Rezultatul votului pe moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă era unul previzibil, însă nici PNL, nici USR n-ar fi dorit să preia guvernarea, din dorinţa de a-şi conserva capitalul de imagine. La fel, preşedintele Klaus Iohannis, având experienţa Guvernului Cioloş, nu ar fi riscat, în prag de alegeri prezidenţiale, să fie responsabil pentru o guvernare care ar fi putut să nu aibă rezultatele aşteptate de cetăţeni – spune senatorul Adrian Ţuţuianu, vicepreşedinte PRO România la nivel naţional.

„Singurul partid care s-a comportat serios la această moţiune este PRO România. Suntem singurul partid care a avansat un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în persoana domnului deputat Sorin Câmpeanu, care are exerciţiul guvernării. A fost ministrul Educaţiei, a girat funcţia de prim-ministru interimar şi, de asemenea, este preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor şi rector al unei instituţii de învăţământ foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional.

De asemenea, suntem şi singurii care am venit şi am arătat că sprijinim un guvern care îşi asigură opt puncte, pe care noi le-am considerat esenţiale, începând cu abrogarea OG 114, partea care priveşte economia şi nu partea care priveşte unităţile administrativ-teritoriale. Am venit şi am arătat că sunt şi alte lucruri care ne interesează şi, poate cel mai important de reţinut, este anularea subvenţiilor pentru partidele politice, pe care le considerăm exagerat de mari, situaţie inacceptabilă, prin raportare la ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene”, a declarat senatorul Adrian Ţuţuianu.

Vicepreşedintele PRO România spune că partidul pe care-l reprezintă a susţinut moţiunea pentru că România are nevoie de un guvern mai bun, un guvern care să fie capabil să rezolve problemele complicate care care încep să se arate în plan economic şi administrativ:

1. Administraţiile locale, în blocaj financiar
În urmă cu trei luni de zile, atenţionam că unităţile administrativ-teritoriale vor intra în blocaj financiar. Iată că primarii de municipii, de oraşe şi de comune au fost nevoiţi să solicite ministrului Finanţelor Publice şi primului ministru întâlniri pentru că, deja, au blocaj financiar. Unii n-au plătit indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, alţii n-au plătit bursele, iar cei mai mulţi au venit şi au spus că nu pot realiza investiţii din bugetele proprii pentru că banii sunt insuficienţi. Transferul plăţilor sociale, în procent de 100% către unităţile administrativ-teritoriale, se va dovedi un dezastru pentru toate primăriile din România. Creşterile de salarii şi influenţele creşterilor de salarii asupra contractelor aflate în curs la unităţile administrativ-teritoriale vor genera un gol pe care primăriile nu-l vom putea acoperi.

Reclama

Vom ajunge în situaţia în care se aflau uat-urile în anii 2010-2011. Cine are memorie cunoaşte foarte bine că majoritatea dintre ele erau într-un blocaj financiar, erau proiecte de investiţii blocate. A fost nevoie ca, în anul 2012, Guvernul Ponta să scoată o ordonanţă de urgenţă prin care a compensat impozitele şi taxele datorate de firme cu ceea ce aveau de primit de la bugetul statului sau bugetele uat-urilor. Situaţia se va repeta şi acum. Sunt convins că singurul program care va fi susţinut de Guvern în perioada următoare va fi cel pe OG 28/2013, fiindcă este mijlocul prin care caută să-şi ţină în continuare primarii aproape.

2.România, cea mai mare rată a inflaţiei din UE
Potrivit Oficiului European de Statistică, România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie. Este urmată de Ungaria – cu 4% şi Letonia – cu 3,5%. La polul opus regăsim: Cipru – 0,2%, Portugalia – 0,3% şi Grecia – 0,6%.

Dacă mergem la preţurile de consum, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică ne arată că au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut, în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare – cu 3,27% şi a serviciilor – cu 4,3%. Anul acesta, conform prognozei BNR, nu va scădea inflaţia decât foarte puţin, iar pentru anul 2020, BNR estimează o inflaţie de 3,3%. Ambele cifre sunt mari în raport cu evoluţiile la nivel european.

