Ion Untărescu, viceprimarul oraşului Găeşti, din judeţul Dâmboviţa, este unul dintre cei 19 aleşi locali pentru care Agenția Națională de Integritate a comunicat astăzi, 26 martie 2019, că a constatat starea de incompatibilitate, conflict de interese de natură administrativă sau avere nejustificată.

Potrivit ANI, Untărescu a deţinut simultan următoaele funcţii şi calităţi, încălcând prevederile legii:
– adjunct şef de şantier la o societate comercială (11 mai – 08 iunie 2015);
– reprezentant al Consiliului Local Găești în Consiliul de Administrație al Liceului Tehnologic „Dr. C. Angelescu” Găești (11 mai 2015 – 12 septembrie 2016);
– reprezentant al Consiliului Local Găești în Consiliul de Administrație al Școlii „Radu cel Mare” Găești (25 septembrie 2015 – 12 septembrie 2016);
– calitatea de persoană fizică autorizată, având ca obiect principal de activitate activități de consultanță (începând cu data de 04.07.2013).

Conform legislaţiei în vigoare, persoane faţă de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Proiectul de hotărâre privind repartizarea sumelor din TVA şi impozitul pe venit către localităţile din Dâmboviţa a fost adoptat, şi anul acesta, doar cu votul consilierilor judeţeni PSD, aleşii PNL fiind împotriva modului cum au fost distribuiţi bani. Aceştia au punctat, prin vocea liderului de grup Aurelian Popa, că sunt foarte multe unităţi administrativ-teritoriale care nu-şi acoperă cheltuielile de funcţionare. Prin urmare, despre investiţii şi dezvoltare nici nu poate fi vorba!

Au mai fost nemulţumiţi liberalii şi de faptul că nu au fost împărţiţi toţi bani, rămânând 20 de milioane de lei pentru o etapă viitoare. Cu aceste fonduri se vor acoperi o parte din solicitările venite dinspre primării, iar întrebarea pusă de Aurelian Popa a fost de ce nu s-au dat deja din moment ce Conbsiliul Judeţean a centralizat de mai multă vreme cererile administraţiilor locale.

CITEŞTE ŞI: Bugetul repartizat pentru fiecare localitate din judeţul Dâmboviţa

Au formulat răspunsuri Silviana Marin – director economic, consilierul PSD Alexandru Oprea – nominalizat de partid să revină în fruntea CJ Dâmboviţa, vicepreşedintele Alin Manole şi preşedintele Daniel Comănescu, însă liberalii nu s-au lăsat înduplecaţi. Din punctul lor de vedere, la baza repartizării sumelor nu au stat doar criterii obiective, ci şi unele subiective. Şi nu i-a putut convinge că lucrurile nu stau aşa nici expunerea uşor sarcastică a consilierului PSD Alexandru Oprea.

„Observ că este al treilea an în care PNL n-a reuşit să înţeleagă modul cum se fundamentează un buget. Calculul este foarte simplu. (…) Acolo aveţi două coloane. Dacă le însumaţi, o să observaţi că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale asigură secţiunea de funcţionare. Sigur că, din acest buget, se scad cheltuielile pentru asistenţă socială, care, pentru prima dată în acest an, revine în totalitată UAT-urilor. (…) Aţi vorbit că sunt centralizările făcute. Din experienţa anilor trecuţi, vă pot preciza faptul că, dacă centralizăm sumele cerute de unităţile administrativ-teritoriale, o să avem nevoie de vreo trei ori bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, drept pentru care eu nu cred că, în cinci zile cât am avut la dispoziţie pentru a face această repartiţie, puteam să facem o analiză. (…) Vor exista şi rectificări bugetare”.

Cert este că, deşi n-au expus problema oficial, au existat voci care au avansat ideea că cele 20 de milioane, pe care Consiliul Judeţean Dâmboviţa nu le-a repartizat încă, sunt de fapt un fel de armă cu care vor putea fi ţinuţi la ordin primarii, în sensul că banii vor ajunge la cei care vor reuşi să scoată un scor bun pentru PSD la alegerile europene din luna mai. Nici nu este de mirare că au apărut astfel de speculaţii, din moment ce există precedentul creat în luna decembrie 2018, când au primit fonduri, din economiile PNDL, cu preponderenţă, edilii care au răspuns chemării secretarului general al PSD, Codrin Ştefănescu, de după excluderea lui Adrian Ţuţuianu.