Connect with us

OPINII

Ura, ca normă!

Publicat

pe

România se polarizează. Politica, la apariţia acestui fenomen, tocmai acum, în anul Centenarului, nu mai contează. Se simte, se vede că altele sunt resorturile care duc la dezbinare naţională.

Mitingurile din Bucureşti, organizate după scenarii şi exemple arhicunoscute şi aplicate cu succes şi în alte state europene, sunt semnalul dat pentru dezlănţuirea urii. Băieţii care protestează, care îţi tot dau muie dacă nu gândeşti ca ei, dacă nu ai acelaşi crez, aceeaşi conduită socială, nu au alternative la guvernare. Nu au soluţii. Unii s-au dus acolo din curiozitate sau nu ştiu clar ce vor. Protestatarii nu au creat liderul special, salvatorul naţiunii. Nu îl au şi nici nu este acesta scopul lor. Vor doar să dârâme ordinea de drept, să elimine un guvern, iar în loc să se instaleze haosul, anarhia.

Am urmărit cu maximă atenţie discursul linear, fără substanţă, teatral, fără suflu, fără normă, al preşedintelui Klaus Iohannis. A citit un text prin porii căruia nu ţâşnea decât ura şi subiectivismul unui lider angrenat politic. S-a simţit în vocea sa indiferenţa, apatia, canalizarea mesajului împotriva PSD, împotriva Jandarmeriei, împotriva actualului guvern.

Şeful statului, în postură de promterist! Preşedintele tuturor românilor a pedalat pe lângă violenţa din Piaţa Victoriei şi a văzut doar ceea ce i-a convenit, doar ce a vrut să transmită ţării într-un mesaj inert şi demobilizator pentru apărătorii ordinii şi liniştii în statul de drept.

Este greu, cumplit, dificil, să te simţi stingher în ţara ta, în momentul în care teoria ta despre viaţă, despre politică, despre democraţie, despre prietenie, despre solidaritate nu coincide cu a celor care iau cu asalt pieţele şi cer, de acolo, ca tu să gândeşti ca ei, să acţionezi ca ei, altfel devii paria, cer de acolo ca guvernele să cadă, aşa, ca şi cum dai cu piciorul într-o piatră.

Şi eu sunt nemulţumit de situaţia economică a ţării. Nici mie nu îmi convine că nu aveam autostrăzi, că sunt prea mulţi bugetari, prea multe vacanţe pentru ei, că pensiile speciale sunt imense, că mediul privat abia rezistă în noianul de legi, că încă se fac anchete la comandă, pornindu-se de la orice mizerie, că ne pleacă copiii în afară, fugind de minimul pe economie care abia îţi ajunge să trăieşti de pe o zi pe alta, că medicii au salarii mari, dar tot nu şi-au cusut buzunarul de la halat… Că încă nu au apărut spitalele promise. Şi lista e lungă.

Dar, nu sunt adeptul anarhiei, al haosului, al răzbunării, al ticluirii de scenarii, de probe perfide, menite să elimine adversarul cu orice preţ. Democraţie înseamnă alegeri libere, programe politice pertinente, lideri entuziaşti şi puşi pe treabă, nu demagogi care stau cu nasul în televizor sau în ziare şi vânează la greşelile puterii.

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Drosophila de Facebook…

Publicat

pe

Nu mai este o noutate faptul că spațiul virtual a devenit și o tribună a nebunilor, a incompetenților și a tot soiul de refulați sau elemente marginale ale societății, care încearcă să își facă loc în memoria colectivă cultivând bălării și mitraliind, folosind invective și rahatul mintal pe care îl produc din belșug, pe toți cei care stau în calea mediocrității lor, amestecată cu o doză nemăsurată de răutate.

Cum spunea un maestru al presei românești, „prostul satului, ajutat de rețelele de socializare, a devenit influencer” și, din această postură, ldă sfaturi, îi jignește la greu pe cei care nu îi împărtășesc ideile mizerabile, incită la ură și își varsă lăuturile produse de creierul său pe aleile civilizației fără să îi pese.