3. Spitalele regionale nu sunt nici în faza de proiect!
Afirmaţiile noastre sunt susţinute şi de declaraţia doamnei Viorica Dăncilă legată de cele trei spitale regionale. Discutăm de aproape 3 ani de zile de aceste spitale. Nu s-a făcut nimic. „Meritul” este al doamnei Rovana Pauker Plumb, care a gestionat Ministerul Fondurilor Europene într-un mod care se va dovedi pe zi ce trece extrem de păgubos. Spitalele regionale nu sunt nici măcar la faza de proiect. Afirmaţia doamnei Dăncilă este următoarea: „Pentru cele trei spitale, a fost alocată suma de 150 de milioane de euro”. Toată documentaţia a fost 130 de milioane de euro. Un spital este evaluat la 460 de milioane de euro. Trei spitale duceau la un miliard şi ceva de euro. Corect să spunem, pe aceste cifre.

Întrebarea pe care ne-o punem este de ce nu s-au pregătit documentaţiile şi, mai departe, ce se putea face dacă suma era insuficientă? Primul lucru care se putea face era acela de a pregăti documentaţiile tehnico-economice, a rezolva probelemele de terenuri, a organiza procedurile de achiziţie publică şi a transfera, printr-un proces pe care-l cunoaşteţi de la Compania de apă târgovişte, numit fazare, execuţia acestor lucrări pe bugetul viitor al Uniunii Europene. Nu s-a făcut nimic. Cea de-a doua variantă, pe care comisarul european Corina Creţu a sugerat-o, era să cerem Comisiei Europene realocarea unor fonduri de pe POR şi de pe programele structurale şi, în acest fel, după ce aveam documentaţia aprobată, se puteau finanţa cele trei spitale regionale. Nu s-a făcut nici acest lucru şi vă spun, cu toată convingerea, că, dacă nu s-ar fi trecut pe POR anumite drumuri judeţene, avem şi cazul Dâmboviţei, probabil am fi asistat la prima dezangajare de fonduri europene din acest exerciţiu financiar.

Reclama

4. Economia naţională este în situaţia din 2008, înainte de criză!
Deficitul comercial al României a crescut cu 34% în primele patru luni din an, până la 5,1 miliarde de euro, spune Eurostat. Este cea de-a doua cea mai mare deteriorare a poziţiei balanţei comerciale din UE, după Portugalia. Cauzele sunt aceleaşi pe care le ştim de aproape 30 de ani. Importurile cresc mai repede ca exporturile şi mai repede decât în anii trecuţi. Este grav că nu se importă utilaje, maşini, instalaţii, care, introduse în circuitul productiv, ar genera venituri suplimentare, ci sunt importuri de consum. Analiştii economici ne spun că un deficit comercial de 10% din PIB este foarte mare şi ridică o problemă serioasă în cazul în care ar fi nevoie de ajustări, fie din cauze externe, fie din cauze interne – deficitul bugetar nu mai poate fi ţinut în frâu şi atunci se îngheaţă salariile şi se taie din alte capitole bugetare.

Economiştii spun că suntem în situaţia în care se afla economia naţională în anul 2008! Şi vă aduceţi aminte că toată lumea cumpăra, preţurile s-au dus până la cer la imobile şi am asistat apoi la o decolare bruscă, plătită de poporul român, nu de liderii politici, în anul 2009, 2010, 2011, când economia ajunsese la minus 19%. Dacă am fi într-o situaţie delicată, nu prea avem soluţii de ieşire. Nu prea are cine prelua efectele unei crize generate la nivel naţionale.

Ca urmare, doamna Dăncilă a scăpat de moţiunea de cenzură, va scăpa şi de congresul PSD, va deveni preşedinte, pentru că gestionează funcţia de prim-ministru şi joacă cu funcţia pe masă, dar nu cred că va avea răspunsuri adecvate la provocările pe care le va primi din partea economiei naţionale şi din partea administraţiei publice centrale şi locale – a punctat senatorul Adrian Ţuţuianu – vicepreşedinte PRO România la nivel naţional.