele, dar le port o vie amintire pentru profesionalism şi dedicaţie. Voiau oamenii legii ca cetăţenii să fie informaţi, să cunoască activitatea, prestaţia, volumul de muncă, rostul acestor instituţii puse în slujba oamenilor.

Apoi, ca la o comandă, filmul s-a tăiat. Parcă ne-am întors în timp şi ne-am oprit prin anii 50. Cei bătrâni s-au pensionat şi au venit tinerii, noua generaţie, de care, curios, nu ne-am mai putut apropia. Nu am mai auzit despre întâlniri cu presă. Informaţia este difuzată, trunchiat sau deloc, pe surse, doar dacă la mijloc era vreun interes.

Acum, aflăm pe toate drumurile, că pentru instituţiile de forţă, în ultimii ani, cetăţenii, de la sărac la bogat, au devenit posibili infractori, beneficiari ai anatemei cu valoare juridică numită suspiciune rezonabilă. Au apărut protocoalele, binoamele, interceptările în sistem intensiv, turnătorii. Totul s-a denaturat. Democraţia, pe care o visam, s-a transformat într-un teren de vânătoare. A luat forma hâdă a dictaturii nevăzute.

Nu excludem din acest scenariu malefic clasa politică. Totul s-a executat cu sprijinul ei, cu acordul ei tacit. Politrucii au acceptat totul, mizînd pe punerea lor la adăpost, pe comuniunea cu instituţiile de forţă. Când au văzut că nici ei nu mai scapă de furia celor care au prins gustul puterii nemărginite şi sunt săltaţi în cătuşe şi cu alai mediatic, au ieşit la bătaie. Nu îi scuză acum nimic. Sistemul diabolic, creat în ultimii ani, se datorază şi lor. L-au tolerat şi hrănit.

În această încrengătură ocultă, otrăvitoare, au fost prinşi şi ziarişti. Oameni care, profesional, moral, patriotic, ar trebui să-şi dea viaţa pentru adevăr, libertate şi democraţie. De unde! Sunt jurnalişti şi instituţii media care au la rădăcină o vână putredă, o conexiune cu sistemul opresiv de factură modernă, bazat pe tehnică de ultimă generaţie, pe făcături la comandă şi pe legi interpretabile. Ar fi cazul să ne revenim. Să punem totul în matca firească. Oare, mai putem? Mai vrem?

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Liviu Dragnea și pseudo-spectacolul dezvăluirilor…

Publicat

pe

Am așteptat și eu, ca tot românul curios, seara de duminică. Nu să urmăresc cine știe ce serial tv, concurs exclusivist asortat numai cu vedete sau vreun film captivant. Nu. Ci pentru Liviu Dragnea. Primul interviu fluviu de după eliberarea sa de la Rahova. De o săptămână suntem anunțați de postul tv Realitatea despre această apariție senzațională. S-au făcut pariuri, speculații. Unii chiar s-au speriat la gândul că cine știe ce dezvăluiri face fostul lider al PSD, ce dă din casă.

Sunt convins că, pe lângă omul simplu mânat de o curiozitate tradițională, în fața televizoarelor s-au așezat, ciucure, foștii colegi de partid, opozanți, jurnaliști, șefi de prin servicii, bașca și ceva elemente cheie ale statului paralel.

Mă așteptam la un Dragnea care să apară ca un vulcan pregătit de erupție. Aruncă cu cenușă în toate zările politice, îi îngroapă pe unii sub lava fumegând. De unde! M-am liniștit repede după prima repriză de așa-zise dezvăluiri. A fost vorba doar de fâsuri, de apropouri, de băgat bățul prin gard, de arătat pisica. Nicio poveste nu a fost dusă la capăt. A rămas, așa, în coadă de pește. Dragnea a băgat glonțul pe țeavă și a lucrat ca la ruleta rusească. Pac, pac, pac. Nu a trosnit cartușul său pe nimeni. A sunat mai mult a avertisment, a spectacol de suspans, bine regizat.

Dragnea, extrem de calm, degajat, ca un actor care și-a intrat bine în rol. Versat. Același chip, același calm, cam ca atunci când ordona executații în partid. Cele două jurnaliste, foarte bine pregătite, au jucat din plin pe mâna lui Dragnea, alimentându-i din când în când entuziasmul bine temperat. A fost un show de toată frumusețea. După cum intrau valurile de spoturi publicitare, care rupeau ideile, șirul cursiv al mărturisirilor, emisiunea a fost sub audiență maximă.

Pentru mine a sunat ca o poveste plină de romantism revoluționar a unui om care acum pretinde că se luptă cu toată lumea. S-a trecut prea repede de la o secvență la alta, fără să se tragă concluzii, lăsându-ne parcă în plasa acelui „to be continued’.

Am disecat și eu, așa cum am putut, acest spectacol dramatic, cu uneltele și informațiile pe care singur le-am cules de pe câmpul plin de roadele politicii năpădite de plante parazite, bălării, cum le zicem noi, ale căror denumiri nu le cunoaștem încă, dar care dictează pare-se evoluția societății românești.

