Ceea ce am intuit că se va întâmpla în urmă cu o săptămână, s-a produs. Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale. Victoria este o copie la indigo, dar cu elemente de noutate în scenariu, a scrutinului din 2000, când Corneliu Vadim Tudor a fost învins de Ion Iliescu. A fost ales, conform tradiției, răul cel mai mic.

Dar, privind mai atent filmul campaniei, parcă nici Simion nu a vrut să câștige. În ultima săptămână, s-a dezlănțuit. El care, în primul tur, avea 20 de procente în fața lui Nicușor Dan, a fost îngenuncheat. În ultima săptămână de campanie, a comis nenumărate greșeli care i-au redus sporul de imagine și credibilitate. S-a adresat mai mult sau aproape în totalitate publicului suveranist, uitând că în România trăiesc și oameni cu alte opinii, cu alte concepte politice. A cerut dezbateri publice, iar la prima confruntare cu Nicușor a clacat, enervându-se vizibil și pierzând coerența de campanie, echilibrul, doza de înțelepciune, divagând pe teme care pe mulți i-au indignat și pus pe gânduri. Apoi, a ales să nu mai participe la dezbaterile televizate. Această decizie, din nou, i-a mai rupt o bucățică din credibilitate. Și a urmat și un șirumboi de gafe. În cazul caselor de 30 de mii de euro, a afirmat că a fost vorba doar de marketing politic. A spus că va concedia 500 de mii de bugetari, a felicitat administrația americană pentru faptul că a anulat programul Visa Waiver…

În ultimele zile de campanie, a stat numai prin străinătate, pentru a capacita probabil Diaspora, ignorând electoratul din țară, care a privit asta ca pe o sfidare. A mers în Franța, unde, inabil politic, l-a atacat în termeni duri pe președintele Macron. La el acasă! Nu se fac chestii din astea. Mai ales în campanie electorală, când știi că toți sunt cu ochii pe tine. Aceste elemente au fost transformate în gloanțe și proiectele cu efect letal de către presa potrivnică. La tot pasul, a fost vânat de coțofene și coțifeni, cum îi numește maestrul Cristoiu pe unii reporteri de trust. Nu mai vorbim de solidaritatea pentru Nicușor Dan, care a inundat online-ul. Vedete, actori, medici, profesori, influenceri. George Simion a fost încolțit și executat milimetric.

Așa cum au reliefat exit-poll-urile realizate de casele de sondaj, Nicușor Dan a câștigat cu șapte procente în fața lui Simion. Reprezentantul AUR nu a ieșit total învins din această bătălie. Dimpotrivă, prin numărul mare de voturi obținute, George Simion devine în momentul de față liderul opoziției din România. Nu are cine să îi stea în față. Cei care vor mai mima opoziția față de putere, dacă o vor mai face, sunt copii nevinovați pe lângă Simion. Țara intră acum printr-un ingenios joc electoral, în epoca lui Nicușor Dan, la care au contribuit, cu voie sau fără voie și alți candidați perdanți.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cred că cel mai important moment politic de după alegerile prezidențiale pe care știu acum cine le va câștiga, adică pentru cine s-a aprins lumina în România, este cel de resetare a conducerii PSD. Sper să se întâmple. Nu mai merge cu gunoiul sub preș! Fie vorba între noi, cu Marcel Ciolacu și echipa sa de rinoceri, îi numim aici pe Mihai Tudose, Paul Stănescu, Marian Neacșu și încă câțiva, PSD nu mai poate performa în actuala conjunctură socio-politică și economică. Este nevoie de un suflu nou. Este nevoie de o altă garnitură de conducători, de una tânără, care să țină cont de opiniile și părerile tuturor membrilor de partid, să resusciteze doctrinar formațiunea politică diluată de prea mulți ani în diferite forme de coaliții care au dus la pierderea identității, lideri noi care să rezoneze cu țara și mai puțin cu alte interese. Să ducă partidul ușor în simplitate, în realitate, unde să fie recunoscut de oameni.

Bătrânii rinoceri, mai în spate, cu tot cu mofturile și metehnele lor, cu regiile și scenarile lor electorale aiuristice, care au dus partidul la 20% de procente încredere și nu este exclus să coboare dacă nu se face schimbul de putere. Ar trebui să se termine cu ironiile dezastruoase tip „ascultăm și nu judecăm”!

Regenerarea PSD trebuie făcută cu oameni tineri care au performat și care vor să facă ceva concret pentru țară, care au obținut rezultate, care au fost dedicați comunităților pe care le-au condus. Se aud dinspre București tot soiul de scenarii, se coagulează taberele, se fac liste de posibili candidați pentru șefia Partidului Social Democrat: Bogdan Ivan, Lia Olguța Vasilescu, Victor Negrescu. Este important faptul că în spațiul public se vehiculează numele unor lideri tineri, cu aptitudini de conducători, dedicați, deciși să ia taurul de coarne și să reanime PSD-ul căzut într-o rutină a politicii de mucava, lipsită de empatie, emoție și speranță. De apreciat și merituos faptul că numele președintelui Consiliului Județean, Corneliu Ștefan, este vehiculat printre candidații la poziția de lider central al PSD. Nominalizarea este onorantă și demonstrează că în Dâmbovița s-a muncit atât politic cât și în administrație, în dezvoltarea județului. Că aici există o echipă și că, indiferent de furtunile iscate din exteriorul organizației, a rămas unită și cu rezultate notabile în plan politic și în implementarea unor proiecte ultranecesare pentru comunitate.

Dacă nu se produce resetarea, schimbul de putere în PSD, iar acest uriaș politic care se clatină mai mult ca niciodată nu își asumă rolul de cel mai important partid de opoziție, care să vegheze la binele cetățeanului, acum, când se apropie negura economică de țară, PSD devine istorie, să nu zic mic.

Urmărește Incomod Media și pe Google News