Cad victime acestui preistoric coborât din copac direct pe Facebook chiar și oamenii pe care nu i-a văzut în viața lui, cu care nu a interacționat niciodată. Încearcă să fie vizibil. Pozează în salvatorul nației, în eroul uliței. El care s-a aflat într-un continuu naufragiu pe valurile vieții, iar țintele și scopul lui existențial sunt să murdărească imaginea altora…

Pe ăștia trebuie să îi suportăm atâta timp cât există Facebook-ul. Acolo au ei cuib. În această junglă ciudată unde binele se amestecă cu răul, ca într-un turn Babel modern, unde se folosesc like-uri și comentarii mincinoase. Cu asemenea ființe care trăiesc în peșterile întunecate ale Facebook-ului nu ai cum să comunici. Nu le poți schimba limbajul, gândirea, conduita. Nu îi poți pune pe drumul cel bun, fiindcă ei trăiesc din scuipat oamenii. Fără această ură ancestrală mor, se dezintegrează, devin nimeni.

Cel mai bine este să nu îi bagi în seamă, să îi ocolești, să nu le dai nicio atenție. Să nu le dai aer. Sunt precum musca de bălegar, cu cât o agiți mai tare, cu atât te sâcîie mai mult. Indiferența este cel mai eficient insecticid pentru o astfel de „Drosophila de Facebook”.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

OPINII

Spațiul Schengen… aproape departe!

Publicat

pe

În politică nu se produc ciudățenii, ci lucruri stabilite din timp, calculate. Nimic nu este la voia întâmplării în acest domeniu ultrasensibil unde intră cine vrea, dar rămân pe funcții, în față, doar cei cărora li se permite. Fiecare politician vizibil, scos pe frontul acțiunii și al deciziei, are în spate un ins, doi sau chiar un sistem întreg. Noi, din afară, ne dăm cu părerea, ne lansăm în comentarii, arătăm că ne pricepem la politică la fel ca și la fotbal, dar nu intuim dedesubturile și poate nu le vom dibui niciodată. Există un ritm impus, iar cel ce iese din cadență și nu mai respectă pasul, este eliminat. Și, pentru asta, se folosește așa-zisa mătură a democrației. O unealtă confuză, modernă, cu multe butonașe ale presupunerii.

Vezi un caz recent de formulă europeană! Admiterea României în Schengen. Reprezentanții de frunte ai Comisiei Europene au ieșit în spațiul public și au afirmat că țara noastră îndeplinește criteriile de aderare, că nu mai este nicio barieră pentru a intra în rândul Europei libere. În decembrie, suntem intrați în rândul lumii. Dar opiniile liderilor europeni s-au dovedit a fi apă de ploaie pentru reprezentanții Olandei, apoi pentru cei ai Austriei și a mai apărut și Suedia. Parcă am căzut într-un vârtej al timpului. Totul a curs șnur. Noi am făcut totul pentru Europa, de aici din această zonă neprielnică, a marilor furtuni, iar unele state europene, parcă la o comandă ascunsă, ne dau cu flit. Ne țin mai departe la poartă. Ne uităm printre uluci. Așa cum facem de veacuri. Nu ni se permite mai departe de intrarea servitorilor…

Ce fac în acest răstimp politicienii români? Mai nimic. Declarații anemice. Luări de cuvânt slăbuțe. Se vede, din text și exprimare, că nu vor să deranjeze prea mult. Au înțeles din mers ideea. Există posibilitatea să fim primiți, de silă, de milă, dar cu o listă de condiții în coadă. Sau să nu ne accepte deloc. Se dă înainte că la noi este corupție, că nu funcționează democrația, justiția… Se caută papura, că nodurile sunt prefabricate. Probabil nu am satisfăcut toate interesele economice ale unora și acum ni se arată cotul, nouă și gloatei de europarlamentari români care nu știm ce mișcă pe la Bruxelles. Fiindcă noi nu simțim. Vedem doar decorul.

Și, uite așa, mai marii Comisiei Europene se pot scuza că ei au vrut, dar nu pot impune parlamentelor țărilor membre UE să fie de acord cu intrarea noastră în spațiul Schengen. Probabil vom fi îmbărbătați, felicitați că am făcut pași importanți și că va trebui să mai așteptăm doi ani. Ni se va spune să nu fim triști, că nu este prea mult. Mai dereticăm prin casă. Stricăm ce am făcut și construim din nou. Așa, să treacă timpul. Și o mână o spală pe alta prin înaltele foruri europene. Iar ai noștri, cu voie sau fără, le toarnă apă din cană…

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT

Web Analytics
View My Stats