Conectați-vă cu noi

ACTUALITATE

Simpozionul internaţional „Apel la memorie. Victimele războaielor”, o reuşită deplină!

Publicat

pe

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

Cea de-a II-a ediţie a Simpozionului internaţional „Apel la memorie. Victimele războaielor”, desfăşurat la Câmpulung Muscel, judeţul Argeş, în perioada 16-18 septembrie 2019, a fost o reuşită deplină. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și Arhiepiscopia Romano-Catolică din București.

La conferinţa de debut, găzduită de Protoieria Câmpulung Muscel, au fost prezenţi oaspeţi de seamă şi s-a dat citire numeroaselor mesaje de felicitare primite din ţară şi de peste hotare. În prezidiu s-au aflat: col. Adrian Mihail Gavrilă – Şef de Direcţie în Ministerul Apărării Naţionale, E.S. Mihai Gribincea – ambasadorul Republicii Moldova, Andrzej Dubicki – profesor la Universitatea din Lodz, conducătorul delegaţiei poloneze şi publicistul Radu Petrescu-Muscel, coordonatorul Centrului de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

De asemenea, au participat la lucrările simpozionului IPS Calinic – arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului şi P.S. Cornel Damian – episcop auxiliar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

În partea a doua a zilei, s-au consumat momente solemne la monumentul Eroilor Polonezi din cimitirul Flămânda (Câmpulung Muscel), la Zidul Roşu – complex monumental dedicat rezistenţei luptătorilor musceleni anticomunişti şi la Mausoleul Mateiaş – ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial, unde s-au oficiat slujbe de pomenire şi au fost depuse coroane de flori.

Punctul central al zilei s-a petrecut la Reşedinţa Patriarhală din comuna Dragoslavele, unde a fost dezvelită, în prezenţa unei Gărzi de Onoare pusă la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale, o placă memorială care aminteşte de faptul că în respectiva vilă a locuit timp de 14 luni, între 27 octombrie 1939 şi 10 decembrie 1940, ca refugiat, comandantul suprem al Armatei Poloneze – mareşalul Edward Rydz-Smigly.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

„A venit apoi rândul vizitării Schitului Draggoslavele, o bisericuţă din lemn, maramureşeană, paznic tăcut al mormintelor familiei inginerului Dimitrie Dima, generoşi donatori. Despărţintu-ne, cu regret, de primitoarea gazdă care s-a dovedit a fi părintele stareţ Pavel Todiriţă, coloana auto s-a retras spre Câmpulung prin comuna Stoeneşti. La Primărie am fost aşteptaţi de dl. primar Paul Marin, dornic să ne arate Monumentul Eroilor, ridicat, în 1935, de amiralul Dan Zaharia (decorat cu Legiunea de Onoare pentru meritele deosebite avute în timpul luptelor din Războiul de Întregire) şi reabilitat în anul 2011 de inimosul primar, sprijinit de Consiliul Local.

Cu vizitarea bisericii noi din Stoeneşti, ridicată cu eforturi supraomeneşti, prin liste de subscripţii lansate la nivel naţional de preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu, primul secretar al savantului Nicolae Iorga, deputat de Muscel şi deţinut politic pentru sprijinul logistic oferit Lt. col. Gheorghe Arsenescu, s-a încheiat o zi menită să contribuie la reintroducerea în memoria colectivă a muscelenilor a unor fapte şi a unor personalităţi marcante din istoria unor popoare prietene, membru ale Uniunii Europene şi NATO”, se arată într-un comunicat remis de Centrul de Cercetări Istorice „Gheorghe I. Cotenescu”.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

