Conectați-vă cu noi

OPINII

Guvernarea, ca un miting…

Publicat

pe

Eu unul nu cred în mitinguri. În România ultimilor ani, nu au avut efecte de substanţă, au creat tensiune şi au destabilizat normalitatea. Sunt doar manifestări simbolice ale democraţiei, sunt demonstraţii pe care până şi unele regimuri dictatoriale le acceptă de dragul de a da bine la imagine, să arate că au respect pentru valorile libertăţii, că ţin cont de dreptul la exprimare.

Mitingul PSD, al unui partid care se află la putere în România, cu mici excepţii, de prin 2012, nu îmi inspiră prea multă încredere în eficienţa sa. Pare un nonsens. Ceva împotriva firii politice. Este mai mult o măsură de a testa capacitatea de mobilizare a membrilor şi simpatizanţilor acestui partid.

Eu nu vreau de la cei care conduc România mitinguri, marşuri împotriva abuzurilor, împotriva statului paralel format din servicii, procurori, judecători şi politicieni. Eu vreau măsuri, fermitate, curaj, lege! Vreau ca cei vinovaţi să plătească, să fie condamnaţi.

Dacă tu, formaţiune care guvernezi, care deţii majoritatea parlamentară, te pierzi în manifestaţii de stradă, în gălăgie, înseamnă că, de fapt, nu conduci ţara, nu guvernezi. Ce să mai creadă poporul dacă regele pune mâna pe o pancartă şi iese în stradă pentru a protesta împotriva abuzurilor săvârşite de cei care îl slujesc pe el şi ţara?

Mitingul, protestul, era, firesc, o componentă de acţiune democratică a opoziţiei nemulţumită de ceva anume. Dar, văd că piramida normalităţii politice este dărâmată! Opoziţia liberală, culmea, nu vociferează împotriva abuzului, împotriva statului paralel care ne-a transformat în cobai, în ţinte.

Liberalii sunt mulţumiţi de abuz. Pare că le convine situaţia! Stau acum şi rânjesc satisfăcuţi la PSD, partid aflat la putere, teoretic cu toate pârghiile guvernării în mână, care, prin organizarea unui miting, nu îşi arată forţa, ci slăbiciunea…

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Pandemia politică

Publicat

pe

Vaccinarea anticoronavirus este unica șansă de reîntoarcere la normalitate, la tabieturile noastre, la comunicare, la relaționare liberă, neîngrădită de măști și de restricțiile impuse de lege. Privește omenirea către sticluța cu vaccin ca spre un zeu, ca spre un binefăcător divin. Vaccinarea declanșată la scară mondială are un ecou parcă mai vast și mai emoționant decât cel produs de sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Suntem cu toții cuprinși de vraja acestui produs de laborator fiindcă este vorba de viața noastră, este vorba de șansă, de speranță, de supraviețuire. Numai că trăim în evul știrilor care se succed cu repeziciune și care se modifică de la o clipă la alta mai abitir ca tulpinile de coronavirus. De aici și neînțelegerea, apatia, ușoara neîncredere, confuzia și teoriile conspiraționiste.

Virusul ucigaș a reușit performanța de a ne îndobitoci un pic, de a ne crea unora depresii, de a-i îmbogăți pe mulți, iar pe unii de a-i ajuta în promovare și în menținerea la înălțime, pe soclurile reci pe care s-au instalat prin banale incursiuni electorale.

Coronavirusul este un binefăcător pentru actuala clasa politică mondială care are un răgaz interesant. A scos-o dintr-o criză a personalității, o ține ancorată în pandemie, acoperind problemele de esență cu care se confruntă umanitatea.

La noi, la fel. Avem un Guvern de fripturiști. S-a văzut la prima zbatere din aripi a noii puteri. Țara arde și baba se piaptănă! Cât de actual este acest citat care traduce explicit indiferența, nepăsarea, neprofesionalismul, spiritul de gașcă care, constatăm, nu se va pierde niciodată. Unde sunt doi este echipă. Când apare al treilea, s-a copt o gașcă. Așa se conduce acum țara. Rezultate, realizări, viață mai bună pentru români? Trăiască virusul căci le ascunde incompetența și neproductivitea în materie de politică, de administrație, de gestionarea problemelor țării.

Nu este vorba numai de noi, de România. Politica la scară mondială se află într-o criză fără de precedent. Nu mai scoate nimic bun. Parcă liderii cu har, înzestrați, devotați, formatorii de drumuri, de spirite, au dispărut. Am rămas cu coronavirusul și cu iluzia unor vremuri mai bune…

Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea în Statele Unite, în Capitoliu, în templul democrației mondiale până la urmă, arată că nici în politică nu prea mai este mare lucru. Totul intră la un moment dat sub incidența perimării. Americanii, mândri, aroganți, care dădeau lecții de democrație în toate colțurile lumii, fie cu arma la picior, fie cu diplomația, au dat un spectacol jenant. O demonstrație care ar trebui să ne înfioare. Ce scurt este drumul de la democrație la anarhie! Și totul se întâmplă pe fondul crizei de personalități, de adevărați conducători!

Citește în continuare

OPINII

Bătaie pe tortul puterii

Publicat

pe

Mai interesează pe cineva ce s-a întâmplat la Timișoara acum 31 de ani? Este ziua în care Ceaușescu a dat ordin să se tragă împotriva demonstranților care cereau libertate, democrație, o viață mai bună. Era atunci. Acum altele sunt prioritățile celor care au transformat harul de a conduce, patriotismul, menirea de a face bine țării, democrația până la urmă, în simple meserii bănoase.

Nu vrem să ajungem la putere fiindcă nu mai putem noi de poporul român. Dovada clară că așa cam stau lucrurile o vedem din plin zilele acestea. Liberalii sunt preocupați cu împărțitul ciolanului. E bătaie pe funcții, pe poziții, pe ministere, pe tot ceea ce înseamnă ghișeftul guvernării. În plasa asta, deasă și oarbă, pare că au căzut și cei de la USR PLUS, care o tot dădeau înainte cu alte valori.

Orban dispare prin demisie, apare apoi de prin alte cotloane și vrea iar premier. E o joacă de-a guvernarea de toată haioșenia.

Prin Curtea Constituțională se întâmplă alte minuni. Dumnezeii peste tot ce înseamnă legislație în România, poate chiar și peste viața noastră, au decis că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale ale nababilor, ale burgheziei de stat de care parcă Lenin ne zice să ne ferim, nu este constituțională. Păi, bine domnilor judecători semizei sau chiar mai mult ca semizeul, dacă este neconstituțională impozitarea pensiei de 40.000 de lei lunar, atunci impozitul pe salariul lui Golea, de 1.300 de lei, de ce nu ar fi? Sau pe afacerea celui care vinde covrigi în piață de 1.000 de lei pe lună?

Alte minuni ale democrației încă originale din România s-au dezbătut și prin CSM. Ministrul Justiției, un anume liberal pe numele său Predoiu, vrea să bage din nou serviciile în actul de justiție. Magistrații au respins această propunere ciudată pentru un liberal. Culmea, nu am auzit zilele acestea vânzoleală prin presă sau politică pe seama acestui subiect care aduce din nou în prim-plan dosarele făcute la comandă.

Ehei, împart băieții tortul puterii! Bătaie pe cine va lua bucățica cu floare. Astea sunt problemele celor care se tot fac că ne conduc. Și noi votăm. Din reflex. Parcă atâta ne-a mai rămas.

Citește în continuare

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT



error: Conținutul este protejat!!