Connect with us

OPINII

Politica, o tichie a interesului!

Publicat

pe

Teoretic, de preferat, ar fi ca politica să fie făcută pentru oameni, pentru binele comun, pentru bunăstarea poporului, în numele libertăţii şi al democraţiei. Practic, şi nu este greu să observăm acest lucru, politica se realizează doar pentru un cerc de interese. Legi benefice dezvoltării, favorizatoare tuturor cetăţenilor, se concep doar sporadic şi cu reţinerile de rigoare. Ba chiar cu aplicarea metodei una bună şi alte zece rele, care să o anihilieze, treptat, pe cea care ar putea avea pe termen lung efecte pozitive.

Politicianul cu har, iubitor al naţiei, patriot adevărat, se gândeşte de două ori, de trei ori, înainte de a vorbi şi nu este încrâncenat, nu falsează, nu abuzează de discurs. Se exprimă modest, calm, bine intenţionat, simplu şi fără să deranjeze poporul care, până la urmă, l-a trimis în Parlament.

Ceilalţi, din păcate, prea mulţi, altoiţi pe trupul grupului, fac pe eroii, folosesc figuri de stil, gesticulează, ascund falsitatea mesajului în mişcările lor, în răcnelile cu iz de talent oratoric. Vor să arate cu orice prilej cât de indispensabili sunt. Caută argumente pe care să le folosească la distrugerea adevărului.

Cum ar putea un politician supus şi credincios poporului român să ceară cetăţenilor să nu mai mânânce fasole fiindcă contribuie, prin fâsurile trase, la poluarea universală? Cum ar putea un politician dedicat ţării să critice durerea tuturor românilor care, de 30 de ani, aşteaptă şi ei o autostradă ca în Occident şi pun la cale o formă de a-şi arăta dezamăgirea, tristeţile? Cetăţeni care nu au nominalizat, în demersurile lor, un anume partid, un anume lider, ci o stare de fapt? Dacă eşti politician adevărat, credincios poporului tău, te alături lor, deplângi neajunsul, soarta pe care o avem cu toţii, nu îi numeşti şmecheri şi profitori pe respectivii protestatari. Te descalifici! Cum poate un politician adevărat, care nu este încă uns pe o funcţie ce i-a fost promisă, dar care, prin natura situaţiei, este încă ocupată, să se erijeze în stăpânul acelei instituţii, să iasă în faţă ca şi cum este, de fapt, şef pe acolo, să lanseze programe, să se laude cu ce va face şi va drege?

Asta înseamnă că îţi pasă de ţară, că eşti dezinteresat în tot ceea ce întreprinzi? Că te gândeşti doar la binele comun? Hai, că îmi vine să plâng!

Reclama

Cum poate un politician pur-sânge să se opună legilor justiţiei, reintrării în normalitate a unor organe care au cam uitat că trăim totuşi într-o ţară europeană, democratică? S-au adus munţi de argumente, s-a demonstrat existenţa statului paralel, au fost dezvăluite abuzurile comise de unii procurori, de alte entităţi ale statului şi ei, politicienii, servitorii naţiunii, spun că nu a fost nimic! Trec cu vederea anomaliile. Provoacă alte discuţii, te duc în alte zone. Acceptă să fii aruncat în puşcărie nevinovat, după făcături, invocând patriotismul, statul de drept!

Comportamentul unora pe care i-am prezentat fără să dăm nume, fiindcă ce mai contează, este unul care dovedeşte clar că nu le pasă de ţară, de popor. Este stilul, ieşirea la interval a celor care sunt roşi de ambiţie, a celor care nu suportă să fie contrazişi, a celor orgolioşi şi care se cred buricul pământului, a celor dispuşi tot timpul să se răzbune pe cei ce le stau în cale. Ei urmăresc doar interesul personal şi al grupului din care provin.

Acolo unde apar găşti, împărţirea caşcavalului în felii doar cât să ajungă supuşilor din grup, curente contradictorii, conflicte, limitare, manipulare, dezinformare, prea mult verb sau prea multă tăcere, ordine discrete de a fi redus la tăcere opozantul, vibrează doar dezmăţatul interes.

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

OPINII

În ce țară mai trăim?

Publicat

pe

De mai bine de trei luni, suntem conduși de un Guvern demis. Un primar declarat incompatibil rămâne în funcție, bine aparat de sistem. De neimaginat! Prefectul i-a tăiat doar 10% din salariu! Președintele României convoacă la negocieri pe cine vrea burta lui, sfidând partidele care au câștigat alegerile. Dar, nu par nici ele prea mult deranjate la stomac! La Cotroceni încep alte discuții. În același stil și ritm care nu vor duce la nimic bun.

Cu o zi, două, înainte de micșorarea accizei la motorină, prețurile la pompă au crescut. O minune marcă românească! Și Statul tace. De ce? Îi convine? Președinta Curții Constituționale, instituția care a anulat alegerile prezidențiale, se întâlnește la secret cu premierul demis Ilie Bolojan. Unde credeți? În curtea Senatului României! Se întâmplă înainte ca judecătorii constituționali să decidă soarta Legii Integrității contestată de Nicușor Dan și alianța PNL-USR. Întâmplare? Coincidență? Magistrații au protestat când au aflat de această întâlnire de taină. Dar, așa cum se întâmplă la noi, puterea tace. Este o formă de sfidare. Românul tace. Din ignoranță. Tăcerea a devenit nu regulă de aur, ci indiferență patologică. Pe toată linia!