A doua zi, pe 17 septembrie, s-au desfăşurat lucrările celor patru sesiuni ştiinţifice, dedicate Poloniei, Cehoslovaciei, Lituaniei şi României. Aproape 40 de persoane au semnat o Rezoluţie cu propuneri ce urmează să fie aduse la cunoştinţa autorităţilor locale:
1. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mrotem pentru contesa Livia Dymsya Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu, fost cetăţean lituanian, refugiată cu întreaga familie la Câmpulung;
2. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mortem pentru mareşalul Edward Rydz-Smigly;
3. Stradă eponimă şi cetăţeni de onoare post-mortem pentru lt. col. Gheorghe Arsenescu (1907-1962; martir câmpulungean);
4. Stradă eponimă şi cetăţenie de onoare post-mortem pentru ing. Nicolae Vasilescu-Colorado (executat în 1962 la Canalul Dunăre-Marea Neagră, martir câmpulungean);
5. Stradă epoonimă pentru preotul căpitan Gheorghe I. Cotenescu (1866-1965; muscelean; cetăţean de onoare post-mortem în patru localităţi din trei judeţe – Câmpulung şi Stoeneşti; Beiuş, Iaşi.
6. Monument din granit în Piaţa Primăriei, dedicat celor patru persoane executate şi listate în ordine cronologică a dispariţiei acestora: Ttraian Marinescu-Geagu, mr. Ion Dumitrache, Nicolae Mihăileanu şi lt. col. Gheorghe Arsenescu;
7. Sală în Muzeul Municipal dedicată Rezistenţei armate anticomuniste din fostul judeţ Muscel conduse de lt. col. Gheorghe Arsenescu şi fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, plus sală distinctă pentru muscelenii exterminaţi în închisori şi în colonii de muncă.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

„Suntem convinşi că mediatizarea celei de-a II-a ediţii a acestui Simpozion Internaţional, în contextul actual al valurilor de refugiaţi care pătrund în continuare în Europa, contribuie la readucerea în atenția generațiilor tinere a ospitalităţii tradiţionale a poporului român. O atitudine umanitară şi demnă, creştinească, recunoscută ca atare şi apreciată şi de pribegii acelor vremuri de restrişte”, spune publicistul Radu Petrescu-Muscel.

Sursa foto: https://eparhiaargesului.ro

ACTUALITATE

Samuel Barani, 24 de ani, din Bistriţa, a câştigat Marele Premiu şi trofeul „Crizantema de Aur” 2019

Publicat

pe

„Gala Laureaților” la Crizantema de Aur 2019. Emotii, neliniști, bucurie și, poate, pentru concurenții care nu au ajuns la rezultatul mult visat – marele premiu şi trofeul festivalului, ușoară tristețe. În artă, în muzică, dezamăgirile nu sunt permise, nu există un punct terminus. Desăvârșirea, perfecțiunea, pot fi atinse până la urmă, prin muncă, har, dăruire, dorință continuă de a te autodepăşi.

Juriile „Crizantemei de Aur” de anul acesta au avut o sarcină grea, dificilă, aceea de a alege pe cei mai buni dintr-o pleiadă de concurenți excepționali. Toți cei care au evoluat au avut prezenţă scenică, graţie, voce, sensibilitate interpretativă.

Premiul I – Interpretare: Ana-Maria Marcovici-Donose, 33 de ani, Iaşi

Marele Premiu şi trofeul „Crizantema de Aur” 2019 i-au fost decernate lui Samuel Barani, 24 de ani, din Bistriţa. Tânărul interpret şi-a început pregătirea muzicală la 17 ani (clarinet şi pian), apoi şi-a continuat studiile la Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa – Secţia canto clasic. Este masterand al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Din anul 2016, face parte din Corul Operei din Cluj. „Crizantema de Aur 2019” a însemnat prima sa participare într-un festival naţional.

Premiul II – Interpretare: Jana Gherbovei, 24 de ani, Chişinău

LAUREAŢI „CRIZANTEMA DE AUR” 2019

Secţiunea Interpretare
– Premiul I: Ana-Maria Marcovici-Donose, 33 de ani, Iaşi
– Premiul II: Jana Gherbovei, 24 de ani, Chişinău
– Premiul III: Ioana Dincu, 20 de ani, comuna Tească, judeţul Dolj
– Premiul special „Ioana Radu”: Maria Neag, 44 de ani, Reghin, judeţul Mureş
– Premiul special „Romanţa ne uneşte”: Lidia Bahnaru, 20 de ani, Chişinău
– Premiul special „Cetatea Romanţei”: Mihaela Petronela Ionescu, 45 de ani, Constanţa.

Premiul III – Interpretare: Ioana Dincu, 20 de ani, comuna Tească, judeţul Dolj

Secţiunea Creaţie
– Premiul I: Mircea Ciugudean, Timişoara – „Pe aceeaşi ulicioara”, versuri Mihai Eminescu. Interpret: Bogdan Hrestic
– Premiul II: Marian Stîrcea, Chişinău – „Tulburător şi enigmatic”, versuri Radmila Popovici Paraschiv. Interpret: Sorin Lupu
– Premiul III: Viorel Covaci, Bucureşti – „Poate”, versuri Viorel Covaci. Interpret: Marius Mitrofan
– Premiul special „Ionel Fernic”: Adrian Burhală, Târgovişte – „Romanţa cu grai străbun”, versuri Maria Eftimie Kabbout. Interpret: Adrian Burhală
– Premiul special „Romanţa ne uneşte”: Maricel Maxim, Iaşi – „Mi-am dorit iubirea ta”, versuri Viorel Vaşuta. Interpret: Aurel Niamţu
– Premiul special „Cetatea Romanţei”: Marcel Iorga, Vaslui – „O rugăciune”, versuri Marian Stere. Interpret: Iulian Bratu
– Premiul special „Poezia Romanţei”: Paul Babici, Iaşi – „Aud şi astăzi glasul tău”, versuri Erica Moldovan. Interpret: Diana Prepeliţă
– Premiul special „Henry Mălineanu”: Constantin Arvinte, Bucureşti – „Dragostea mea”, versuri Eugen Mocanu. Interpret: Doina Anton.

Citește în continuare

ACTUALITATE

Liderul romilor, Nicolae Păun, s-a aflat astăzi în judeţul Dâmboviţa, la Cojasca

Publicat

pe

Campania „Vrem Respect”, inițiată de Partida Romilor Pro Europa, continuă cu succes în județul Dâmbovița. La acest final de săptămână, liderii asociației s-au aflat în comuna Cojasca, unde trăiesc peste 6.500 de romi. Alături de Tudorică Răducanu, președintele filialei dâmbovițene, s-a aflat astăzi, în periplul prin comunitățile de romi de la Iazu și Fântânele, și liderul Partidei Romilor – Nicolae Păun.

Reprezentanții Asociației au luat la pas cele două așezări, au discutat cu oamenii despre problemele cu care se confruntă, despre așteptările pe care le au. Nicolae Păun și Tudorică Răducanu au avut o întrevedere și cu primarul comunei Cojasca, Victor Gheorghe. Edilul le-a prezentat celor doi oaspeți proiectele social-economice și educationale realizate pentru întreaga comunitate, le-a vorbit despre ce mai are în plan sa înfăptuiască și i-a asigurat pe liderii Partidei Romilor că este în permanență preocupat de viata de zi cu zi a concetățenilor sai, indiferent de etnie.

„A fost o întâlnire deosebită, la care a participat și președintele nostru Nicolae Păun. Discuțiile cu primarul de la Cojasca au vizat toate sferele activităților din comună, de la educație, cultură, locuri de muncă, acces la facilitățile unei vieți civilizate, respectiv apă, canalizare, gaze naturale, electricitate.

Pot spune că sunt mulțumit de modul în care se implică primarul Victor Gheorghe în viața comunei, în bunul mers al vieții în comunitatea de romi, care este una dintre cele mai mari din județ. Împreună cu acesta, am stabilit să ne întâlnim ori de câte ori va fi nevoie, pentru a cauta soluții, eventual, pentru implementarea unor noi proiecte, care să contribuie la dezvoltarea educaţională, culturală și economică a romilor noștri”, ne-a precizat Tudorică Răducanu.

Citește în continuare

PUBLICITATE ELECTORALĂ

PUBLICITATE

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Servicii Web Florin Web