Liviu Dragnea nu a scris aseară niciun capitol de istorie. Nu ne-a expus niciun mecanism al terorii sub vraja democrației, așa cum se așteptau mulți. Nu a schematizat de nici un fel sistemul ocult și modul său de acțiunea. A dat un pic cu periuța de dinți pe ditamai matahala, gâdilând-o mai mult. Determinând-o să se întoarcă liniștită de pe o parte pe alta. Probabil atât a vrut sau atâta i s-a dat voie să mărturisească. Nici măcar nu a putut Dragnea să stoarcă câteva lacrimi de emoție sau să declanșeze în conștiința mea vreo reacție a urii împotriva cuiva anume. Nu. Generalități. Secvențe de inedit.

A fost reținut în a-și înfiera foștii colegi de partid care, a spus-o de multe ori, l-au părăsit, l-au abandonat rapid. În ceea ce privește criticile la adresa PSD, a avut un discurs ușor critic, de politician aflat acum în altă luntre. Că Partidul Social Democrat este acum la mâna lui Iohannis, că fac opoziție de formă… Chestii uzitate de toți cei care au părăsit corabia social-democrată la un moment dat. Geoană, Ponta…

Și ce ar fi putut să spună așa de grav la adresa PSD și a liderilor acestui partid? El l-a condus. El a creat guverne, grupuri, a format echipe. Reproșând prea multe social-democraților, practic se acuza pe sine. Așa că a lăsat-o mai moale. S-a mulțumit să spună (i-a fost mai ușor) că PSD este infiltrat de agenți, că Viorica Dănicilă a fost bună până în momentul în care a intrat între tentaculele SRI și SPP. Și el unde a fost?

A mai mărturisit Dragnea că, după alegerile din 2016, Florian Coldea și Eduard Helving, șeful SRI, ar fi făcut presiuni asupra lui pentru a-l pune pe Vasile Dîncu prim-ministru. Acum, după aproape șase ani, informația sa nu mai are decât valoare de istorie. Atunci, a tăcut. Era bine…

Una peste alta, Liviu Dragnea a vrut, prin apariția sa la TV sub titulaturi de senzațional, dezvăluiri fulminante, să lanseze la apă, într-un mod practicat și de alții, un partid nou, creat din regretele și mânia sa și a prietenului său, Codrin Ștefănescu. Un ambalaj oarecum înzorzonat pentru un conținut nu tocmai digerabil.

Citește în continuare

OPINII

Orban, un lider consumat!

Publicat

pe

Mi-au reproșat niște umili politruci faptul că nu am fost prezent la ultima vizită pe care Ludovic Orban a făcut-o în Dâmbovița, în calitate de președinte al PNL. Mi-au spus că sunt pesedist, comunist etc. Neomarxist nu m-au numit. Au știut ei de ce. Le zic acum, cu deplină sinceritate, sunt și am fost mereu alături de cei care au mai mișcat ceva prin acest județ. Îi apreciez pe politicienii care se zbat pentru oameni, pentru comunitățile locale, care măcar dau semne că există.

Să-mi spună liberalii ce au făcut pentru Dâmbovița în cei peste 30 de ani de democrație și poate fac o plecăciune în fața lor. Dar, parcă nici nu au existat! Au avut un comportament de membri ai unui cenaclu literar cu multă poezie proastă.

La ce să mă duc să ascult moțiunea lui Orban? A fost de vreo două-trei ori șef de organizație la Dâmbovița. În jumătate din localitățile din județ, existau filiale liberale doar pe hârtie. Să mă mai emoționeze Ludovic care a predat partidul ca pe o vită la abator? Să îi ascult discursul anti-Cîțu când știu bine că liberalii dâmbovițeni, cu ceva vreme în urmă, au avut șansa istorică să-și aleagă un președinte get-beget iar după nici un an l-au încolțit ciracii lui Orban și l-au silit să demisioneze?

Pentru ce să îmi încarc memoria reportofonului cu demagogie a la Orban? Nu el este cel care a adus USRPLUS la putere? Nu domnia sa îl tot lăuda pe Cîțu, expertiza în economie? Cine vrea din nou monstruoasa coaliție la putere? Orban Ludovic!

Să mă fi dus să îi văd cum se înfoaie pe scenă când știu câte a promis că se vor face în Dâmbovița și apoi ne-a dat cu flit? Garanta în piața publică, cu alai de sindicat în jurul său, că va fi salvat Combinatul de Oteluri Speciale. Vorbe. Vrăjeală. Dădea ca sigură începerea lucrărilor la DN 71, Bâldana-Târgoviște, dar ministerele cheie le-a cedat celor de la USRPLUS.

De ce vrea musai Orban să conducă PNL? Credeți că îl doare burta de partid, de țară? Nu. Este un joc de imagine. Orgolii. Ambiții. Calcule. Îi rămân oamenii pe drumuri. Din punctul meu de vedere, Ludovic Orban este un lider consumat. Nu mai are ce arăta și demonstra. Cel mult să încurce lucrurile…

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT