Locaţia nu a fost poate tocmai nimerită pentru desfăşurarea unei dezbateri de durata şi anvergura celei desfăşurată astăzi la Târgovişte, sub titulatutra „Cetăţeanul european în prim-planul reformei Uniunii Europene”.

Sala centrală a Muzeului Judeţean de Istorie a fost neîncăpătoare şi parcă fără nici un pic de răcoare pentru numărul mare de participanţi, circa 200 de persoane, specialişti în varii domenii de activitate, şefi de instituţii, cadre didactice, simpli cetăţeni, primari, consilieri locali şi judeţeni.

Evenimentul are ca bază încurajarea dialogului instituţional la nivel local, interacţiunea oficialităţilor cu cetăţenii pe probleme de interes european. Iniţiativa unor asemenea consultării interactive privind viitorul european îi aparţine lui Victor Negrescu – ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Dezbateri de acest gen au mai avut loc la Bucureşti, Constanţa, Arad, Panciu, Fălticeni, Craiova şi Negreşti-Oaş, urmând ca, în cursul lunii septembrie,să urmeze alte localităţi din principalele regiuni istorice ale României.

Lângă ministrul Victor Negrescu s-au aflat: senatorii Adrian Ţuţuianu -vicepreşedintele Senatului României şi Titus Corlăţean-senator, europarlamentarul Andi Cristea, vicarul eparhial Ionuţ Ghibanu, primarul Târgoviştei – Daniel Cristian Stan şi directorul ADR Sud Muntenia – Liviu Muşat. În sală, au stat în primele rânduri deputaţii Claudia Gilia, Carmen Holban, Oana Vlăducă şi Corneliu Ştefan, subprefectul Florina Mureşan şi preşedintele Consiliului Judeţean – Daniel Comănescu.

În luările de cuvânt, s-a insistat asupra importanţei pe care o are, din punct de vedere politic, social şi economic, construcţia europeană şi pe faptul că Uniunea Europeană trebuie consolidată şi mai mult.

Dar este nevoie de o singură viteză pentru atingerea acestui deziderat, nu de două, cum se practică acum, este nevoie de respect şi egalitate pentru toate statele membre, fără cluburi selecte şi grupări alcătuite doar din reprezentanţii statelor mai puternice.

Aşa cum a punctat senatorul Adrian Ţuţuianu, cel mai mare câştig de până acum al României este libera circulaţie în spaţiul european şi obţinerea unor locuri de muncă în toate statele membre de către cetăţenii români.

Până când nu vor fi eliminate criteriile care împart statele membre în ţări de prima mână şi ţări de mâna a doua, Uniunea Europeană nu va fi una solidă, sigură şi unită.

Consultările cetăţeneşti au tocmai acest rol, cel puţin teoretic, de a afla de la români ceea ce trebuie făcut pentru un viitor mai bun al Uniunii Europene, ţinând cont că ţara noastră va prelua, la 1 ianuarie 2019, pentru prima dată, Preşedinţia Consiliului Europei.

La sfârşitul ciclului de dezbateri, rezultatele vor fi raportate şi discutate în cadrul Summitul-lui de la Sibiu privind viitorul Europei, reuniune care va avea loc în data de 9 mai 2019.