Connect with us

ACTUALITATE

Judecătoare de la Curtea de Apel Oradea îi critică dur pe procurori!

Publicat

pe

Comunicatul Asociaţiei Procurorilor din România în care se plâng că s-au înteţit atacurile împotriva sistemului judiciar, împotriva procurorilor şi judecătorilor, atacuri care, se precizează în document, sunt de natură a afecta grav încrederea cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie, a deranjat-o puternic pe judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea.

În opinia acesteia, nu societatea, presa şi cei care demască abuzurile atentează la prestigiul şi independenţa justiţiei, ci magistraţii, judecătorii şi procurorii care ascund erorile, abuzurile şi disfuncţionalităţile din sistem.

„Nu cuvintele politicienilor sau ale jurnaliştilor «atacă justiţia», ci acţiunile abuzive ale celor din justiţie o fac. Dacă cetăţenii nu ar fi experimentat pe cont propriu disfuncţionalităţile din justiţia românească, orice critici ale oamenilor politici sau ale presei cu privire la justiţie ar fi rămas cuvinte goale, fără ca oamenii să le creadă.

Faptul, însă, că peste 80% dintre români doresc o răspundere materială a magistraţilor nu e din cauza politicienilor ori a presei, ci a acţiunilor celor din justiţie.

În loc ca Asociaţia Procurorilor să facă o auto analiză, urgentă şi necesară, să vorbească deschis despre erori, abuzuri, să facă tot ce îi stă în putere să nu mai fie nenorociţi oameni, asociaţia e preocupată de «imaginea şi independenţa justiţiei». Astfel de afirmaţii sunt, mai ales în acest context, cuvinte goale, găunoase şi sfidătoare la adresa victimelor abuzurilor din justiţie şi a cetăţenilor români.

Este rolul presei, în vederea corectei informări a opiniei publice, să relateze despre abuzurile şi disfuncţionalităţile din justiţie. Fiecare critică şi devoalare a unui abuz ori disfuncţionalitate din justiţie este o oportunitate pentru cei din justiţie să corecteze lucrurile şi să facă justiţia mai eficientă în folosul cetăţeanului.

În acelaşi timp, este obligaţia oamenilor politici, care sunt aleşi şi răspund în faţa alegătorilor, să ia atitudine faţă de abuzurile şi derapajele justiţiei, iar dacă e cazul, să modifice legea astfel încât astfel de derapaje să nu mai poată avea loc, iar cei vinovaţi să răspundă.

Reacţiile presei ori ale oamenilor politici la abuzurile din justiţie nu sunt nicidecum «atacuri» şi nu încalcă, în nici un fel, independenţa justiţiei, cum fals se clamează în comunicat, ci sunt reflexe democratice, fireşti, împotriva abuzurilor.

Numai în societăţile totalitare încălcările drepturilor omului sunt băgate sub preş, fiind ascunse sub slogane frumos ambalate, iar vinovaţii de serviciu sunt nu cei care abuzează de poziţiile de putere pe care le deţin, ci aceia care vorbesc şi expun problemele şi abuzurile.

Într-o democraţie, însă, cum şi România se pretinde a fi, a vorbi despre abuzuri împotriva drepturilor omului este o obligaţie atât a formatorilor de opinie, cât şi a demnitarilor aleşi de cetăţeni.

Cei care se folosesc de puterea care le este încredinţată de către stat împotriva cetăţenilor, abuzându-i, trebuie expuşi, nominalizaţi, traşi la răspundere, nu ascunşi şi trataţi cu menajamente şi discreţie.

A susţine, cum face şi Asociatia Procurorilor (poziţia însă e împărtăşită şi de destui judecatori, chiar din CSM), că expunerea acestor abuzuri şi prezentarea nominală a abuzatorilor din justiţie ar fi «atacuri care sunt de natură a afecta grav încrederea cetăţenilor în înfăptuirea actului de justiţie şi, pe cale de consecinţă, buna funcţionare a statului» este o sfidare la adresa cetăţenilor din România.

Cum poţi vorbi despre «buna funcţionare a statului» când funcţionari ai statului abuzează oameni în numele puterii cu care au fost investiţi de către stat, stat creat pentru a fi în slujba cetăţeanului?

Nimic nu este mai important într-un stat de drept ca omul, cetăţeanul, cu drepturile şi libertăţile sale.

Este, de aceea, în interesul general al societăţii ca niciun cetăţean să nu fie abuzat, să nu îi fie încălcate drepturile fundamentale, iar când se întâmplă aşa ceva cei vinovaţi să răspundă”, a scris judecătoarea Florica Roman pe blogul său.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Opere ale marelui artist Vasile Blendea, la vedere, la stradă, în cinci sate din Dâmbovița

Publicat

pe

Localitățile județului Dâmbovița adăpostesc la vedere, dar nebăgate în seamă, neprețuite, dar neadmirate așa cum ar trebui, nu mai vorbim de a fi studiate, opere de artă de o valoare inestimabilă.

Câți dintre dâmbovițeni știu că anumite lucrări ale marelui artist plastic Vasile Blendea se află înrădăcinate de zeci și zeci de ani în inima localităților Voinești, Răzvad, Valea Lungă-Cricov și Ocnița? Monumente dedicate eroilor din Primul Război Mondial pe lângă care oamenii trec indiferenți, copleșiți de problemele zilnice, sau unde vin să depună, o dată pe an, într-o cavalcadă a rutinei, coroane de flori în memoria celor căzuți pentru patrie, dar fără să îi intereseze cine este cel care, cu ani în urmă, a trudit pentru crearea acestor opere de artă…


Pe unele am descoperit semnătura marelui artist Vasile Blendea. Mi-am trecut palma cu emoție pe acele litere scrijelite în bronz între anii 1934-1937. Atunci, în Voinești, Răzvad, Valea Lungă și Ocnița au fost amplasate monumentele create de Blendea, adevărate valori ale patrimoniului cultural românesc.

