Connect with us

POLITIC

„România Educată”, proiectul președintelui Klaus Iohannis. Viziune şi strategie

Publicat

pe

Președintele Klaus Iohannis participă astăzi, 30 septembrie, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019-2020, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB). Evenimentul, care va avea loc în Aula Magna, marchează un secol de la constituirea UBB ca universitate românească și consfințește excelența academică și de cercetare a instituției de învățământ superior clujene. Tot atunci va decora toate cele șase universități de stat clujene, cu prilejul aniversării a 100 de ani de învățământ românesc la Cluj.

Ce este „România educată”

„România Educată” este proiectul președintelui Klaus Iohannis care își propune să transforme educația din România prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.

Încă din decembrie 2018, Președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele Proiectului România Educată și de atunci au fost colectate mai multe feedback-uri din societate. Vizita la Cluj Napoca, la deschiderea anului universitar, este cu siguranță un bun prilej pentru a readuce în atenția opiniei publice.

Cu ce diferă „România educată” de alte propuneri de reformă

„România educată” nu dorește să fie o reformă punctuală introdusă de la început ca proiect de lege, ci o viziune și strategie rezultată din consultarea actorilor importanți din societate. Proiectul a permis contribuția publicului larg și a ținut cont de contextul social și economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament.

Ce își propune „România educată” pentru învățământul superior

Universitățile din Europa, inclusiv cele românești, sunt din ce în ce mai influențate de globalizare și de europenizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice.

Aceste măsuri vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. De exemplu, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniune.

Proiectul „România Educată” vine cu o serie de propuneri de reformă atât în cadrul învățământului superior cât și a celui preuniversitar, în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie.

În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Care va fi rolul universităților în dezvoltarea României

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important.

Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare de după absolvire.

Totodată, „România educată” propune măsuri – atât în educația preuniversitară cât și cea universitară – de creștere a echității și a participării la educația universitară. Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare.

Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată.

Toate aceste seturi de măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.

ÎNVĂŢĂMÂNT

Noile legi ale Educației pot schimba din temelii învățământul din România

Publicat

pe

de

FOTO ARHIVĂ

Propunerile din Legea Educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România. Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor. Iar România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educație. Există șansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele și nevoile celor direct implicați, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generații de tineri bine pregătiți.

Potrivit propunerilor, Educația va primi 15% din bugetul general consolidat. Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele. La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.

Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenție sporită va fi acordată Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.

O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor și sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica și integritatea sunt priorități. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.

După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Explicația este una simplă: instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.

Legea Educației prevede și reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naţional de prevenire: Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista și programul ”A doua şansă”, dar și implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenții să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Educaţiei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de milioane de lei.

Dar nu putem vorbi despre reforma învățământului superior fără o reformă a funcțiilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–și alege rectorul. Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici președintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.

Așadar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru mediul universitar, care pot duce Educația din România la standarde foarte înalte!

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

Dâmboviţa

Proiectul Legii învăţământului preuniversitar vine cu schimbări importante. Comunicat PNL

Publicat

pe

de

Educația stă la temelia dezvoltării societății. Un sistem educațional de calitate, axat pe beneficiar, adaptat intereselor elevilor, corelat cu cerințele pieței muncii și competențele elevilor, va contribui la formarea unor generații sănătoase și implicit la dezvoltarea economică și socială.

Modificările aduse Legii învățământului sunt parte a demersului asumat prin proiectul România educată și pun accentul pe transparență, calitatea actului educațional, promovarea excelenței, adaptarea la noi contexte, asigurarea unui sistem educațional în care etica, respectul, profesionalismul, diversitatea și respectul sunt pilonii principali.

Partidul Național Liberal și-a asumat creșterea finanțării educației prin alocarea progresivă a resurselor, creșterea calității și încrederii în sistemul de învățământ, performanță în educație, iar aceste obiective nu pot fi atinse decât printr-o reformă coerentă, o nouă paradigmă în relația dintre elev, părinte, școală și societate.

Proiectul Legii învăţământului preuniversitar, aflat în dezbatere publică, vine cu schimbări importante: organizarea învățământul preuniversitar pe etape, de la educația timpurie la învăţământul secundar superior; portofoliul personal educaţional al elevului; posibilitatea unităților de învățământ liceal cu statut de Colegiu național de a organiza concurs de admitere în clasa a IX-a; reglementarea cuantumului minim al burselor și salarizarea cadrelor didactice, susținerea copiilor şi tinerilor capabili de excelență atât în unităţi de învăţământ, cât şi în unități pilot de excelenţă.

Pentru asigurarea respectării normelor de etică și a calității actului educațional a fost propusă înființarea Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar și a Autorității Naţionale pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității Pentru prima data se instituie obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, în prima săptămână de la preluarea mandatului, iar recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de  director şi de director adjunct se va realiza prin concurs public, național.

Acestea sunt câteva elemente de reformă pe care le regăsim în noul proiect al Legii Educației si pe care am dorit să vi le aducem la cunostință.

Dan Alexandru Tică, prim-vicepreședinte PNL Târgoviște

Urmărește Incomod Media și pe Google News

Citește în continuare

PUBLICITATE

 

Cele mai citite

Politică de cookies | Politică de confidențialitate

© 2014 - 2018 incomod-media.ro. Toate drepturile rezervate. ISSN 2285-7095 | Dezvoltare Web FN WEB SOFT