Pentru a pune capăt degringoladei și criticilor venite din partea unor factori interni și externi referitoare la organizarea deficitară a procesului electoral în Diaspora, Parlamentul României a trecut la modificarea legislației electorale, astfel încât românii plecați în afara granițelor țării să-și poată exercita în condiții normale, fără presiuni şi fără aglomerație, într-un interval de timp suficient, dreptul constituțional de a-și alege reprezentanții.

„Parlamentarii au arătat că pot într-un timp relativ scurt să ajungă la un consens și să sprijine românii de pretutindeni să poată vota fără opreliști la alegerile prezidențiale.
Chiar dacă la ultimele alegeri s-au dublat sau chiar triplat în unele țări secțiile de votare, practica ne-a arătat că măsură nu a fost suficientă.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală a fost elaborat de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materie electorală”, a precizat deputata PSD de Dâmbovița Claudia Gilia.

Proiectul a fost supus analizei, dezbaterii și votului în Comisiile juridice ale celor două Camere. Au fost aduse și o serie de amendamente, de modificări relevante în desfășurarea procesului electoral.

Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi (înainte se putea susţine un singur candidat).

Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile (60 de zile înainte de data alegerilor.

În România – În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 07,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

În Străinătate – votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. vineri, votarea începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00; sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 07,00 şi se încheie la ora locală 21,00. Alegătorii care nu au reușit să voteze până la ora 21,00 pot vota până cel mult la ora 23,59.

În statele unde îşi au sediile misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează, de regulă, în sediile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, secţiilor consulare, dacă acestea funcţionează în sedii diferite şi institutelor culturale, una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care votează în străinătate. Cu acordul autorităţilor din ţara respectivă pot fi organizate secţii de votare şi în alte locuri decât cele menționate anterior.

În afara secţiilor de votare prevăzute mai sus pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători.

Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru Preşedintele României la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul, care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru Preşedintele României, se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii. Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă au sediul în străinătate sau în România, după caz. Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în străinătate sunt stabilite în sediile misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, după caz. Sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă care funcţionează în ţară sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

În cazul alegerilor prezidenţiale, alegătorului i se transmit două plicuri interioare şi două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

– instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică şi termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poştală sau la oficiul poştal documentele, astfel încât acestea să fie livrate biroului electoral competent, în termenul prevăzut de lege;
alegătorului i se transmit două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

– un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă din ţară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondenţă în ţară îl va aplica pe plicul exterior.

Pe plicul exterior sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa de corespondenţă a alegătorului, precum şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului.
Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. asigură trimiterea documentelor către alegători până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor.

Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal ori în orice cutie poştală sau poate fi depus şi personal de către alegător la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

Listele electorale permanente se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă în format electronic şi sunt puse la dispoziţia biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport de hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului.

Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite din 9 membri, din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri (înainte erau 2-6 reprezentanți). Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de şefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, după caz, până cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei votării.

Dacă preşedintele biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este insuficient pentru buna desfăşurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Completarea se poate face cu supleanţii propuşi de către partidele politice sau, dacă numărul acestora nu este suficient, cu orice cetăţean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.

„Cu toate acestea îmbunătățiri aduse legislației electorale, cred cu tărie că România are nevoie de un COD ELECTORAL. Consider că am ajuns în momentul în care nu mai putem «cârpi» o legislație care s-a dovedit deficitară la precedentele alegeri. Voi propune noi amendamente pentru îmbunătățirea votului prin corespondență.

Românii care vor dori să voteze, vor trebui să se preînregistreze, altfel, oricând vor putea fi situații ca în anii precedenți. Consider că autoritățile române trebuie să știe din timp la câți electori să se aștepte. Fără aceste date nu vom ști câte secții de vot vor trebui amenajate și vom asista la 3 posibile situații la următoarele alegeri:

1. Secții de votare cu puțin personal și foarte mulți votanți unde vor fi iarăși cozi și scandal;

2. Secții de votare mari, iar spre finalul zilei să constatăm că am angajat 100 de oameni în secții de votare, am închiriat spații timp de trei zile ca la vot să vină doar 50 de oameni;

3. Și situația cea mai fericită, când personalul nu va fi supraestimat sau supraîncărcat și vor exista suficiente buletine de vot, ștampile sau cabine de vot. Însă această situație va fi o excepție, exact ca la ultimele alegeri.

Așadar, profitând de consensul din Comisia Juridică în care activez, de sprijinul colegilor din Comisia pentru Românii de Pretutindeni și de înțelegerea colegilor din celelalte partide, sper ca la începutul sesiunii parlamentare să lucrăm la un proiect de COD ELECTORAL pentru a reuni într-un singur document întreaga legislație electorală, legislație care trebuie să corespundă noilor realități sociale, demografice, o legislație care să fie de inspirație europeană și care să respecte exemplele de bună practică și recomandările experților Comisiei pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția)”, a declarat deputata Claudia Gilia.