Connect with us

ACTUALITATE

„Memorialul Nicolae Grigorescu” de la Pitaru, un sanctuar al culturii naţionale!

Publicat

pe

Pitaru, un sat pitoresc de câmpie, din sudul judeţului Dâmboviţa, o aşezare cu oameni liniştiţi, în care, pe 15 mai, în urmă cu 181 de ani, a venit pe lume marele pictor Nicolae Grigorescu, al şaselea copil al lui Ion şi al Mariei Grigorescu. Căsuţa în care a trăit familia artistului plastic, pe care acesta a părăsit-o de la o vârstă fragedă, pornind în căutarea unui loc de muncă şi pentru a-şi desăvârşi menirea, ar fi fost amplasată undeva pe malurile pârâului Răstoaca. Locul nu a fost identificat cu precizie, dar întreaga zonă, de la marginea satului, spre Potlogi, superba poieniţă sub care curge lin Răstoaca, este înnobilată de spiritul marelui artist român…

Picturile lui Grigorescu parcă prind viaţă în multitudinea de nuanţe pe care peisajul arhaic, în combinaţie cu culorile cerului, ţi le oferă. Îmi amintesc că, în urmă cu mulţi ani, treceam cu primarul comunei Potlogi, Nicolae Catrina, prin acest sat şi, ori de câte ori ajungeam în preajma poieniţei de pe malul pârâului Răstoaca, peste drum de biserică, parcă mă învăluia o undă grea de mister, de emoţie. Vorbeam cu edilul despre Grigorescu, despre rădăcinile sale ascunse şi păstrate în acest pământ.

Era o onoare să te afli în aşezarea în care a copilărit Nicolae Grigorescu, să calci iarba pe care, cu multă vreme în urmă, a bătătorit-o, gingaş, cel mai mare pictor român. Discutam cu primarul despre necesitatea construirii unei case memoriale, a unui monument unic dedicat lui Nicolae Grigorescu. Nu era suficient faptul că în centrul satului există un bust, că se ştia, aproape legendar, că aici s-a născut artistul. Locul trebuia marcat, consolidat, remarcat şi arătat lumii întregi.

Edilul, şi el om de cultură, dar care pornise pe drumurile administraţiei, a promis că va construi ceva trainic, să cinstească cum se cuvine numele marelui artist, un obiectiv lângă care turiştii, iubitorii de artă, să se oprească şi să se închine la locurile unde a deschis ochii un spirit celebru. Era un vis atunci şi, iată, că acest lucru s-a înfăptuit!

Astăzi, în prezenţa unor oameni de cultură celebri, în prezenţa spumei spiritualităţii româneşti şi cu mai puţini politicieni ca de obicei, a fost inaugurat, la margine de poieniţă, în Pitaru, „Memorialul Nicolae Grigorescu”. Un sanctuar al culturii naţionale, un spaţiu care, cu siguranţă, va deveni loc de pelerinaj pentru artişti, pentru copiii şi tinerii acestei ţări.

Reclama

Lângă primarul Nicolae Catrina s-au aflat: ministrul Energiei – Anton Anton, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa – Alexandru Oprea, vicepreşedinţii Alin Manole şi Luciana Cristea, deputatul Corneliu Ştefan, senatorul Adrian Ţuţuianu, primari din zonă şi un şirag de oameni de artă şi cultură, veniţi special pentru a participa la acest eveniment cum puţine se întâmplă într-o viaţă de om. Îi numim aici pe: academicianul Eugen Simion – fost preşedinte al Academiei Române, prof. universitar Silviu Angelescu, prof. universitar Gheorghe Bârlea, artistul Grigore Leşe, dr. Claudiu Turcitu de la Arhivele Naţionale şi sculptorul Olimpiu Eli Petre.

Clădirea-muzeu „Memorialul Nicolae Grigorescu” a fost construită peste drum de fostul conac „Filip Lenş”, luându-se ca model o pictură a lui Grigorescu, în care este reprezentată casa în care a locuit la Câmpina.

„Prin «Memorialul Nicolae Grigorescu din Pitaru», Primăria şi Consiliul Local Potlogi şi-au propus să facă, din acest dar al sorţii, un element identitar al comunităţii, care, alături de Ansamblul Brâncovenesc din centrul satului Potlogi, să constituie un pol de turism, care să devină tot mai cunoscut.

