Connect with us

OPINII

Mitingul, ca o plafonare…

Publicat

pe

Pe 9 iunie, vom avea miting în Bucureşti. Social-democraţii şi mai puţinii lor colegi de la ALDE vor ieşi în stradă pentru a protesta faţă de abuzurile din Justiţie, dar şi pentru a susţine Guvernul Viorica Dăncilă, atacat în ultima perioadă din toate poziţiile şi din toate cotloanele.

Pe 8 iunie, Instanţa Supremă, dacă nu va amâna din nou, va da sentinţa în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. De cum va suna decizia judecătorilor s-ar putea să depindă şi amploarea manifestărilor de stradă. Dacă Dragnea va fi achitat este clar că protestul va fi unul cu sonorul mai redus, cu oarece înfrânări critice în declaraţiile liderilor şi se vor ura de bine unora din Justiţie care nu s-au lăsat vrăjiţi de statul paralel sau poate şi-au revenit. Dacă va fi condamnat, să te ţii! Va fi înverşunare, furie, urgie, ce mai!

Social-democraţii, cu siguranţă, nu îl vor uita la acest protest nici pe Victor Ponta, fostul lor şef de partid şi premier care tot încearcă să le destabilizeze poziţia, guvernarea, majoritatea în Parlament. Ponta este considerat de şefii PSD a fi un om al sistemului, al statului paralel, care, încearcă, folosindu-se de Victoraş, să-şi menţină privilegiile, dar, mai ales, să saboteze modificările aduse Legilor Justiţiei. Cu siguranţă, vor fi pancarte cu şobolani care rod un pic la temelia PSD, cu Ponta caricaturizat, cu Iohannis, hai, şi Orban…

Ce vremuri ciudate trăim, şi ce politică aiuritoare, încropită pe piciorul neepilat al interesului avem! PSD nu se mai războieşte cu liberalii, cu drăgălaşul şi boemul Orban sau cu machiavelicul Băsescu, ci cu foştii tovarăşi de luptă, cu cei cu care au mâncat din acelaşi castron. Cu Ponta, căruia i-au sărbătorit ziua pe stadion! Ei sunt acum principalii duşmani ai democraţiei şi ai libertăţii!

Ba, ca să fie completă povestea tragi-comică, social-democraţii, de teamă să nu aibă probleme cu majoritatea parlamentară, au băgat capul între umeri şi au dat cu bidineaua de roşu pe câţiva parlamentari chiar din partidul lui Traian Băsescu! Din gaşca celor care, până mai ieri, le făceau zile amare!

Şi, uite aşa, trec anii şi în ţărişoara noastră se mai construieşte unul sau doi kilometri de autostradă, 30 de centimetri de metrou, câteva toalete pe la şcoli şi un set de tarabe în piaţa x. Ba mai avem şi Centenarul Unirii! Oare, de ce? În ţară e ură cât cuprinde!

PS. În aceeaşi zi, dar la altă oră, în Bucureşti se desfăşoară şi Marşul Bucharest Pride, pentru respectarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay şi bisexuale.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Pulanul, ca remediu anticoronavirus…

Publicat

pe

Starea de alertă pe care onor Guvernul ne-o tot prelungește pe mâna lui Raed Arafat, restricțiile impuse de lege, a creat și un soi de vrajă care se pare că i-a cam luat de cap pe unii purtători de uniformă a statului. Își ies din pepeni vigilenții polițiști și jandarmi exact când și cum nu trebuie.

La orele de comunicare pe care le fac, în special cei aduși în sistem din sursă externă, nu li se spune probabil cum trebuie să poarte un dialog cu cetățeanul, cum să-i studieze comportamentul, personalitatea, obiceiurile, tarele de caracter și să acționeze diferit în funcție de situație.

Ce atâta studiu și talent! Pulanul este argumentul suprem pentru unii dintre apărătorii legii care fac dezacorduri gramaticale până și în procesele verbale de contravenție. Îl ai în mână, dai cu el. Nu contează pe cine lovești. Bărbat, femeie, bătrân. Până la urmă, au și ei dreptate.

Toți suntem egali în fața legii. Cred că așa au gândit polițiștii dintr-o comună din Ardeal când au tăbărât să bată a femeie fiindcă nu purta mască de protecție! Nu a înțeles cum stă treaba cu starea de alertă, i-au aplicat o corecție! Ca în India. Pe acolo am auzit că se mai poartă astfel de sancțiuni.

Săritul calului este cumva specific românilor, indiferent din ce castă sau grup provin, dar cred că trebuie să îi punem stop. Să lovești o femeie, tu polițist, indiferent de condiția ei socială și mentală, fiindcă nu purta obiectul care ne amărește viața de atâta timp, mi se pare o mizerie.

Polițiștii respectivi ar trebui să fie dezbrăcați de haina statului și trimiși la munca pământului. Sau la pensie, că este o modă acum ca, după ce faci o prostie, sistemul să îți propună să devii pensionar.

Citește în continuare

OPINII

Ursul Arthur și noua aristocrație…

Publicat

pe

Și au trecut și Sfintele Sărbători de Paște. Așa se întâmplă mereu. Ne revenim din vraja mai mult de sorginte alimentară, pitită și de data aceasta sub măștile de protecție, și intrăm în obișnuit.

Am început starea de normalitate în bolnăvicioasa societate românească, pentru care nu s-a găsit încă un vaccin, cu uciderea ursului Arthur, cel mai mare exemplar din specia sa, care mai hălăduia prin pădurile României. A venit un prinț de prin Austria plin de bani și l-a culcat la pământ. Așa, din pasiune pentru vânătoare.

Românii noștri, cei care ar trebui să protejeze fauna și flora care ne-au mai rămas, s-au făcut preș în fața nobilului. Așa este tradiția istorică. Nu putem face rabat în contemporaneitate de ea. Mai ales că „prinții” s-au înmulțit și în România, nu numai în Europa. Dispun de bani, putere și multă nesimțire, absolut necesară când vrei să calci pe capetele celor din jur, când vrei să acaparezi totul.

Povestea tragică a ursului Arthur este, așa, o bombonică acrișoară pe tortul a tot ceea ce se întâmplă ilegal și ciudat în țărișoara noastră. Au băieții rezervații de vânătoare întinse, nici nu se mai știe bine numărul orataniilor de pe acolo, tocmai pentru a le împușca fără probleme. Au cabane, paznici cu Rover și pistol la brâu, iar proprietățile sunt împrejmuite cu garduri electrice. Unii le-au mai desființat după ce și-au văzut atinse scopurile. Așa că drama bietului Arthur este o boare în marea de lucruri urâte care se întâmplă la noi, din păcate cu știința unor reprezentanți ai statului.

Vânarea ursului brun cel mai mare din Europa care trăise totuși liniștit prin pădurile românești vreo 17 ani arată că noi, ăștia mulți, nu prea contăm în ochii noii aristocrații, ai celor care aspiră totul și pe care, nu de puține ori, îi vezi în haită cum își etalează, zic ei, prietenia pe rețelele de socializare. Pentru acești soi de prinți, totul este de vânat. Arthur a creat acum doar un simbol.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT