Connect with us

OPINII

Indiferenţa, bacteria care ucide speranţa!

Publicat

pe

Aflăm cu groază că într-o maternitate din Capitală ni se infestează copiii cu bacterii ucigaşe. Nu unul şi nu întâmplător! Zeci de micuţi trăiesc în aceste zile o dramă cumplită şi parcă fără să-i pese cuiva de vieţile lor, de disperarea bieţilor părinţi. Ştirea a intrat la diverse.

Răspunsul unor medici vlăguiţi de meserie şi rutină, de genul „se întâmplă peste tot, e ceva normal, se mai şi greşeşte prin spitale”, a devenit la noi un laitmotiv al indiferenţei faţă de semenul tău, al incapacităţii unui sistem de a-ţi asigura şi proteja sănătatea.

Ministra Sănătăţii, pe care, sincer, o consider slăbuţă în actul de a manageria sistemul medical din România, de luni de zile, ne vrăjeşte, ne adoarme cu poveşti despre rău, dar şi un pic despre binele din sănătate.

Ar fi mai bine dacă Sorina Pintea ar părăsi comanda Ministerului Sănătăţii. Simplul fapt că iese pe sticlă şi ne anunţă că închide Maternitatea Giuleşti nu ne mulţumeşte. Este o măsură de forţă, după tipicul regimului comunist, care însă nu exclude problema, doar o ascunde, o amorţeşte, pune peste ea o plapumă cârpită…

De ce s-au făcut controale şi se iau decizii după producerea unei tragedii? De ce nu s-a acţionat înainte? De ce suntem mereu prinşi pe picior greşit? De ce băgăm mereu gunoiul sub preş? De ce? De ce?…

Reclama

Nu am auzit nici un politician să iasă în faţă şi să deplângă soarta bieţilor copii infestaţi cu stafilococul auriu într-un loc în care, cică, statul ar trebui să îi protejeze, să le garanteze viaţa.

Poate nu s-a înţeles, deşi solicităm lucrul acesta de 30 de ani, că noi mergem cu speranţă în spitale, cu încredere, chiar dacă, uneori, păstrăm aceste elemente în bancnotele pe care le înghesuim, grăbit, în buzunarele halatelor albe. Nu ajungem la spital ca să murim sau să plecăm de acolo burduşiţi cu alte boli…

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

Ei cu ei și noi cu cine?

Publicat

pe

Cabinetul Sigfriend Mureșan este gata. Ce nebunie! Este încărcat la refuz de USR-iști, asortați cu Raluca Țurcan (iar?!) și destui liberali care, sincer, au performat doar în discurs demagogic.

Rămâne guralivul și spontanul confuz Miriță la Apărare. Revine renumitul Drulă, cu abnegația lui bolnăvicioasă de a da la o parte ceea ce nu îi convine. La Mediu, vrea Sigfriend să ne ducem mai departe blestemul cu doamna Buzoianu, iar la Externe să rămânem cu aceeași imagine ștearsă, cenușie? Sebastian Burduja la Energie? Nu, zău? Omul acela plin de el, tare în teorii și alocuțiuni. Impecabil în a nu da rezultate! Și la agricultură, un român get-beget, iubitor de glie, de roade: Tánczos Barna!

Și mai sunt în Cabinetul lui Sigfriend Mureșan două rezerve de premier: Irineu Darău și Alexandru Nazare. Oameni buni, ce facem? Cine ne mânuie păgubos destinele nației din umbră? Țara ar trebui condusă de cei care au câștigat alegerile! E simplu, ca democrația! Hai, la anticipate! Este singurul rost bun!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

De ce pierde România?

Publicat

pe

Inconsecvența politicienilor, jocurile de interese, de culise, găștile formate, fini și afini, nași, unchi, mătușe și nepoți, un cerc ciudat care se învârte nebunește, fără o țintă și nimeni nu îl mai poate opri! Un perpetuum mobile al dezastrului. Analfabetism funcțional. Posturi cheie în stat ocupate prin numiri partinice sau concursuri jalnice, în care cel bun este picat la interviul obligatoriu, la proba fizică sau la semnele de punctuație!

Dezinteresul manifestat față de țară. Colosal! Avalanșă! Totul de fațadă. Lipsa unor programe de guvernare stabile, sigure, cu rezultantă. Legislația schimbată continuu, ca la apelul bocancilor. Deloc în beneficiul românului. Întărirea statului spre absurd, cu tot tacâmul de favoruri, în detrimentul cetățeanului de rând, al mediului privat. Săracul poate să piară înăbușit în taxe, impozite și alte călușuri birocratice.

Statul a devenit ca o cetate de nepătruns, parcă nu mai contează ce se întâmplă dincolo de zidurile sale. Specialii, o clasă hrănită bine, care, în curând, își vor dori case și cartiere securizate deasupra pământului.

Demagogie crasă. Cât carul! Ăla mare, de pe cer! Politicieni orgolioși, ambiție personală. Își ascund slăbiciunea, nepriceperea și neputința în spatele unor discursuri pseudomilitante și patriotarde. Dincolo de cuvintele lor, reci, tip placă zgâriată, multe parcă create de AI, nu este nimic. Inerție!

Nu sunt capabili să facă nici un compromis dacă țara o cere, dacă este nevoie de o asemenea măsură. Nu stăpânesc această artă și nici nu vor. Pentru ei, pare mai important partidul din care fac parte decât țara! Doctrine? Care? Maculatură. Istorie. Totul are gust de ghiveci acru, din care noi suntem siliți să gustăm și să vomăm disperare.

Reclama

Suntem împinși cu bună știință într-un vortex al deznădejdii, din care nu știm dacă mai scăpăm. Noi, cei de acum, și, din păcate, și generațiile viitoare.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

Cele mai citite