Stupoare! De Sfânta Marie Mare, președintele țării nu a fost prezent la Ziua Marinei. L-a trimis pe premierul demis, cu 10% credibilitate, la ceremonialul militaro-religios. Nicușor Dan a mers la slujba religioasă, departe de Constanța, apoi a vizitat, într-o ținută de stradă, o mătușă! A uitat că este șeful statului și această demnitate conferită prin votul și încrederea poporul român impune un alt comportament și un alt program.

Reprezentanții Partidului Social Democrat nu mai au zvâc, parcă au intrat într-o amorțire controlată. Busola acestui partid nu și-a revenit. Caută la nesfârșit Nordul. Direcția. Pare că nu vor să o găsească! E mai bine așa!

La AUR, în afară de șiruri de vorbe și declarații, nu se simte nimic. Reprezentanții acestei formațiuni stau doar cu ochii pe sondaje. Se trăiește politic încă din teorii. Practica este inconfortabilă.

Reclama

Democrația a devenit parcă o cocotă violată, la rând, de întreaga clasă politică. Nimeni nu o mai respectă. Este jignită și scuipată din ce în ce mai des pe ambii obraji. Ba unii, din vârful grămezii, o dezbracă și râd de ea în văzul lumii și nu le pasă.

Suntem avertizați că, din cauza închiderii centralei nucleare de la Cernavodă și a importurilor masive de energie electrică, prețurile vor sări în aer. La toate. Întrebarea este unde și cât vor mai exploda? În curând, nu o să mai fie nici aerul la liber!

Dronele au devenit deja o obișnuință la graniță, pe mare și pe plaje. Ro- Alert, un simplu ceas deșteptător! Distrugerea acestor aparate de război nu mai aduce medalii și onoruri piloților. A fost un film. A trecut momentul. Acum, gata, intrăm în normalitate!

Cei 8 centimetri câștigați pe Dunăre nu au avut efectul scontat. Unitatea 2 tot s-a închis! Explozia a creat dâmbul. Barjele, înțepenite în prostie. Au fost sparte degeaba câteva milioane de euro. Răspunde cineva? Pagube colaterale!

Una tare! Unele țări din Vest caută să închirieze închisori în statele europene pentru infractorii lor. La noi, sigur nu vor găsi. Deocamdată, sunt pline de bărbați care și-au bătut nevestele și amantele, de șoferi băuți și fără permis de conducere, de hoți de mărunțișuri și traficanți rurali de cannabis.

Reclama

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

OPINII

Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Publicat

pe

România se află într-un blocaj politic fără de precedent. De ce? Fiindcă de la an la an, din 1990 încoace, am observat că reprezentanții clasei politice sunt din ce în ce mai slabi, fără discurs, fără esența aceea de patriotism, mai neinteresați de dezvoltarea socio-economică a țării. Au transformat o profesiune de credință, de har, de curaj, într-o banală meserie de făcut bani și de stat la adăpost!

Se vede de la o poștă că, în cei peste 35 de ani scurși de la revoluție, s-a dezvoltat minunat sistemul interesului de grup. Politicienii și acoliții, patroni de firme, o parte importantă a bugetarilor, spuma de prin ministere, agenții, companii și alte componente ale structurilor de forță, au dus-o și o duc bine. Nu au mai avut parte de convulsii sociale, mișcări de stradă, proteste și alte manifestări publice ce țin de domeniul democrației și libertății. La ce mai folosesc? Ne adunăm cu ora, scandăm și suflăm în vuvuzele și apoi plecăm acasă, că ni se face foame. Problemele rămân la fel. Nerezolvate.

Românii de rând, noroc cu aderarea la Uniunea Europeană, s-au răspândit pe Bătrânul Continent in căutarea unui trai mai bun. Unii au rămas prin Occidentul prosper, alții au trudit, au strâns ban pe ban să revină acasă pentru a-și turna în ogrăzi căsoaie, embleme ale scăpării de sărăcia materială, căci restul nu îi interesează. Cum merge țara? Cine ne sunt conducătorii? Sunt bune sau nu deciziile pe care le iau? Nu contează. „Să mai meargă afară o vreme”, îți zice românul pribeag. „Mai am de făcut un gard, o magazie și, gata, poate să se termine tot!”. La atât se oprește libertatea și democrația. Și, la umbra acestei stări, politicienii noștri, buni dar mai mult rău intenționați, reprezentanții sistemului nevăzut mereu cu mâna pe butoane, își fac de cap.

Cum este posibil să fim conduși în continuare de un guvern demis prin moțiune? Cum este posibil ca cele două mari partide care au dărâmat teoretic Guvernul Bolojan să nu își asume guvernarea din prima clipă, să iasă cu pieptul în față, să demonstreze că luptă pentru țara asta? Simulacre de politicieni. Vânduți, obișnuiți doar cu manevre de culise, cu semne, pixuri și creioane colorate, cu orgolii și ambiții, doar pentru a-și păstra jilțul, privilegiile.

Și ne-am pricopsit și cu un președinte de țară, unul din zona ONG. Ales pe criteriul „nu am avut încotro”. Fiindcă, așa suntem noi românii, nu riscăm. Preferăm apele line, fără să realizăm că sunt mai periculoase și mai adânci decât cele nărăvașe.

Reclama

Acum ce facem? Așteptăm. Ce? Frământăm nedumerirea. Cel mult, înjurăm și comentăm spărgând semințe de floarea soarelui și aruncând cojile pe caldarâmul fierbinte al patriei. Oare, mai vine un mâine bun și pentru noi?

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite