Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Mircea Diaconu, europarlamentar: S-a ajuns să existe „vinovăţia de a fi român”!

Publicat

pe

Foto: https://www.desteptarea.ro

Europarlamentarul Mircea Diaconu a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului României, cărora le-a solicitat să se implice în rezolvarea problemelor semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croația, Ungaria.

Mircea Diaconu le solicită autorităților române, în numele comunităților istorice românești din afara frontierelor, să acţioneze pentru a opri fenomenele de alienare și asimilare forțată a acestor comunități și deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă și istorie. În acest sens, demersurile trebuie făcute în mod coerent de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente și cu toată autoritatea conferite de această calitate.

„Din păcate, suntem cu toții vinovați că s-a ajuns, din cauza prea multor cedări – poate unele justificate, dar tot cedări au fost, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural și în acest An Centenar, să existe «vinovăția de a fi român»; o vinovăție care este tratată doar prin «curajul de a fi român» al celor care trăiesc în afara granițelor, dar nu foarte departe de România”, menționează Mircea Diaconu în scrisoarea deschisă.

Textul integral al scrisorii deschise

În cadrul audierii publice “România și Regiunile Istorice: Cultură, Identitate, Valori Europene”, care a avut loc la Parlamentul European pe 5 septembrie 2018, reprezentanți ai comunităților istorice românești din afara frontierelor au prezentat unele aspecte privind încălcări grave ale drepturilor românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croația, Ungaria.

Informațiile care ne-au fost aduse la cunoștință s-au referit, între altele, la atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, la interzicerea dreptului românilor din Timocul sârbesc la propria limbă, cultură și religie, la nerecunoașterea ca minoritate națională a celor 160.000 de români din Bulgaria și a celor 2.000.000 de aromâni din Grecia, la recenta interzicere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova a unui număr considerabil de cetățeni ai României și ai Republicii Moldova care se îndreptau spre Chișinău cu scopul de a sărbători, în mod pașnic, Centenarul Marii Uniri, ceea ce a reprezentat o gravă încălcare a acordului de cooperare în domeniul vizelor între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Un alt exemplu este cazul comunității românești din Sudul Basarabiei istorice care, în urma anexării Crimeei, și-a exprimat public sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând acțiunile Rusiei. În termen de 6 luni, liderii acestei comunități de aproximativ 125.000 de etnici români au fost percheziționați la domiciliu, acuzați fiind de separatism pro-rus.

Acestea sunt doar o mică parte din mărturiile celor care au participat la conferință. Concluzia unanimă a fost că, deși politica României în protejarea drepturilor minorităților aflate pe teritoriul său este recunoscută ca fiind printre cele mai avansate din Europa, reciprocitatea absolut necesară a tratamentului pentru comunitățile românești din afara granițelor este în continuă degradare în statele menționate anterior.

Având în vedere că:

– realizarea demersurilor pentru dreptul la afirmarea propriei identități, culturi și religii este conformă cu drepturile fundamentale garantate la nivel național de constituția fiecărei țări în cauză, la nivel european de Carta Drepturilor Fundamentale a UE, iar la nivel internațional (printre altele) de Convenția ONU asupra Eliminării Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, Convenția UNESCO împotriva Discriminării în Domeniul Învățământului precum și de Art. 27 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, articol care face parte din dreptul cutumiar internațional;
– demersurile făcute de reprezentanții comunităților românești din regiunile istorice sunt de natură pașnică, democratică, non-separatistă, aceștia asumându-și cetățenia țării gazdă, cu toate responsabilitățile și obligațiile implicite;

Solicităm autorităților României ca, în cel mai scurt timp, să aibă reacții coerente, să elaboreze strategii, să (re)negocieze tratate de vecinătate spre a fi oprită alienarea și asimilarea forțată a acestor comunități, pierderea culturii, limbii și istoriei lor, adică a unei importante părți a patrimoniului nostru. În elaborarea acestor strategii, solicităm luarea în considerare a:

– constituirii unui grup de lucru care să aibă în compunere preponderent reprezentanți ai tuturor acestor comunități;
– alocării unui buget adecvat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Activitatea celor două instituții sus menționate este meritorie, eroică, în condițiile în care bugetul alocat acestora (destinat comunității de 12 milioane de români din afara granițelor) este mai mic decât bugetul pe care îl acordă Guvernul României propriei minorități ucrainene (aproximativ 53.000 de etnici).

Reprezentanții comunităților istorice românești din afara frontierelor consideră că este foarte important ca strategiile, negocierile și acțiunile decisive să fie asumate la cel mai înalt nivel al autorităților române. Putem înțelege că unele dintre tratatele de vecinătate au fost încheiate în alt timp istoric și sub alte constrângeri geopolitice. Astăzi, însă, România este stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente și cu toată autoritatea conferită de această calitate. De aceea, va trebui să ne comportăm ca atare.

