OPINII
Talpa ţării e plină de găurile indiferenţei celor ce conduc!
Se tot trag semnale de alarmă cu privire la faptul că România intră într-o acută criză a forţei de muncă. Urlă patronii pe toate drumurile că nu mai sunt meseriaşi, că nu mai au cu cine desfăşura activităţile economice specifice. Nici măcar necalificaţi nu se mai găsesc prin ţară!
Fuge lumea de muncă? Ei, nu-i chiar aşa! Românii, cei pricepuţi, meseriaşi, profesionişti, au tulit-o spre Occidentul prosper, unde minimul pe economie depăşeşte 1.000 de euro lunar.
Alţii, mai cu noroc, lucrează prin multinaţionale, în Capitală sau prin societăţiile de prin municipiile mari din vestul ţării, unde se plăteşte bine.
Sunt destui şi cei care au pătruns, pe filieră politică, în instituţiile bugetare şi ocupă posturi călduţe şi bine retribuite. Restul face foamea pe minimum pe economie, supravieţuiesc de pe o zi pe alta.
Păi, în ţara unde bugetarul câştigă mia de euro lejer, unde medicii trec de 3-4 mii de euro lunar, magistraţii pe lângă ei, unde jandarmul care păzeşte îmbrăcat în ţoala statului diferite obiective birocrate, agoniseşte minim 4-5 mii de lei pe lună, iar poliţistul, de cum a fost repartizat la Postul de la Dâlga, ia uşor 3.000 de lei lunar, cum să mai existe forţă de muncă? Plus că, toţi aceştia enumeraţi mai sus aşteaptă, la o vârstă bună încă de muncă, onorabila pensie specială!
Dacă faci o incursiune pe la bursele locurilor de muncă, observi că puţini sunt patronii care acordă salarii mai mari de minimum pe economie, adică 1.200 de lei net, transformaţi în euro nici măcar 300! Zic că nu au de unde mai mult, dar, săracii, îşi schimbă limuzina de lux de două ori pe an, îşi fac concediile în insulele din Oceanul Indian, cumpărături la Paris şi îşi dau în folosinţă a treia sau a patra viluţă. Şi, uite aşa, românii viguroşi şi care vor să-şi facă un rost solid în viaţă fug în străinătate.
Beneficiarii ajutorului social, că mai sunt şi ei, îşi fac calculul şi văd că ies mai bine dacă stau acasă. Cu ce le dă statul, cu ce mai trudesc din când în când pe unde apucă, o duc mai bine ca la patron.
Ne văităm că nu mai avem forţă de muncă? De ce? Ne-am ocupat de medici, de asistenţi, de profesori, de militari, poliţişi, agenţi secreţi, judecători, procurori, parlamentari, directori, primari şi inspectori de toate tipurile, dar am uitat de talpa ţării, de cei care, până la urmă, reprezintă postamentul unei societăţi normale. I-am lăsat de izbelişte. Dacă o ţinem tot aşa, posibil ca în România, în vreo câţiva ani, să rămână numai bugetarii şi pensionarii de lux şi cei care nu au încotro.
România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!
Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.
Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.
Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.
Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.
Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?
Ne îndreptăm din ce în ce mai sigur spre alegerile anticipate. Nici astăzi, la întâlnirea de la Cotroceni, nu s-a întâmplat mare brânză. Discuții. Posibile negocieri. Strângeri de mână pe fondul complezenței. Orgolii de politicieni și atât.
Criza merge mai departe, iar Bolojan și USR-iștii rămân în continuare la butoane, în ciuda câștigătorilor alegerilor parlamentare, perdanți de conjunctură, PSD și AUR. Este de noaptea minții! Numai în democrația noastră originară se poate întâmpla ca țara să fie condusă de ultimii clasați: PNL, USR și conservantul politic UDMR, aflat mereu lângă stupul cu miere.
Întâlnirea de la Cotroceni a avut, după umila mea părere, miros de aranjament meschin. Încă un fâs! Nicușor Dan, cu bagajul pregătit să plece la Paris, să sărbătorească Ziua Franței și iar cu o semipropunere de conjunctură, Alexandru Nazare, și cu încăpățânatele și de amețit poporul dorințe, PSD nu vrea să guverneze cu USR și PNL, USR și PNL nu vrea să împartă puterea cu PSD. Cu AUR nu vrea să se asocieze nimeni. UDMR prezent în tot și în toate. Minoritățile sunt în poza de grup. Ceva de vis!
Dragi politicieni, ăștia cu care, din păcate, ne-am pricopsit! Dacă aveți sânge în instalație, haideți, la anticipate! Este cel mai bun indicator al funcționării democrației în România! Simulacrele de negocieri și aranjamente de culise vă duc și mai mult în derizoriu, iar noi, poporul, avem impresia că ne desconsiderați!
Urmărește Incomod Media și pe Google News
ACTUALITATEacum 2 zileProprietar de apartament, amendat pentru amenajări interioare fără autorizație
- ANUNŢURIacum 4 zile
Mesaj de condoleanțe Primăria Dragodana, județul Dâmbovița
- ACTUALITATEacum o săptămână
Programul evenimentelor prilejuite de „Zilele Comunei Potlogi”, 15-16 august 2026
- ACTUALITATEacum 7 zile
Mega petrecere de 10 ani la Complexul Turistic de Natație Târgoviște
- Dâmboviţaacum 5 zile
Tânără agresată sexual într-un parc din Târgoviște
- ACTUALITATEacum 7 zile
Moaștele Sf. Mucenițe Filofteia vor fi aduse la Târgoviște de Sărbătorea Sf. Ier. Nifon (10-11 august 2026)
- ADMINISTRAŢIEacum 3 zile
3 miliarde de euro, valoarea proiectelor derulate în județul Dâmbovița. Locul 1 în Regiunea Sud Muntenia
- Dâmboviţaacum 4 zile
O mașină a ars ca o torță în sensul giratoriu de la Gulia. VIDEO
