Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept „Antrenorul minţii”, spune că orice formă neobişnuită de comportament funcţioneză fie ca profesor – te face să-ţi vezi neputinţa şi te ajută să înveţi din ea, fie ca distrugător – te asociezi cu ea, vorbeşti şi gândeşti mecanic despre ea, fără să faci nimic s-o schimbi.

„Depresia este forma de lene, așteptările continue și nemulțumirile constante. Depresia este un semnal de alarmă pentru cei care cred prea mult în alții și mai puțin în ei înșiși. Depresia nu este cu precizie diagnosticată, ci este un aspect speculativ, pe care pacientul din păcate, îl crede. Însușirea acestei diagnosticări speculative zidește în om însuși acest mod neobișnuit de comportament. E ca și cum cineva îți spune că ești BOU și tu să-l crezi fără să te verifici prin toate metodele”, explică psihologul Alexandru Pleşea.

Specialistul consideră că verificarea depresiei, dacă există sau nu, se poate face prin mai multe forme, precum:
• Sări din pat în fiecare dimineață, nu sta să moțăi încă o oră de când sună ceasul.
• Mișcă mult coloana vertebrală, eliberezi endorfine și alți hormoni pregătiți să te ajute.
• Vorbește cu oamenii despre ei, nu despre tine.
• Obligă-te să vorbești cu cei care nu îți plac.
• Dacă de ex nu îți place să speli vasele, du-te și spală-le acum.
• Pedepsește-te pentru ce uiți sau ce ți-ai spus că faci și nu ai făcut.
• Dacă îți vine să înjuri, întoarce-o și spune o rugăciune.
• Dacă știi că ai o frică, du-te în ea, nu o ocoli.

“Oricare din aceste metode de verificare arată nivelul tău de interacțiune cu lucrurile și situațiile simple de viață. Fiecare din noi avem comportamente neobișnuite, perioade mai scurte sau mai lungi de timp, ele nu sunt decât perioade de alegere a unui drum pe care oricând ne putem întoarce sau ocoli, este ca un roller coaster, unde niciodată nu e drept, decât la sfârșit”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

Simptomele care apar în cazul depresiei sunt forme mai puțin obișnuite de comportament, precum: culpabilitatea, probleme cu somnul, atacuri de panică, nesocializare, lipsa de concentrare continuă, lipsa de chef de viață, gânduri de griji repetitive, pierderea interesului pentru hobby-uri, lipsa continuă a poftei de mâncare, lipsa de motivație și inspirație, preocuparea cu gânduri de suicid etc.