Din păcate, suntem cu toții vinovați că s-a ajuns, din cauza prea multor cedări – poate unele justificate, dar tot cedări au fost, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural și în acest An Centenar, să existe “vinovăția de a fi român”. O vinovăție care este tratată doar prin “curajul de a fi român” al celor care trăiesc în afara granițelor, dar nu foarte departe de România. Este prea puțin pentru un stat membru al Uniunii Europene…

Citește mai departe
Reclamă
Click pentru a comenta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

18 noiembrie – Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

Publicat

pe

Foto: https://www.republikanews.ro

Deoarece rezistența la antimicrobiene continuă să amenințe eficiența tratamentelor împotriva infecțiilor cauzate de bacterii, conștientizarea publicului privind necesitatea consumului responsabil de antibiotice (numai pe rețetă), devine esențială – atrage atenţia Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa.

„Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, celebrată anual pe 18 noiembrie, este o inițiativă europeană de sănătate publică desfașurată în scopul sensibilizării profesioniștilor, a publicului și a factorilor decidenți cu privire la situația îngrijorătoare generată de rezistența antimicrobiană și la numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente.

Utilizarea prudentă a antibioticelor poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistente și poate contribui la menținerea eficienței antimicrobienelor pentru generațiile viitoare.

În România, campania are ca temă anul acesta „Utilizarea corectă a antibioticelor în contextul creșterii rezistenței la antimicrobiene” și se adresează pacienților, precum și profesioniștilor din sănătate cu sloganul „Ai grijă, NU antibioticelor!”.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Topul firmelor din Dâmboviţa, ediţia 2019, s-a consumat fără niciun element de noutate

Publicat

pe

Camera de Industrie şi Comerţ Dâmboviţa, condusă de acelaşi Gelu Rusescu, a organizat, joi – 14 noiembrie 2019, la Nova Balroom Târgovişte, cea de-a 26 ediţie „Topul firmelor”. Evenimentul a fost unul echilibrat, sterotip, chiar linear, fără nimic spectaculos, fără niciun element de noutate.

Au fost premiate societăţile comerciale din judeţ. Cam aceleaşi de foarte mult timp şi suntem convinşi că pe fruntaşe, în următorii 10 ani, nu prea are cine să le detroneze. Şi sunt unii care nici nu doresc să-i scoată din clasament. Sunt cotizanţi tari la Camera de Comerţ! Tocmai de aceea, poate s-ar impune luarea în calculul topului şi a altor caracteristici. Nimic de promovarea firmelor mai micuţe, a celor care abia acum scot capul şi încercă să se lanseze în vreun domeniu. Camera de Comerţ Dâmboviţa nu am auzit că ar face ceva să-i încurajeze.

Ineditul manifestării l-a constituit faptul că politicienii, prezenţi în număr relativ mare, dar împărţiţi care încotro, fiindcă nu puteau fi puşi la aceeaşi masă, spre exemplu, Rovana Plumb cu Adrian Ţuţuianu, nu au mai ţinut alocuţiuni. Nici măcar preşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Oprea nu a rostit vreun cuvânt de felicitare. De fapt, se auzise prin sală că boicotul ar fi pornit de la oamenii de afaceri, care nu au mai vrut să amestece lucrurile, cum s-a tot întâmplat în anii trecuţi. Singurul om politic care a fentat un pic strategia şi a luat cuvântul având un discurs combativ, bun şi pe alocuri critic la adresa clasei politice, despre care a spus că nu a susţinut îndeajuns mediul de afaceri, a fost Marius Caraveţeanu – primarul oraşului Răcari, dar care a fost invitat la cuvânt în calitate de fermier de succes, premiat la „Topul firmelor”.

Acordarea diplomelor şi trofeelor nu a ieşit din tipare. Câştigătorii au făcut poze, unii – destul de puţini au mai şi dansat fiindcă de la Top nu a lipsit muzica.

Nu am priceput de ce printre premianţi s-au numărat şi societăţi aflate în subordinea Consiliului Judeţean. Pare discriminatoriu pentru firmele mici, neajutate de nimeni şi care abia reuşesc să supravieţuiască. Este cumva şi revoltător ca unităţi economice cărora Consiliul Judeţean le-a mărit capitalul social sau le-a alocat fonduri fiindcă erau în pom să fie acum premiate de Camera de Comerţ şi Industrie!

Topul de excelenţă 2019:
– Jalutex SRL, de 26 de ani pe podium
– Swarco Vicas SA, de 26 de ani pe podium
– Monte Bianco SA, de 20 de ani pe podium
– Virix Prod SRL, de 20 de ani pe podium
– Vascony Prod SRL, de 18 ani pe podium
– Regata SRL, de 18 ani pe podium
– Arctic SA, de 18 ani pe podium
– Beda Impex SRL, de 17 ani pe podium
– ASO Cromsteel SA, de 15 ani pe podium
– Erdemir România SRL, de 13 ani pe podium
– Nimet SRL, de 13 ani pe podium
– Marahami Prod, de 12 ani pe podium.

Citește în continuare

Promovare electorală

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web