Primăria Potlogi îşi propune includerea «Memorialului» în circuitele culturale, care îi poartă pe pasionaţii de artă la Câmpina şi în alte locuri cu semnificaţie pentru istoria artei româneşti. Totodată, expunerea permanentă va fi pusă în valoare prin expoziţii temporare şi alte manifestări culturale”, a precizat primarul Nicolae Catrina.

Înainte de tăierea panglicii inaugurale, a fost dezvelit un basorelief al marelui pictor Nicolae Grigorescu, realizat de sculptorul dâmboviţean Olimpiu Eli Petre.

Reclama

Cititi mai mult
Reclamă
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Unul dintre alpiniștii prăbușiți în Bucegi a decedat. VIDEO

Publicat

pe

Echipele de intervenție au reușit să-i extragă pe ei patru alpiniști, care s-au prăbușit în Bucegi, în această după-amiază, în zona Valea Albișoarei (Bușteni), după ce coarda de asigurare s-a rupt.

Din păcate, una dintre victime a fost declarată decedată. Alte două persoane vor fi transportate la București cu elicopterul Black Hawk, care va ateriza pe Stadionul Dinamo – ne informează ISU Prahova. Cel de-al patrulea alpinist a fi dus la Spitalul Județean de Urgență Brașov, cu unitatea de terapie intensivă SMURD Brașov.

VIDEO

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

ACTUALITATE

5 greșeli care pot face mai mult rău decât bine până la sosirea ambulanței

Publicat

pe

Serviciul Județean de Ambulanță Dâmbovița continuă să publice, pe rețelele de socializare, materiale informative care să ajute populația atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Tema de astăzi: 5 greșeli care pot face mai mult rău decât bine până la sosirea ambulanței.  

1. Obiectele în gură în timpul unei crize de epilepsie. 
Mit: „Să nu-și înghită limba”.
Realitate: Limba NU se înghite. Introducerea degetelor sau a lingurilor în gură poate duce la ruperea dinților sau la mușcături severe.
Ce facem: Îndepărtăm obiectele dure din jur, protejăm capul cu ceva moale și întoarcem persoana pe lateral (poziția de siguranță) DOAR după ce criza s-a terminat.

2. Spirtul sau oțetul pe piele în caz de febră mare. 
Mit: „Îi scade febra imediat”.
Realitate: Alcoolul se absoarbe prin piele și poate provoca intoxicații, mai ales la copii. În plus, produce o răcire bruscă ce duce la frisoane.
Ce facem: Împachetări cu apă călduță (nu rece!), antitermice calculate corect conform vârstei și hidratare corespunzătoare.

3. Datul cu ulei sau făină pe arsuri. 
Mit: „Calmează usturimea”.
Realitate: Acestea distrug țesutul mai adânc și cresc enorm riscul de infecție. Medicul va trebui să curețe acea zonă, provocând dureri suplimentare.
Ce facem: Apă de la robinet (călduță spre rece) timp de cel puțin 10-15 minute. Nimic altceva!

4.Bătaia pe spate când cineva se îneacă, dar încă poate tuși. 
Mit: „Să-l ajutăm să scoată obiectul”.
Realitate: Dacă persoana tușește puternic, înseamnă că are cale aeriană parțial deschisă. Loviturile pe spate pot face obiectul să alunece și mai adânc.
Ce facem: Încurajăm victima să tușească. Loviturile pe spate se dau doar dacă nu mai poate tuși sau respira (obstrucție totală).

Reclama

5. Mutarea victimelor de la accidente rutiere. 
Mit: „Să-l scoatem repede din mașină”.
Realitate: Orice mișcare greșită poate secționa măduva spinării dacă există o fractură de coloană, lăsând persoana paralizată pe viață.
Ce facem: Doar dacă există risc iminent de incendiu sau explozie. Altfel, stabilizăm capul manual și așteptăm echipajele de descarcerare.

Reține! Sănătatea începe cu informația corectă, nu cu panica.

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Cititi mai mult

 

 

 

PUBLICITATE

Cele mai citite