POLITIC
„România Educată”, proiectul președintelui Klaus Iohannis. Viziune şi strategie

Președintele Klaus Iohannis participă astăzi, 30 septembrie, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019-2020, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB). Evenimentul, care va avea loc în Aula Magna, marchează un secol de la constituirea UBB ca universitate românească și consfințește excelența academică și de cercetare a instituției de învățământ superior clujene. Tot atunci va decora toate cele șase universități de stat clujene, cu prilejul aniversării a 100 de ani de învățământ românesc la Cluj.
Ce este „România educată”
„România Educată” este proiectul președintelui Klaus Iohannis care își propune să transforme educația din România prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.
Încă din decembrie 2018, Președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele Proiectului România Educată și de atunci au fost colectate mai multe feedback-uri din societate. Vizita la Cluj Napoca, la deschiderea anului universitar, este cu siguranță un bun prilej pentru a readuce în atenția opiniei publice.
Cu ce diferă „România educată” de alte propuneri de reformă
„România educată” nu dorește să fie o reformă punctuală introdusă de la început ca proiect de lege, ci o viziune și strategie rezultată din consultarea actorilor importanți din societate. Proiectul a permis contribuția publicului larg și a ținut cont de contextul social și economic național și global.
Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament.
Ce își propune „România educată” pentru învățământul superior
Universitățile din Europa, inclusiv cele românești, sunt din ce în ce mai influențate de globalizare și de europenizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice.
Aceste măsuri vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. De exemplu, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniune.
Proiectul „România Educată” vine cu o serie de propuneri de reformă atât în cadrul învățământului superior cât și a celui preuniversitar, în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie.
În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.
Care va fi rolul universităților în dezvoltarea României
Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important.
Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare de după absolvire.
Totodată, „România educată” propune măsuri – atât în educația preuniversitară cât și cea universitară – de creștere a echității și a participării la educația universitară. Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare.
Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată.
Toate aceste seturi de măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.
Dâmboviţa
Deputat Aurelian Cotinescu: Nominalizarea lui Eugen Tomac ca premier ar fi o mare dezamăgire pentru România!

Președintele României, Nicușor Dan, a terminat sau nu consultările cu reprezentanții partidelor politice în vederea nominalizării unui premier? Unii spun că nu a încheiat jocul și că va mai urma o rundă, la vedere sau la secret. Alții spun că deja lucrurile sunt bătute în cuie și că urmează surpriza. Pentru noi. Cei de la vârf probabil o știu. Unul dintre numele vehiculate este cel al europarlamentarulului Eugen Tomac. Ar fi printre principalii favoriți, dacă nu primul.
Deputatul PNL Aurelian Cotinescu consideră că, dacă președintele Nicușor Dan și-a oprit atenția asupra lui Tomac, lider al Partidului Mișcarea Populară, nu este de bine. Nu o să se producă nicio schimbare. Spune parlamentarul liberal că România și românii vor avea o mare dezamăgire.
„Atât președintele Nicușor Dan cât și PSD-ul au creat o așteptare foarte mare după demiterea Guvernului Ilie Bolojan. S-a promis crearea unei largi majorități proeuropeane în Parlamentul României și un nume important, cu rezonanță, pe poziția de prim-ministru. Domnul Eugen Tomac, cu tot respectul pentru cariera politică a dânsului, dar este liderul unui partid care nu a reușit să intre în Parlament, este europarlamentar, dar care nu a demonstrat nimic administrativ în România, într-o funcție importantă”, a precizat Aurelian Cotinescu.
Este convins deputatul liberal că un guvern condus de Eugen Tomac va fi unul aservit Partidului Social Democrat.
„Nu trebuie să ne mințim. Am mai avut și alte guverne tehnocrate care au avut în linia doi și trei PSD-ul. Și dacă ai liniile doi și trei de la nivelul ministerelor, de la nivelul instituțiilor guvernamentale, de fapt, conduci România, dar nu apari în față. Este ceea ce își dorește PSD în acest moment. Să conducă fără să își asume. Să-l lase pe domnul Tocmac, dacă se poate, să încaseze toate loviturile și după un an de zile PSD-ul să renască”, a adăugat Aurelian Cotinescu – deputat PNL Dâmbovița.
Dâmboviţa
Senator Ciprian Iacob: Partidul AUR vrea Parlament cu 300 de aleși

Senatorul AUR Dâmboviţa Ciprian Iacob consideră că guvernarea țării ar trebui să implice respect și responsabilitate față de cetățeni. Una dintre propunerile reprezentanților AUR menită să mai atenueze presiunea asupra bugetului, să reducă cheltuielile, este cea care suspendă subvențiile pentru partidele parlamentare.
„În cazul în care deficitul bugetar atinge 3% din PIB, plafonarea cheltuielilor pentru presă și propagandă și publicarea detaliată a modului în care fiecare formațiune utilizează banii publici, pentru că transparența nu trebuie să fie o promisiune de campanie, ci o regulă a democrației. AUR vine cu măsuri pentru poporul român în urma discuțiilor cu poporul român. Un guvern trebuie să guverneze pentru români”, a precizat senatorul Ciprian Iacob.
AUR a lansat și alte propuneri care ar contribui la reechilibrarea bugetului național, respectiv:
– Diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii 4 ani.
– Parlament cu 300 de parlamentari.
– Guvern format din 10 ministere și 50 de secretari de stat.
– Comasarea și desființarea agențiilor/autorităților, până la maximum 20.
– Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice.
– Reformă administrativă adaptată realităților anului 2026.
– Sistarea ajutoarelor financiare internaționale până la atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB.
– Reforma companiilor de stat, cu criterii reale de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante.
– Excluderea vânzării companiilor strategice.
– Finanțarea dezvoltării companiilor prin majorare de capital, prin emiterea de acțiuni noi pe bursă, cu prioritate către cetățeni și fonduri autohtone.
ACTUALITATEacum 6 zileProiectele cu finanțare europeană au pus pe picioare agricultura românească
ACTUALITATEacum 7 zileFraudă uriașă cu fonduri pentru micii fermieri! Consultant din Dâmbovița a folosit acte false
ADMINISTRAŢIEacum 6 zileVot pentru modernizarea drumului județean Glod – Sanatoriul Moroeni – Bolboci – Padina – Peștera
ACTUALITATEacum o săptămânăUrs văzut lângă Târgoviște, în Pădurea Priseaca
ADMINISTRAŢIEacum o săptămânăPrimăria Târgoviște restaurează Casa Fusea-Pârvulescu. Proiectul se implementează cu fonduri europene
Dâmboviţaacum o săptămânăO mașină a luat foc în parcarea Kaufland Magrini, Târgoviște. VIDEO
ACTUALITATEacum 7 zileTârgul de cariere organizat la Universitatea Valahia a reprezentat o oportunitate pentru profesionalizare
ACTUALITATEacum o săptămânăCNAS organizează concurs pentru director general al Casei de Sănătate Dâmbovița























