Un bărbat, în vârstă de 45 de ani, din județul Argeș, a decedat, la patru ore după ce i-am fost administrată prima doză de vaccin Pfizer, într-un centru din Mioveni. Argeșeanul și-a pierdut starea de conștiență la domiciliu și a fost adus la spital cu ambulanța.

„La sosirea în unitatea medicală, pacientul avea o stare generală bună, fără a prezenta traumatisme. În urma investigațiilor specifice complexe, acesta a rămas sub supraveghere medicală, însă în seara aceleași zile, bărbatul a solicitat externarea pe propria răspundere, contrar avizului medical. În dimineața zilei de 3 martie, personalul medical de la Ambulanță, solicitat de familia acestuia, a declarat decesul bărbatului, la domiciliu.

La acest moment, DSP Argeș asesizat autoritățile competente în vederea efectuării procedurilor specifice pentru stabilirea cauzelor decesului. Conform medicului de familie al acestuia, persoana se afla în evidență cu dislipidemie și valori tensionale crescute”, se precizează într-un comunicat remis de Grupul de comunicare al CNCAV.

Și în județul Gorj a murit un bărbat, în vârstă de 47 de ani, la mai multe ore după ce a fost vaccinat cu o doză AstraZeneca. Omul a suferit un stop cardio-respirator la serviciu în data de 1 martie.

Gata, s-au cam dus vremurile când oamenii aruncau animalele de prin gospodărie ca pe gunoaie, la margine de drum, de pădure sau cine știe pe unde, fără a fi trași la răspundere. Ușor-ușor, legea începe să fie aplicată și în România.

Spre exemplu, polițiștii din Călinești, județul Argeș, au reușit să identifice ieri, în decurs de câteva ore de la momentul când au fost sesizați, o femeie care a abandonat, dintr-o mașină, doi căței pe teritoriul comunei Priboieni. Aceasta a fost sancționată cu amendă în valoare de 1.000 de lei.

Prevederi legislative în domeniul protecției animalelor

Atenție! Deţinătorii de animale au obligaţia de a le asigura acestora, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană şi apă suficiente;
c) posibilitatea de mişcare suficientă;
d) îngrijire şi atenţie;
e) asistenţă medicală.

Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente şi cruzimi.

Prin rău tratament se înţelege comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile, precum şi neasigurarea condiţiilor prevăzute mai sus.

Prin cruzime faţă de animale se înţelege:
a) omorârea animalelor, cu intenţie;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
f) abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
g) administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
h) maltratarea şi schingiuirea animalelor;
i) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor;
j) provocarea de suferinţe fizice şi psihice prin orice mijloace;
k) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă;
l) capturarea animalelor prin alte metode decât cele prevăzute de lege;
m) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situaţii decât pentru imobilizarea animalelor.

Abandonul constă în lăsarea unui animal aflat în proprietatea şi îngrijirea omului, pe domeniul public, fără hrană, adăpost şi tratament medical.

Deţinătorii de animale au obligaţia de a îngriji şi trata în mod corespunzător un animal bolnav sau rănit.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:
a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) rănirea sau schingiuirea animalelor;
f) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
g) folosirea animalelor aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.

Constituie contravenţii și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 3.000 de lei, următoarele fapte:
1) neasigurarea de către deținătorii de animale, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie, a următoarelor:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană şi apă suficiente;
c) posibilitatea de mişcare suficientă;
d) îngrijire şi atenţie;
e) asistenţă medicală.
2) folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
3) abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
4) administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
5) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă;
6) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situaţii decât pentru imobilizarea animalelor.
7) Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligaţia de a folosi mijloace de dresaj care să nu provoace traume psihice sau fizice, precum şi de a folosi metode care să nu prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului.

Cu privire la animalele domestice, au fost instituite noi instrumente legislative, care asigură posibilitatea instituirii de urgență a unui mecanism de protejare a animalelor aflate într-o situație de pericol, prin intermediul O.U.G. 175 din 2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice.

Prin acest act normativ, a fost reglementat ordinul de plasare a animalului în adăpost, acesta constituind un instrument administrativ conferit polițiștilor, în vederea înlăturării unui pericol iminent îndreptat împotriva animalelor.

Conform noilor prevederi legale, polițiștii din cadrul Poliției Române care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situație de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile.

Prin animal aflat într-o situație de pericol se înțelege animalul aflat în oricare dintre următoarele situații:
a) animal care a fost rănit sau schingiuit;
b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale;
c) animal domestic sau animal sălbatic captiv asupra căruia a fost practicat tirul;
d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;
e) animal domestic expus forțat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute;
f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine și caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulație publică.

Polițiștii constată existența situației de pericol pe baza evaluării situației de fapt și a stării fizice a animalului care rezultă, după caz, din:
a) constatarea directă și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) declarațiile persoanelor implicate în activitățile desfășurate cu privire la situațiile de pericol sau ale persoanelor care au asistat la activitățile respective sau au cunoștință despre desfășurarea acestora;
c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora;
d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau publicărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă;
e) fișa de observație clinică întocmită de un medic veterinar.

Ordinul de plasare a animalului în adăpost se pune în executare de îndată de către personalul care asigură prestarea serviciilor publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost, în prezența polițistului care l-a emis.

Legislația privind protecția animalelor reglementează situația tuturor animalelor, inclusiv a celor sălbatice, consfințind o serie de drepturi și obligații atât în sarcina deținătorilor acestora, cât și în sarcina autorităților și instituțiilor statului.