Privindu-le atent, admirându-le perfecțiunea nealterată de vreme și de vremuri, observi, dacă vrei, fără să fii un avizat în domeniu, sensibilitatea, forța, simbolul acestor lucrări care nu sunt monumente anonime. Au un nume, o condiție, ascund o poveste.

Monumentul de la Voinești se cheamă „Omagiu Eroului”, cel de la Răzvad de Sus – „Jertfa”, iar monumentul din Răzvad de Jos a răzbătut în timp sub denumirea „Despărțirea”. La Valea Lungă-Cricov avem „Tatăl și fiul”, iar la Ocnița – „Paza țării”.

Dacă omul, chiar și cel de rând, le-ar cunoaște măcar denumirea dată de artist, ar decodifica mult mai rapid întruchiparea, simbolul, ar rezona mult mai bine cu istoria. Dar, cine știe că aceste grupuri statuare au fost lucrate cu migală și talent de unul dintre cei mai mari artiști plastici români? De omul pe care marele istoric Nicolae Iorga l-a trimis în Franța, Germania și Elveția pentru a găsi și copia portretele marilor voievozi români aflate în muzeele occidentale? Cine mai face acum așa ceva?

Ar trebui ca reprezentanții culturii dâmbovițene, cot la cot cu reprezentanții autorităților locale, să se gândească la montarea, lângă aceste monumente de neprețuit, a câte unei plăcuțe biografice, cu date și informații despre marele artist. Oamenii care au în localitățile lor asemenea opere de artă ar trebui să fie mândri. Să le viziteze periodic pentru a cinsti, în acest mod, pe cei care s-au sacrificat pentru țară și, nu în ultimul rând, pe marele artist Vasile Blendea…

„Deși realizate izolat, ele au fost gândite într-o viziune unitară, întemeiată pe de o parte pe sensul istoric al patriotismului, iar pe de altă parte pe experiențele statuarei tradiționale.

Artistul Vasile Blendea a evitat cu mare grijă gesturile largi, discursive, îndreptându-și atenția către tensiunile interioare, către încărcătura spirituală pe care a dorit-o cât mai bogată și mai convingător expresivă prin intermediul mișcării formelor.

Construcția monumentelor este deosebit de riguroasă și robustă, vădind capacitatea lui Vasile Blendea de a transmite formelor sculpturale o sesizantă forță spațială, artistul recurgând și la elemente de port popular și asociind grupurilor statuare reliefuri care ilustrează momente din luptele de la Mărășești sau din trecerea trupelor române peste munții Carpați.

Modelate în lut și ulterior turnate în bronz, lucrările amintesc artistului de zilele din vreme de război pe care le-a trăit la Mărăști, Șușița și Muncel. Lucrările realizate de Vasile Blendea între anii 1932-1937 sunt considerate monumente memoriale și reprezintă o pagină importantă a sculpturii românești din perioada interbelică și, totodată, cel mai reprezentativ grup de opere dedicate de un artist războiului de reîntregire națională”, a scris conf. univ. dr. Iulian Iosif Oncescu, de la Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște, în „Gazeta de Voinești”.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Poliția Română angajează 1.828 de persoane din sursă externă

Publicat

pe

de

FOTO ARHIVĂ

Poliția Română scoate la concurs 1.828 de posturi de agenți și ofițeri de poliție, precum și de personal contractual, prin încadrare directă. Înscrierile se fac online, la unitățile de poliție care au scos posturile la concurs.

Sunt scoase la concurs, prin încadrare directă, 645 de posturi de ofițeri de poliție, 647 de posturi de agenți de poliție și 536 de posturi de personal contractual.

Pentru posturile de ofițer și agent de poliție, înscrierile se fac on-line, la unitățile de poliție care au scos posturile la concurs, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie a.c., inclusiv în zilele nelucrătoare. Dosarul de înscriere trebuie să fie complet până la această dată, ulterior nemaiputând fi depuse documente.

Posturile scoase la concurs sunt în specialitățile acțiuni speciale, cazier judiciar, statistică și evidențe operative, analiza informațiilor și implementare date, comunicații și informatică, logistică, operațiuni speciale, ordine publică, pregătire profesională, reținere și arestare preventivă, rutieră, secretariat, documente clasificate și arhivă, cercetarea și prevenirea criminalității, investigații criminale, investigarea criminalității economice, financiar, implementarea proiectelor, psihosociologie și siguranță școlară, relații internaționale, informare și relații publice, structura de securitate, poliție canină și cabinet sanitar veterinar, criminalistică, combaterea criminalității organizate, resurse umane și administrativ.

Informații complete cu privire la posturile existente, programul înscrierilor, condițiile de participare, documentele necesare și modalitățile de desfășurare a concursurilor se regăsesc, începând de astăzi, pe site-ul oficial al Poliției Române, secțiunea Carieră – Posturi scoase la concurs: https://www.politiaromana.ro/ro/cariera/posturi-scoase-la-concurs , precum și pe site-urile unităților teritoriale de poliție: https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-teritoriale.

În perioada 21 – 29 octombrie a.c., se va desfășura proba eliminatorie de evaluare a performanței fizice, respectiv proba practică, în funcție de posturile pe care candidează, dacă este prevăzută o astfel de probă.

La data de 6 noiembrie a.c., va fi desfășurată proba scrisă, de tip test grilă.

Posturile de personal contractul vor fi scoase la concurs, în perioada următoare, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 286 din 23 martie 2011, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT